De la bun început, precizez că sunt total de acord că seniorii noştri merită să trăiască o viaţă fără lipsuri materiale, pentru că nivelul de civilizaţie al unei societăţi este dat de solidaritatea cu membrii săi. Pensia medie pe care statul român o oferă cetăţenilor este cea mai mică din Europa, cu excepţia Bulgariei, iar acest lucru trebuie corectat în timp. Însă aplicarea legii majorării pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020 creează multiple probleme, în contextul scăderii încasărilor bugetare şi contracţiei economice anticipate pentru acest an grevat de pandemie.

În spaţiul public românesc au apărut revendicările a trei organizaţii ale pensionarilor care solicită imperativ creşterea cu 40% a pensiilor de stat, prin orice mijloace. Reprezentanţii acestor organizaţii au indicat ca surse de finanţare a creşterii pensiilor amânarea cu 1-2 ani a transmiterii contribuţiilor obligatorii pentru pensiile administrate privat, numite Pilonul II, şi cheltuirea rezervelor BNR. Pentru oricine are studii sau cunoştinţe minime de economie, ambele soluţii înaintate de organizaţiile de pensionari sunt atentate economice. A le numi soluţii de tip „Robin Hood” ar fi injust, deoarece siguranţa şi viitorul întregii societăţi, inclusiv al beneficiarilor creşterii pensiilor, ar fi grav afectate.

Propunerea transferului temporar a fondurilor încasate de stat şi destinate Pilonului II nu este nouă, a mai fost vehiculată în urmă cu câteva luni. Un partid de stânga propunea ca banii destinaţi Pilonului II de pensii private să meargă către un fond special pentru combaterea coronavirusului, pentru un an, începând cu data de 1 mai. A fost chiar luată decizia iniţierii unui proiect legislativ privind redirecţionarea sumelor colectate la Pilonul II de pensii, începând cu data de 1 mai 2020, într-un fond special pentru combaterea coronavirusului, pentru o perioadă de 12 luni ce poate fi prelungită prin lege, în situaţia menţinerii crizei economice.

În prezent, peste 7,6 milioane de români adună bani pentru pensia lor prin intermediul sistemului privat de pensii, Pilonul II, înfiinţat în 2008. Cu cât contribuţiile sunt mai mari şi de durată mai lungă, cu atât pensia privată se va apropia de ultimul salariul obţinut şi va însemna mai mulţi bani pentru români. În prezent, cota transferată pentru pensia privată este de 3,75% pentru fiecare angajat. Contribuţia la un fond de pensii private nu înseamnă obligaţii financiare suplimentare pentru participanţi, ci este virată din contribuţia de asigurări sociale (CAS) de 25% din salariul brut. Anul trecut sumele virate au fost de 8,5 mld lei (1,76 mld. euro).

Pe fondul unei proaste gestiuni a bugetului public din ultimii ani, scăderea veniturilor simultan cu creşterea cheltuielilor de sănătate va pune presiune tot mai mare pentru ca statul să aloce resurse suplimentare pentru relansarea economiei post pandemie. Perspectiva amânării transferului de către stat a contribuţiilor la pensiile private cu 1-2 ani şi utilizarea acestor fonduri pentru finanţarea majorării pensiilor ar lipsi piaţa financiară de resursele cu care să susţină prin investiţii relansarea economică.

Mai mult, cu un sistem public de pensii la limita sustenabilităţii, cu o valoare actualizată a drepturilor de pensie acumulate de 2.821 miliarde lei la finalul anului 2021 (aprox. 580 miliarde euro), reprezentând 250% din PIB-ul nominal estimat pentru acel an (CFA Romania, 2019), fondurile de pensii private rămân singura sursă certă de venituri la pensie. În Romania, taxa curentă aferenta sistemului public de pensii este de 21,25% (în anul 2019). Fără a lua în considerare valoarea în timp a banilor, o persoana activă este taxată cu 21,25% din salariu pentru sistemul public de pensii, pentru o perioada de 35 de ani, iar apoi pensia se ridică la aproape 45% din salariu. În aceste condiţii, o persoană aflată la pensie, primeşte în jur de 55-60% din suma cu care a contribuit pe parcursul vieţii active. În perioada 2025-2035, România va înregistra un vârf al numărului de pensionari, aferent generaţiei născute în anii 1980.

Pilonul II de pensii reprezintă bani reali, aflaţi în contul nostru, al românilor, iar aceşti bani sunt viitorul nostru, atunci când sistemul de stat va fi insuficient pentru putea a susţine calitatea vieţii viitorilor pensionari. În condiţiile unor evoluţii demografice îngrijorătoare, confirmate de studiile de prognoză realizate de organisme internaţionale, un sistem de pensii finanţat pe bază de economisire este o necesitate, nu un moft.. Pilonul II de pensii din România a generat rezultate foarte bune de la înfiinţare până în prezent, în condiţii de profesionalism şi de maximă siguranţă pentru participanţi. Românilor care economisesc prin Pilonul II le este garantată valoarea contribuţiilor nete virate pe parcursul perioadei de economisire, indiferent de evoluţiile pieţelor financiare. În 2019, cele şapte fonduri de pensii private obligatorii au realizat un randament mediu de 11,8%, cea mai bună performanţă din ultimii 9 ani.

La fel de păguboasă ar fi şi cheltuirea rezervelor BNR pentru finanţarea creşterii pensiilor de la 1 septembrie 2020. Cifrate la 40,2 mld. euro, rezervele internaţionale în valută şi aur ale Băncii Naţionale a României au ca principal rol menţinerea încrederii în moneda naţională, conferind băncii centrale pârghiile de a interveni pe piaţă în cazul în care ar apărea dezechilibre majore între cererea şi oferta de valută, din cauza unor şocuri comerciale sau legate de fluxurile de capitaluri. Stabilitatea cursului de schimb al leului românesc în raport cu euro şi dolarul depinde de aceste rezerve, cu care se garantează şi împrumuturile pe care le contractează România. Rezervele băncii centrale sunt adevăratul înger păzitor al economiei româneşti, iar a-i tăia din aripi înseamnă a-i reduce capacitatea de a ne salva în caz de nevoie.

Creşterea nivelului pensiei medii trebuie să rămână un obiectiv pe termen mediu şi lung al României, însă aceasta va trebui să se facă în mod sustenabil, în paralel cu creşterea economică şi fără a antagoniza categoriile sociale. Cred că este oportună discuţia de regândire a funcţionării întregului sistem de pensii, cu accent pe contribuţii private şi voluntare, cu un mod de finanţare sustenabil a fondului public.. Sigur că este nevoie ca pensiile să crească de la 1 septembrie 2020,  în special a celor mici, precum şi reducerea decalajului între cele mai mici şi cele mai mari pensii pe care le plăteşte statul. Un prim pas care necesită reală voinţă politică ar fi impozitarea pensiilor speciale, cu care statul cheltuie peste 9 mld. lei anual (1,7 mld. euro).

* Editorial de Daniela Șerban, membru al Biroului Național PLUS, pe blogurile Adevărul

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții