Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

USR PLUS a depus lista candidaților din Diaspora pentru alegerile parlamentare

Publicat

pe data de

USR PLUS a depus, astăzi, la Biroul Electoral al secției 43 lista candidaților din Diaspora pentru alegerile parlamentare împreună cu 6.000 de semnături necesare înscrierii în cursa electorală. 

Cei 10 candidați au experiență profesională în instituții europene sau în domeniul privat, iar anii petrecuți în afara României i-au ajutat deopotrivă să-și construiască cariere solide, dar și să găsească soluții la problemele cetățenilor români din Diaspora, obiective pe care vor să le realizeze odată cu intrarea în Parlament.

Candidații USR PLUS Diaspora pentru Senat

  1. Radu Mihail, primul candidat de pe lista pentru Senat, reprezintă deja Diaspora de patru ani în Parlamentul României, timp în care a inițiat numeroase proiecte legislative și campanii în beneficiul românilor din străinătate. De la reprezentarea corectă a Diasporei în Parlament și #StopCoziLaVot, prin care au fost asigurate condiții mai bune de votare pentru Diaspora, la introducerea votului electronic la distanță pentru toate tipurile de alegeri și „Simplu ca afară”, campanie pentru identificarea și implementarea soluțiilor Diasporei pentru îmbunătățirea serviciilor administrative românești.
  2. Marius Cobianu este funcționar european, absolvent al Academiei de Studii Economice, secția cu predare în limba franceză, și fost bursier al guvernului francez. După un master în Gestiune financiară și studii europene la Centrul European Universitar din Nancy (Franța), și-a început cariera la Parlamentul European, unde a organizat, împreună cu Asociația belgo-română Rombel și Consiliul Românilor de Pretutindeni, două conferințe de anvergură, pe teme de interes pentru Diaspora.
  3. Ina Monica Georgescu, de profesie IT Business Analyst, are experiența marilor corporații internaționale, diplomă de licență la Academia de Studii Economice în București și trei mastere în Studii Internaționale și Europene, Monitorizarea și Managementul Mediului, respectiv Economie la universități din Franța, România și SUA (Institut Européen des Hautes Études Internationales, Franța; Universitatea Dunărea de Jos, Galați, România; University of Texas at Austin, SUA). La întoarcerea în România, după 8 ani petrecuți în SUA, a coordonat proiectul #Ajutacasa, care adună într-o hartă unică zeci de spitale și asociații din toată țara implicate în lupta cu virusul SARS-COV-2, în vederea facilitării donațiilor către aceștia, și s-a implicat în proiectul Lokal Diaspora în vederea sprijinirii candidaților la alegerile locale din județul natal.
  4. Lucian Sangeorgean, inginer de profesie, este absolvent a două Facultăți (Construcții – Petroșani, respectiv Căi Ferate, Drumuri și Poduri – Cluj Napoca) și a unui master în Managementul Sănătății și Securității în Muncă. A decis să se implice în politică în 2019, la cinci ani după ce s-a stabilit în Marea Britanie, convins fiind că, prin măsuri atent gândite, poate fi inversat trendul migrării și Diaspora poate fi adusă din nou acasă.

Candidații USR PLUS Diaspora pentru Camera Deputaților

  1. Iulian Ștefan Lorincz, absolvent al Universidad Politécnica de València, are propriul birou de arhitectură, unde realizează proiecte urbanistice, industriale, reabilitare și design, și este unul dintre fondatorii filialei USR Diaspora. Vrea să reprezinte Diaspora în Parlamentul României convins fiind că poate fi construită o țară unde românii plecați să-și dorească să se întoarcă și din care să nu mai trebuiască să plece pentru a putea trăi demn. Pe lista sa de priorități se numără facilitarea votului pentru românii din Diaspora, dar și combaterea traficului de ființe umane, ținând cont că România este țara membră UE din care provin cele mai multe victime.
  2. Simina Tulbure este de la 19 ani, când s-a stabilit în Marea Britanie, un ambasador al României. A absolvit facultatea și masterul la University of Essex, are experiență în Parlamentul European și Banca Europeană de Investiții, a făcut sute de ore de voluntariat și s-a implicat în activitatea Societății Române de la Essex promovând cultura și tradițiile românești. Își dorește ca românii din Diaspora să fie mai bine reprezentați în Parlamentul României și să poată vota mai ușor, atât în secții de votare nou înființate, cât și prin corespondență, susține înființarea Departamentului pentru Repatriere, care să asigure coordonarea activităților administrației publice centrale și locale privind repatrierea și reintegrarea românilor din Diaspora.
  3. Marius Octavin Olaru are 35 de ani, dar de 16 ani locuiește în Italia. A studiat Inginerie Informatică la Universitatea din Modena și Reggio Emilia, obținând atât diploma de licență, cât și cea de master cum laude, după care și-a definitivat studiile doctorale în Information and Communication Technologies în cadrul aceleiași universități. Este consultant software IT și a fost, în paralel, cadru didactic al Departamentului de Inginerie al Universității din Modena. S-a implicat în politică în 2018, conștient că a așteptat suficient ca schimbarea să vină de la alții și că a venit momentul să fim noi înșine parte a schimbării.
  4. Ionuț Aionițoaei este, din 2017, Coordonator de Echipă în cadrul Comisiei Europene, lucrând la următoarea generație de sisteme de analiză pentru Direcţia de Resurse Umane și Securitate. Deţine mastere în Management superior în IT, respectiv Management de Proiect, este licenţiat în Informatică, certificat în managementul serviciilor IT (ITIL), auditor de terță parte pe Securitatea Informaţiilor.
  5. George Catrina, cu o experiență de aproape 10 ani în management în cadrul unor companii private din România și Marea Britanie, este licențiat în Științe Economice, respectiv Drept și Administrație Publică. Își propune să militeze pentru protecția și drepturile cetățenilor români ca minoritate etnică, dar și pentru încurajarea flux-urilor financiare din exterior spre România.
  6. Pamela Chiricheu, absolventă a Universității de Vest din Timișoara – Facultatea de Litere, Istorie și Filosofie – și a Hochschule für Technik Wirtschaft und Kultur Leipzig, locuiește în Germania de cinci ani și construiește poduri de legătură între diasporeni și România. Este bibliotecară și profesoară de limba și literatura română, promotoare a culturii și literaturii românești peste granițele țării, s-a implicat în proiectul „N-am uitat de unde am plecat” și are o experiență bogată în organizarea, promovarea și performarea evenimentelor culturale la Târgul de carte din Leipzig.

De la intrarea în Parlament, USR PLUS a obținut îmbunătățirea substanțială a votului în Diaspora la alegerile prezidențiale din 2019 dar și a celor din acest an. Pentru alegerile parlamentare din decembrie au fost acceptate propunerile USR PLUS de mărire a timpului de vot, promovarea votului prin corespondență, introducerea listelor electronice în străinătate și semnătura alegătorilor direct pe tabletă, dar și exercitarea votului timp de două zile – 5 și 6 decembrie. Au fost depuse mai multe inițiative legislative în sprijinul Diasporei, inclusiv pentru o reprezentare corectă a celor peste cinci milioane de români aflați în afara României prin aducerea numărului de parlamentari la zece deputați și patru senatori.

Noutăți Generale

Dragoș Tudorache: Nu se poate ca, după ani buni, moldovenii să nu știe cine este vinovat de furtul unui miliard de euro din banca lor

Publicat

pe

„Așa cum le spunem și le reamintim propriilor noastre state membre că statul de drept este fundamentul democrației, tot așa le spunem și le reamintim întruna moldovenilor că angajamentul față de statul de drept și democrație este elementul esențial pentru destinația comună pe care ne-am propus-o, care este integrarea europeană”, a declarat Dragoș Tudorache, președinte executiv PLUS și europarlamentar, luni, în cadrul discursului susținut în Parlamentul European în care a făcut un nou apel către liderii politici de la Chișinău pentru implementarea reformelor restante privind consolidarea democrației.

„Acordul de asociere dintre UE și Republica Moldova nu este doar o listă de reforme și un portofoliu financiar. Esența sa o reprezintă valorile comune și o destinație comună. Suntem parteneri, noi și Republica Moldova, pentru că ne-am luat un angajament unii față de ceilalți. Iar în centrul acestui angajament se află o valoare care se află în dezbatere acum, chiar și aici, între noi, membrii Uniunii. Acea valoare este statul de drept. Așa cum le spunem și le reamintim propriilor noastre state membre că statul de drept este fundamentul democrației, tot așa le spunem și le reamintim întruna moldovenilor că angajamentul față de statul de drept și democrație este elementul esențial pentru destinația comună pe care ne-am propus-o, care este integrarea europeană.

Raportul meu și principalul mesaj pe care aș vrea ca noi, Parlamentul European, să-l transmitem Republicii Moldova este tocmai despre aceste alegeri fundamentale și valori, cele care ne fac pe toți europeni.

Republica Moldova a implementat mai multe reforme în ultimul an, iar raportul recunoaște aceste eforturi, cu toată instabilitatea politică și semnalele adesea confuze venite dinspre autorități.

Foarte important este că Moldova a reușit să atingă anumite condiționalități legate de reforme instituționale și legislative concrete pentru a primi a doua tranșă de Asistență Macrofinanciară. S-a renunțat la schema acordării cetățeniei pentru investiții, cadrul legislativ pentru ONG-uri a fost adoptat în mod corespunzător, unele elemente ale pachetului de reformă judiciară au fost puse în aplicare. Acest lucru a condus la furnizarea atât de necesară a ajutorului financiar, împreună cu o sumă suplimentară de asistență redirecționată, concentrându-se pe măsurile de răspuns rapid în ce privește lupta cu COVID-19. Adăugați la aceasta suma de 100 de milioane de euro din instrumentul Omnibus și avem un pachet consistent pentru care felicit Comisia Europeană și SEAE (Serviciul European de Acțiune Externă), care au înțeles necesitatea de a fi alături de Republica Moldova în aceste momente de nevoie”, a declarat Dragoș Tudorache.

Dragoș Tudorache a enumerat reformele pe care Republica Moldova încă nu le-a îndeplinit și pe care UE le așteaptă de la liderii politici moldoveni: „Raportul indică și acele reforme care nu sunt încă implementate, fie pentru că lipseste voința politică, fie pentru că nu este suficientă capacitate administrativă. Mecanismele democratice trebuie să fie consolidate, societatea civilă trebuie să fie mai implicată și, mai presus de orice altceva, justiția trebuie să fie independentă, fără niciun fel de suspiciune de părtinire politică sau de corupție.

Prin urmare, reforma Consiliului Superior al Magistraturii trebuie definitivată, iar activitatea procurorilor trebuie să fie eliberată de imixtiuni și presiuni nejustificate, inclusiv de cele provenite din prevederile legale învechite din Codul penal. Sectorul bancar și cel financiar au nevoie de transparență, stabilitate și predictibilitate, pentru ca încrederea în mediul de afaceri din Moldova să fie sustenabilă. Nu se poate ca, după ani buni, moldovenii să nu știe cine este vinovat de furtul unui miliard de euro din banca lor.

Uniunea și noi, Parlamentul European, vom continua să supraveghem cu atenție implementarea acestor reforme, pentru că sunt importante pentru Moldova și pentru cetățenii săi.

Un ultim mesaj, acum, către cetățenii moldoveni, pe care îl voi rosti în limba lor maternă: Europa a fost și va rămâne acasă. Este deja pentru mulți dintre moldovenii care circulă liber (momentan afectați, ca noi toți, de restricțiile legate de pandemie), pentru cei care muncesc în alte colțuri ale Europei sau cei care își însoțesc familiile. Conducătorii Moldovei, oricine ar fi ei, datorează cetățenilor lor o țară din care să le vină mai greu să plece. Iar reformele pe care noi, Uniunea și instituțiile sale, le cerem autorităților sunt acolo pentru voi, pentru a construi o societate și o democrație funcțională, sănătoasă și prosperă. Asta vă dorește Uniunea Europeană, asta vă doresc și eu!”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

USR și PLUS au aprobat Programul de guvernare al Alianței

Publicat

pe

Într-un exercițiu de democrație participativă reală, cei aproape 200 de membri care alcătuiesc conducerile reunite ale USR și PLUS au aprobat sâmbătă, 17 octombrie, Programul de guvernare pe care Alianța USR PLUS se angajează să-l pună în practică după alegerile parlamentare. Programul va fi prezentat public, în integralitate, după depunerea listelor de candidați USR PLUS.

„Programul de guvernare propus de USR PLUS va aduce o schimbare radicală a modului de a guverna în România. Avem nevoie de un stat eficient, care să acționeze curat, profesionist, în interesul cetățeanului, ca partener al mediului de afaceri și al societății civile. În anii următori, cetățenii și mediul antreprenorial au nevoie de stabilitate și predictibilitate, iar statul român are nevoie de reformă și de modernizare pentru a se scutura de tarele incompetenței, corupției, ineficienței, de moștenirea lăsată de politicieni care l-au politizat pentru a-l captura. Am discutat astăzi în structura de conducere comună a USR și PLUS conținutul programului, elaborat cu participarea a peste 200 de oameni cu expertiză și experiență pe domeniile acoperite de program. Revoluția Bunei Guvernări pe care o propunem înseamnă, de fapt, revenirea la o guvernare a bunului-simț“, a declarat Dacian Cioloș, copreședinte al Alianței și propunerea de prim-ministru a USR PLUS.

 „Un program de guvernare înseamnă evoluție, soluții și solidaritate. Înseamnă că ai o viziune pentru viitor și această viziune are mecanisme bine definite, detalii și termene și indicatori prin care măsori evoluția. Asta au făcut colegii noștri care au lucrat la documentul pe care l-am adoptat azi: au identificat probleme și au venit cu soluții. Înainte de a scrie s-au consultat cu experți, cu societatea civilă, mediul de afaceri și cu membri de partid. Au reușit astfel să alcătuiască cel mai bun program dintre toate cele pe care electoratul le va avea la dispoziție în această campanie. Cei patru ani care se încheie în decembrie au fost anii opoziției. Și a fost dură. Anii care vin sunt cei ai construcției. Și va fi durabilă“, a subliniat Dan Barna, copreședinte USR PLUS.

„Primul pas e o Românie fără hoție, dar întrebarea este ce punem în loc. Avem un plan detaliat pentru Revoluția Bunei Guvernări, de soluții generate de sute de ore de lucru și de dezbateri, pentru ceea ce zeci de mii de români ne-au spus în stradă că îi doare. Dar e un plan care nu doar aduce clarificări vizavi de cum reparăm ceea ce nu s-a făcut în 31 de ani de resurse parțial irosite, ci și cum investim în viitor. Într-o ambiție nu doar de a fi «în rând cu lumea», ci de a face din oportunitățile de acum șansa copiilor noștri de a fi împliniți acasă“, a spus Oana Țoiu, membru al Biroului Național PLUS, coordonatorul Programului Politic al Alianței USR PLUS.

„E prima dată când un partid propune alegătorilor angajamente clare pentru guvernare: cu livrabile, cu bugete. Revoluția Noii Guvernări înseamnă să renunțăm la gargara politicianistă cu care ne-a obișnuit clasa politică veche. Angajamente clare, măsurabile, pe baza cărora vom negocia intrarea la guvernare“, a declarat și Cristian Ghinea, europarlamentar USR PLUS.

În ultimii patru ani, USR PLUS a demascat hoția din Parlament, dar nu este destul. Vrem și putem să facem mai mult de atât. Vrem o Românie fără hoție, fără șpagă în spitale, fără pensii speciale, fără nepotisme în administrație, fără defrișări ilegale. Suntem singurii care putem să curățăm România de corupție, pentru că suntem singurii care nu am fost complici la hoțiile din ultimii 30 de ani.

Șase angajamente-cheie din cele 40 cuprinse în Programul de guvernare USR PLUS:

– Să nu mori cu dreptatea în mână. Vom repara tot ce a distrus PSD în materie de Justiție, de la corectarea legilor Justiției și desființarea Secției Speciale la repornirea activității DNA, reincriminarea neglijenței în serviciu și revenirea la vechea definiție a abuzului în serviciu. De asemenea, vom eficientiza și transparentiza actul de justiție prin măsuri precum informatizarea, transmiterea online a ședințelor de judecată, achitarea simplificată a taxei judiciare de timbru, restructurarea circumscripțiilor judecătoriilor, suplimentarea numărului de judecători din sistemul judiciar.

– Fără politică în școală. Desființăm, treptat, inspectoratele școlare și organizăm concursuri pentru directorii de școli, astfel încât să avem manageri performanți la conducerea unităților de învățământ.

– Creăm un Fond Național de Modernizare a Infrastructurii din Sănătate. Este vorba de un program de 1 miliard de euro pentru următorii patru ani, prin care să fie finanțată renovarea sau reconstrucția de spitale.

– Împădurim România și creăm DNA-ul Pădurilor. Simultan cu organizarea unui Parchet dedicat infracțiunilor de mediu, vrem să atragem fonduri europene, private și bugetare pentru atingerea unui ritm de împădurire anual care să permită ca, până în 2050, să acoperim cu păduri aproximativ 40% din suprafața terestră a României.

– Bani europeni în industrii ale viitorului. Vrem să dezvoltăm România prin investiții în tehnologii verzi și energie curată, digital & industrie 4.0, prelucrare cu valoare adăugată înaltă și inovare, ecoturism, industrii creative.

– Internet pentru toți. Oricine, oriunde, să aibă acces la internet de mare viteză pentru că aceasta este autostrada viitorului.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragoș Tudorache: Reforma constituțională devine cât se poate de urgentă

Publicat

pe

„Majoritatea parlamentară PSD a adoptat zeci și zeci de legi într-un orb bugetar total, unele dintre ele cu grevarea unor proporții covârșitoare ale bugetului de stat. CCR nu le-a văzut pe acelea. Dar iată că au găsit de cuviință să respingă DNA-ul pădurilor pe acest motiv, o structură menită să dea coerență acțiunii statului de luptă împotriva defrișărilor ilegale din pădurile țării”, afirmă Dragoș Tudorache, președinte executiv PLUS și europarlamentar, vineri, în cadrul unei postări critice pe Facebook la adresa Curții Constituționale, după publicarea motivării deciziei de respingere a DNA-ului pădurilor.

Dragoș Tudorache acuză CCR că a devenit „fățiș partinică politic” și „incapabilă să își mai satisfacă de o manieră rezonabilă rolul său constituțional de arbitru între puterile statului”. „Un „headline“ din presă mi-a atras atenția: CCR a publicat motivarea deciziei de respingere a DNA-ului pădurilor! Surpriza: motivul e lipsa indicării unei surse certe de finanțare!

Majoritatea parlamentară PSD a adoptat zeci și zeci de legi într-un orb bugetar total, unele dintre ele cu grevarea unor proporții covârșitoare ale bugetului de stat. CCR nu le-a văzut pe acelea. Dar iată că au găsit de cuviință să respingă DNA-ul pădurilor pe acest motiv, o structură menită să dea coerență acțiunii statului de luptă împotriva defrișărilor ilegale din pădurile țării. În 2016, m-am dus la Ministerul de Interne cu trei priorități, pe care mi le-am asumat în prima conferință de presă din ziua învestiturii: alegeri corecte și bine organizate, reorganizarea DIPI și combaterea tăierilor ilegale de pădure. Am impus atunci controale încrucișate în toată țara, cu echipe mixte care se «păzeau» unii pe alții sau, mai bine spus, unii de alții. Rezultatele s-au văzut imediat: în fiecare zi erau detectate fie locuri în care se tăia ilegal, fie transporturi ilegale de masă lemnoasă, numărul de sesizări între organele implicate a crescut, iar prețul lemnului de foc a luat-o în sus tocmai pentru că nu se mai găsea pe piață lemnul illegal”, a scris Dragoș Tudorache pe Facebook.

În acest context, Dragoș Tudorache readuce în discuție importanța și necesitatea reformei constituționale: „Sunt multe de făcut pe zona de protejare a pădurilor, inclusiv prin a asigura o alternativă viabilă milioanelor de români care se încălzesc în continuare cu lemne. Dar preocuparea de astăzi e legată mai degrabă de această Curte Constituțională, devenită atât de fățiș partinică politic, incapabilă să își mai satisfacă de o manieră rezonabilă rolul său constituțional de arbitru între puterile statului. Îmi cântăresc bine cuvintele, pentru că nu vreau să slăbesc în niciun fel autoritatea instituțiilor noastre fundamentale. Dar chiar cred că reforma constituțională – și, în cadrul ei, reforma CCR – devine cât se poate de urgentă. Am propus deja liniile mari de direcție pentru o asemenea reformă, tot ce sper este ca președintele și viitorii noștri parteneri la guvernare să înțeleagă la fel sensul urgenței acestei reforme și conținutul său”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite