Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Autostrăzi, aeroporturi, spitale regionale, metrou: Zece mari proiecte de parteneriate public-privat puse în stand by de ani de zile

Publicat

pe data de

credit foto: G4Media.ro/Pexels.com

Amenajarea unui aeroport nou în sudul Capitalei, realizarea de lucrări pentru transformarea Dâmboviței și Argeșului în râuri navigabile, o bancă națională de sânge, plasma umană și celule stem, un spital regional la Timișoara, altul la Brăila-Galați cu o capacitate de 800-1000 de paturi, canalul Siret-Bărăgan, o fabrică de mijloace de transport electrice, un complex de ski în Făgăraș, autostrăzile Târgu-Neamț – Iași- Ungheni, Alexandria-Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj, Complexul medical Carol Davila și operarea rețelei de spitale CFR sunt primele proiecte anunțate de Guvernul Dăncilă pentru a fi realizate în parteneriat public privat. (Vezi în text harta autostrăzilor care vor fi realizate în partenerial public – privat)

România are o lungă listă de proiecte pentru care autoritățile anunțau cu surle și trâmbițe realizarea în colaborare cu investitori și care au eșuat lamentabil.

G4media.ro a făcut inventarul celor mai importante.

1.Aeroportul Bacău. În 2009 , omul de afaceri Nelu Iordache, prin compania Blue Air, obţinea concesionarea, pe 34 de ani, a Aeroportului Internaţional George Bacovia din Bacău. Contractul, semnat cu preşedintele PSD al Consiliului Judeţean, Dragoş Benea, intrat în vigoare pe 27 ianuarie 2010, prevedea obligaţia ca, la semnare, firma prin care urma să se facă investiţia – Blueaero SRL – să aibă un capital social de 19 milioane de euro.

BlueAero SRL îşi majorează capitalul social chiar înainte de încheierea înţelegerii.

Citește articolul în întregime pe G4Media.ro

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Revista Presei

Dacian Cioloș: Începem cu pensiile parlamentarilor și primarilor, care sunt cel mai ușor de eliminat. Nu există niciun argument juridic sau nimic atacabil pe o astfel de decizie

Publicat

pe

Pensiile speciale ale parlamentarilor și primarilor vor fi primele care vor fi abrogate în perioada imediat următoare, urmând ca pentru celelalte categorii de beneficiari să fie demarate analize pentru a ne asigura că „tot ce decidem este şi fezabil şi nu poate fi atacat” la Curtea Constituțională, a declarat președintele Renew Europe, Dacian Cioloș, copreședinte USR PLUS, duminică, în cadrul emisiunii „Insider politic” de la Prima TV.

În cadrul emisiunii, Dacian Cioloș a reamintit faptul că eliminarea pensiilor speciale reprezintă unul dintre obiectivele politice pe care USR PLUS și le-a asumat încă de la înființare.

„Începem cu pensiile parlamentarilor și primarilor, care sunt cel mai ușor de eliminat în Parlament. Suntem în curs de a construi majoritatea necesară, punem aceste proiecte pe ordinea de zi și cred că într-o perioadă scurtă, săptămâni, pot să ajungă aceste proiecte pe ordinea de zi. Urmează să vedem celelalte, unde trebuie să ne uităm atent ca să nu fim în situația de a face doar populisme, cum au mai făcut alții înaintea noastră, când s-au lăudat că dispar pensiile, dar ne-am trezit la CCR cu tot felul de contestații.

USR PLUS are asta ca obiectiv politic încă de la înfiinţare, pentru că e clar, nu poţi să contruieşti pe mucegai şi pe putreziciune. Despre asta este vorba acolo. Noi ne-am angajat că o să facem şi o să facem. Vom pune pe ordinea de zi aceste proiecte şi acolo se vor tranşa lucrurile şi vom vedea cine cu adevărat este pentru eliminarea pensiilor speciale. Acolo, la vot, se va vedea”, a declarat Dacian Cioloș, opinând că până la Paşte ar putea fi abrogate.

Liderul USR PLUS a criticat ipocrizia PSD pe acest subiect, reamintind faptul că social democrații au fost cei care au introdus în Codul administrativ pensiile speciale pentru primari:

„Vedeți vreo ipocrizie mai mare în țara asta, în ultimii ani, decât PSD, care a introdus pensiile speciale şi acum vin şi cer eliminarea? Foarte bine, o să le punem pe ordinea de zi, noi chiar o să le punem. Dacă PSD va fi de acord să voteze pentru eliminarea pensiilor speciale, foarte bine”.

Dacian Cioloș a arătat că nu este de acord cu propunerea UDMR de a pune la pachet toate pensiile speciale pentru a nu risca să pice din nou la CCR: „Acolo, la vot, se va vedea cine îşi doreşte eliminarea pensiilor speciale şi cine nu. Să le punem pe toate la pachet va însemna să mai aşteptăm jumătate de an, până când trecem în analiză toate pensiile, pe diferitele categorii, pentru că pensiile astea care merg dincolo de contributivitate, că le zice speciale, unele au fost pensii de serviciu înainte, toate astea au nevoie de o analiză să ne asigurăm că tot ce decidem este şi fezabil şi că nu poate fi atacat. Dar pentru pensiile de parlamentari şi primari nu ar trebui să existe nicio ezitare pentru că nu se justifică cu nimic aceste pensii pentru că nu au nimic de-a face cu contributivitatea”.

Pe de altă parte, Dacian Cioloș a clarificat modul în care se calculează pensiile europarlamentarilor, arătând că nu va beneficia de o pensie specială, așa cum s-a afirmat în spațiul public: „E pe bază de contributivitate acolo. Acolo nu e o pensie, e o contribuție la ceea ce voi avea eu ca pensie și e în funcție de lungime mandatului și în funcție de contribuție. Nu e o pensie fixă, cum e la noi – ai fost parlamentar o zi și ai o pensie ca și cel care a avut un mandat sau două mandate.

Știu încă de pe vremea când eram comisar, în funcție de lungimea mandatului și de contribuție e și pensia – la asta trebuie să ajungem și în România, la o pensie care să fie proporțională cu contribuția la pensie. Că sunt anumite categorii socioprofesionale care merită mai mult decât contribuția, asta e de discutat. Militarii, de exemplu. De asta spun – dacă iei și le razi așa pe toate, te trezești cu anumite analize care sunt pertinente și dacă toate astea sunt în același proiect de lege, fără să ai o analiză pe fiecare categorie, atunci ne putem trezi cu o decizie validă a CCR”.

Referitor la pensiile românilor, Dacian Cioloş a afirmat că mărirea se va aplica din 2021. „Salariul de bază, la fel, e decis că va creşte. Nu se taie nimic, totul creşte, va fi mai mare decât anul trecut. Investiţiile vor creşte faţă de anul trecut. Atunci cum putem vorbi de un buget de austeritate?”, a mai punctat liderul USR PLUS.

În ceea ce privește moțiunea simplă împotriva ministrului Sănătății, depusă de PSD, copreședintele USR PLUS Dacian Cioloș spune că „nu are emoții” și că îl susține 100% pe Vlad Voiculescu.

„N-am emoții. E o moțiune propusă doar pentru a se afla în treabă cei de la PSD, așa înțeleg ei să facă opoziție. Ai un ministru care nici nu s-a instalat bine și vii și-l acuzi de niște lucruri pe care le-au făcut cei care au fost miniștri PSD înainte. Noi avem miniștri ineficienți PSD cu grămada. Mai mult, avem trei foști miniștri ai Sănătății din PSD care sunt urmăriți penal, acum, pentru fapte de corupție. Avem fost ministru PSD care după tragedia de la Colectiv spunea că toate merg bine. Vlad Voiculescu spune că nu toate merg bine și că sunt foarte multe lucruri de reformat. Și, da, vom introduce management profesionist în spitale, nu va mai fi pe sinecuri politice și pe prietenii sau atașamente politice. (…) Nu știu, poate unii sunt speriați de treaba asta, au făcut din Vlad Voiculescu o țintă. Omul nici nu s-a așezat bine la minister“, a declarat Dacian Cioloș în cadrul emisiunii „Insider politic” de la Prima TV.

„Îl susțin 100% pe Vlad Voiculescu. Noi ne luăm după fapte, nu după vorbe. Voci tot avem în țara asta de 30 de ani și vedem în ce situație ne aflăm. Vrem argumente și fapte, că asta lipsește în România. Faptele lipsesc și oameni care să-și asume fapte. Noi ne asumăm fapte, că de asta am intrat la guvernare. Vlad Voiculescu își asumă fapte“, a adăugat copreședintele USR PLUS.

Despre funcția de prefect al Capitalei: Vom vedea care va fi decizia luată împreună cu colegii de la Bucureşti. Sunt acum alte priorităţi

Traian Berbeceanu „va fi prefect până în ultima zi, care poate să însemne câteva săptămâni, încă o lună, două, trei. Suntem în plină pandemie, e nevoie acolo de claritate”, a punctat copreședintele USR PLUS.

Dacian Cioloș a reamintit faptul că decizia în cadrul coaliției de guvernare a fost aceea ca funcția să revină PLUS, urmând să fie pusă în aplicare în perioada următoare. Liderul USR PLUS a punctat faptul că această înlocuire nu reprezintă o urgență, în condițiile în care „acum sunt alte priorități”, iar „lucrurile funcţionează acolo cât de cât”.

„Vom vedea care va fi decizia luată împreună cu colegii de la Bucureşti, din organizaţia Bucureşti. Chiar o să am o discuţie cu ei. Vom decide împreună, nu avem genul acesta de absolutisme în PLUS. Eu am spus atunci domnului Berbeceanu, care după ce s-a anunţat împărţirea prefecţilor, dânsul îşi lua la revedere. Dânsul e prefect şi va fi prefect până în ultima zi, care poate să însemne câteva săptămâni, încă o lună, două, trei.

Suntem în plină pandemie, e nevoie acolo de claritate, e nevoie ca cel care îşi asumă responsabilitatea asta şi de prefect, să ştie că are toate elementele să ia toate deciziile până în ultimul moment. Eu sunt un om care am condus un Guvern, ştiu ce înseamnă şi rolul unui prefect. Am tot respectul pentru  domnul Berbeceanu îşi face treaba şi e important să poată să şi-o facă până în utima zi”, a declarat Dacian Cioloş.

Pe de altă parte, copreședintele USR PLUS a afirmat că a aflat recent că Traian Berbeceanu este membru PNL: „Nu e o problemă că asta nu înseamnă că are mai puţine calităţi, dar am luat decizia că funcţia revine PLUS. PNL nu a luat Prefectura Bucureşti, că putea să o ia. A luat prefectura Sibiu, Bihor, a luat alte prefecturi”.

Despre o posibilă candidatură la Congresul USR PLUS: Nu mi-am pus problema. Prioritatea mea acum este să dăm drumul cât mai repede la PNRR

„Deocamdată îmi asum preşedinţia USR PLUS, sunt copreşedinte. Până la congres mai este”, a declarat Dacian Cioloș cu privire la o eventuală candidatură pentru funcția de președinte al USR PLUS.

În acest sens, Dacian Cioloș a arătat că are alte priorități: „Să dăm drumul cât mai repede la PNRR, să ne asigurăm că el este structurat bine pe nevoile României şi că ne convingem şi partenerii europenei că e încadrat bine şi în obiectivele prioritare europene pe care tocmai le-am stabilit şi le-am votat în Parlamentul European zilele trecute.

Prioritatea mea este să văd că dăm drumul la reforma administraţiei publice şi că începem depolitizarea şi că clarificăm care e nivelul de asumare de numiri politice şi care e nivelul de la care facem numiri prin concurs şi nu oameni foşti ai PSD şi ai PNL şi ai mai ştiu eu cui, ci să deschidem porţile pentru toţi cei competenţi şi care vor să intre în serviciul public şi să ştie că au acolo un mandat şi o perspectivă clară. Astea sunt priorităţile mele în acest partid”.

Data Congresului USR PLUS va fi stabilită după ce fuziunea va fi consfințită din punct de vedere juridic, a mai precizat Dacian Cioloș. „Vom pregăti într-o primă fază alegerile în filialele nou constituite, în urma fuziunii. Vom începe discuţiile în partid şi pe statut, apoi vom stabili congresul şi vom vedea în ce moment vom alege preşedintele partidului. Pentru că preşedintele USR PLUS, conform statutului acum, şi aşa sper să rămână şi după aceea, e ales prin referendum de către toţi membrii partidului, nu de către congres. Preşedintele partidului poate să fie ales independent de data la care e congresul. Vom vedea care e momentul cel mai oportun. Probabil în vară-toamnă”, a detaliat Dacian Cioloş.

Despre vaccin: „M-aş vaccina cu un vaccin care e autorizat de Autoritatea Europeană a Medicamentului”

Dacian Cioloş a declarat că se va vaccina împotriva COVID-19 atunci când îi va veni rândul, însă ar face acest lucru numai cu un vaccin autorizat de Autoritatea Europeană a Medicamentului: „M-aş vaccina cu un vaccin care e autorizat de Autoritatea Europeană a Medicamentului. Un vaccin care e aprobat, da, din punctul meu de vedere e credibil. Nu susţin folosirea vaccinurilor ca armă geo-politică şi ca şmecherie, de influenţă sau ca armă, ca instrument de influenţă politică într-o parte sau alta a lumii. Vaccinurile trebuie să fie accesibile pentru oamenii care au nevoie, trebuie să fie vaccinuri sigure, trebuie să fie vaccinuri de calitate şi, pentru asta, în Uniunea Europeană şi în spaţiul Uniunii Europene avem o autoritate care e abilitată să valideze, să autorizeze, punerea pe piaţă a unor vaccinuri, indiferent de unde vin ele din producţie”, a declarat Dacian Cioloş.

El a mai afirmat că  se bazează pe producţia de vaccinuri din spaţiul european. „Pe de altă parte, pentru a mă asigura de asigurarea corectă, constantă şi corectă cu vaccinuri în Uniunea Europeană, mă bazez pe producţia în spaţiul european şi tocmai în urmă cu câteva zile, la insistenţa Parlamentului European, pentru mai multă transparenţă şi calitatea coordonării producţiei şi distribuţiei de vaccinuri din partea Comisiei Europene, preşedinta Comisiei Europene tocmai a anunţat că comisarul european pentru industrie şi  piaţă internă, are ca atribuţie să formeze un grup de lucru care să urmărească felul în care companiile care produc pe teritoriul Uniunii Europene vaccinuri, au tot ce le trebuie, respectă un anumit calendar, un ritm de producţie şi de distribuţie, ca să nu mai avem sincopele cu aprovizionarea”, a mai declarat Cioloş.

De asemenea, europarlamentarul a îndemnat autorităţile din România să achiziţioneze vaccinuri din producţia europeană: „Îndemn autorităţile din România să ia vaccinuri de producţie europeană care sunt şi mai sigure”.

Întrebat, de asemenea, dacă s-a vaccinat deja, Dacian Cioloş a explicat că încă nu i-a venit rândul,  dar că va face acest lucru. „Nu m-am vaccinat încă, nu mi-a venit rândul. Când o să îmi vină rândul, da, dar încă mai sunt alte categorii care trebuie să meargă în faţă”, a mai declarat europarlamentarul.

Citește în continuare

Revista Presei

Ciprian Teleman, despre reforma digitală a statului: Transformarea digitală înseamnă schimbarea unui mod de a gândi

Publicat

pe

„Transformarea digitală nu este un subiect al unui minister sau al unui partid, e un subiect al tuturor, nepolitic, ne interesează pe toți. Până nu vom avea aliniere din punctul ăsta de vedere, între partide și între instituții, reforma nu va funcționa. Lucrurile trebuie făcute așezat. Ceea ce simțim acum  în interacțiunea digitală cu statul e pentru că s-au făcut (reforme, n.r.) pe bucăți, nu coordonat. Fiecare instituție a încercat nu să se digitalizeze, ci să se informatizeze, ceea ce e altceva. Transformarea digitală înseamnă schimbarea unui mod de a gândi“, a declarat Ciprian Teleman, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, învitat la emisiunea „În fața ta“, de la Digi 24.

Bugetul cercetării în România, mult sub nivelul mediu din UE

În cadrul emisiunii, Ciprian Teleman a arătat că bugetul de care va dispune ministerul său în 2021, de 1,93 de miliarde de lei, undeva în jur de 0,13% din PIB, este mult mai mic decât media europeană, mai ales în ce privește domeniul cercetării, dar a subliniat că și o creștere masivă a finanțării nu ar putea fi absorbită din cauza situației structurale, din punct de vedere calitativ și cantitativ al cercetării românești.

„Suntem pe un trend de scădere, nu e nimic îmbucurător. În 2016, cercetarea din România primea 0,28% din PIB, anul trecut – 0,13%, anul acesta va fi comparabil cu 2020. Media europeană este de 2,03%. Croația a anunțat că alocarea publică este de 3%. Nu stăm chiar roz, dar perspectiva până în 2024 este să creștem la 1%. Cercetarea nu este nici ea într-o situație fericită. Nici o alocare de 1% brusc nu ar putea fi asimilată pentru deoarece corpul de cercetare e subțiat cantitativ și calitativ. Este nevoie de o revigorare“, a explicat ministrul.

„În cazul digitalizării lucrurile stau diferit. Avem această oportunitate care este PNRR, care prin felul în care a fost construit alocă 20% digitalizării. Adică 6 miliarde de euro care trebuie cheltuiți până în 2026. Acolo avem motive de optimism pentru că dacă acești bani sau potențial, pentru că ei nu există decât dacă sunt sunt prezentate Comisiei Europene niște direcții de reformă, avem șanse ca în 2026 să avem un proces avansat de transformare digitală. O echipă de la minister are întâlniri cu instituții, companii și alte entități în care facem un inventar al proiectelor. Vor fi selectate cele care intră în logica reformei digitale“, a mai declarat Ciprian Teleman.

Ce reprezintă digitalizarea statului și ce presupune

Ministrul a explicat în cadrul emisiunii care este rolul instituției pe care o conduce și care este situația din acest moment în ceea ce privește digitalizarea.

„Ne uităm la cum arată universul digital al administrației de acum: aplicații mozaicate, făcute când trebuia rezolvată o problemă punctuală. Se vorbește de un grup mic de companii care au făcut aplicații.

Primul pas este clarificarea arhitecturii de date a guvernului. Cum vor arăta, cum vor fi stocate și utilizate datele. Sunt trei cercuri concentrice. Primul cerc este inventarul datelor guvernului, al doilea  este cel al centrelor de date și al treilea cerc este al platformelor prin care datele pot fi interogate. Dacă pasul acesta nu este făcut ok, tot procesul este un eșec. Pasul doi este reprezentat de interoperabilitatea bazelor de date, pentru ca datele să poată circula între instituții.

Al treilea pas este cel a inventarului de servicii digitale pe care statul le oferă. Acum lipsesc foarte multe servicii. Avem doi pași: Aducerea la zi a aplicațiilor și serviciilor celor care există, iar pasul doi este completarea acestui meniu de aplicații.

Al patrulea pas, cel transversal, sectorial, în care ministere precum Sănătatea, Justiția și Mediul, de exemplu, trebuie să-și digitalizeze modul în care lucrează. Mediul, de exemplu, are nevoie de o colectare de date privind calitatea mediului. Prin rețelele 5G aceste date pot fi colectate ușor.

A cincea direcție e cea de tipul smart – city, orice tehnologie care poate crește calitatea vieții.

Transformarea digitală nu este un subiect al unui minister sau al unui partid, e un subiect al tuturor, nepolitic, ne interesează pe toți. Până nu vom avea aliniere din punctul ăsta de vedere, între partide și între instituții, reforma nu va funcționa.

Lucrurile trebuie făcute așezat. Ceea ce simțim acum  în interacțiunea digitală cu statul e pentru că s-au făcut (reforme, n.r.) pe bucăți, nu coordonat. Fiecare instituție a încercat nu să se digitalizeze, ci să se informatizeze, ceea ce e altceva. Transformarea digitală înseamnă schimbarea unui mod de a gândi.“

Românii cărora li se cere ștampilă în relația cu statul să o refuze și să facă plângere

Chestionat despre utilizarea ștampilei în relația dintre cetățean și stat, ministrul Teleman a subliniat că aceasta este cerută doar în foarte puține situații, conform legii, iar orice cetățean care se lovește de cereri în afara cadrului legal trebuie să facă plângere și în mod sigur i se va răspunde și se va da dreptate.

„La minister nu avem și nici nu am comandat și nici nu vom avea ștampilă“, a declarat Teleman. „(Cetățeanul, n.r.) ar trebui să refuze să depună o ștampilă și să facă o petiție. Am văzut că sistemul de petiții la noi în minister funcționează. Și va primi și răspunsul, care va fi în favoarea sa. Dacă nu e într-un caz din cele foarte puține în care legea mai cere ștampilă, spun tăios să o refuze.

Digitalizarea statului, datele personale și încrederea în autorități

Ministrul Digitalizării a subliniat, răspunzând unei întrebări, că este nevoie de o construire a încrederii cetățenilor în autorități, în contextul discuțiilor despre implicarea STS în dezvoltarea și administrarea diferitelor platforme informatice necesare în lupta cu pandemia de COVID-19.

„În criză e nevoie de măsuri de criză, luate urgent. Este foarte bine că a avut cine s-o facă repede, dar nu ar trebui să devină o regulă ca STS să fie un furnizor de software, pentru că nu are în obiectul de activitate construirea de software. Mediul privat ar trebui să fie partener de încredere pentru stat“, a spus ministrul.

Referitor la siguranța datelor personale și utilizarea acestora de pe diferite paltforme în urma digitalizării administrației, ministrul s-a arătat încrezător în direcția abordată de politica UE în domeniul protejării vieții private a cetățenilor.

„Lucrurile sunt reglementate prin funcțiile centrelor de date. Avem cele trei cercuri concentrice: unul e nucleul, cu date integre, al doilea – centrele de date și al treilea e reprezentat de platformele de acces. Pentru fiecare cerc se stabilesc reguli. Există temerea aceasta că transformarea digitală poate intra în zona de drepturi și libertăți, dar sunt convins ca direcția în care merge politica Uniunii Europene, cu GDPR-ul, din punctul acesta de vedere e tocmai pentru a proteja drepturile și libertățile cetățenilor. Trebuie să avem încredere și să construim încredere între cetățeni și autoritățile publice din punctul de vedere al folosirii datelor“.

În 2024, statul nu va mai cere cetățenilor datele personale pe care le are deja în baza de date

Ciprian Teleman a făcut și o promisiune, cu condiția de a-și duce mandatul până la capăt: „O promisiune pe care o fac: la finele lui 2024 am putea vedea ca niciodată să nu mai fie cerute date personale de către o autoritate publică, pentru că sunt deja acolo, indiferent că e vorba de înmatricularea unei mașini sau de pașapoarte. Când datele vor fi intr-un singur loc, aceste instituții vor fi legate între ele. Nu e simplu, dar nici imposibil. Este posibil. Șantierul trebuie deschis cât mai curând, folosind oportunitatea oferită de PNRR. Am încredere ca în 2024 acest lucru va fi realizat.“

Semnătura electronică, mai ușor de obținut până la finele lui 2021

Procedura de obținere a semnăturii electronice, utilizată acum de doar 700.000 de persoane, este una greoaie, dar Teleman a declarat că până la finalul anului în curs se va aproba regulamentul de identificare la distanță, care va face posibilă obținerea semnăturii electronice fără a fi nevoie ca solicitantul să se deplaseze fizic pentru a fi identificat.

„Semnătura electronică este emisă de un terț de încredere, o autoritate care emite această semnătură. STS poate fi un terț de încredere. Mi se pare foarte bine că există o piață în care STS poate fi actor. Este o piață liberă economic. Piața de certificare are în acest moment circa 700.000 de utilizatori.  Foarte puțini. O barieră este prețul. Piața ar trebui să fie mai mare. Am demarat un proces prin care să facilităm acestor actori din zona de semnătură electronică fluidizarea eliberării acestor semnături, sper să avem un rezultat pozitiv, adică verificarea cărții de identitate să se facă mai rapid, prin accesarea bazei de date MAI.  În momentul de față este complicat să obții semnătura electronică. Avem pe agendă adoptarea regulamentului de identificare la distanță, ceea ce va ușura obținerea semnăturii, pentru ca nu va mai trebui sa deplasezi fizic. Până la finele anului vom avea identificarea la distanță“, a promis ministrul Digitalizării.

Cercetarea în România, slab dezvoltată din cauza lipsei de colaborare dintre universități și institutele naționale

Situația dramatică în care se găsește domeniul cercetării științifice în România este cauzată și de proasta colaborare dintre universități și institutele naționale de cercetare, potrivit ministrului Teleman. Oficialul a arătat că este nevoie de o colaborare între universități și insititute, cele din urmă trebuind să ofere experiența lor practică studenților. Ministrul a subliniat că cercetarea științifică ar trebui să se desfășoare cu precădere în universități, iar pentru asta un membru al cabinetului său va încerca să creeze un pod de comunicare între institutele de cercetare, care țin de ministerul pe care îl conduce, și universități.

„Dacă ne uităm unde se face cercetare în țările care alocă 2-3 la sută din PIB finanțare, vedem că e vorba despre universități și despre rețelele de institute naționale, dar în mare parte cercetarea se face în universități. Ar trebui să avem mecanismul de interoperabilitate între rețeaua de institute de cercetare și universități.

Vom avea un demnitar care va încerca să construiască podul dintre institutele de cercetare și universități. Un membru al cabinetului meu, care are experiență de cercetător universitar, se va concentra în schimbarea echilibrului dintre cele două. Sunt rivalități între universități și institute, când ele ar trebui să funcționeze împreună. Oamenii din institute ar trebuie să împărtășească experiența lor practică, din laborator, cu studenții din universități“, a explicat Ciprian-Sergiu Teleman.

De ce e nevoie și de un minister al Digitalizării când exista Agenția pentru Digitalizare?

„Ministerul și Agenția pentru digitalizare nu au același obiect de activitate. Digitalizarea are două componente: construirea de politici și implementarea lor. Agenția pentru digitalizare are atribuții foarte clare și are treabă. Are în subordine un organism intermediar de finanțare pe care trebuie să-l controleze, să verifice cum sunt implementate proiectele. Ministerul construiește politicile și strategiile pe digitalizare“, a spus ministrul.

Rolul ministerului în digitalizarea educației și în creșterea nivelului de competență digitală a cetățenilor. Modelul irlandez

Ministerul Digitalizării poate ajuta la digitalizarea educației din României prin asigurarea unui nivel minim de competență digitală a profesorilor, iar acest lucru se poate face prin asigurarea unei platforme care să poată fi folosită de oricine pentru a se asigura că are un nivel minim necesar în acest domeniu. Ministrul a dat exemplul acțiunilor întreprinse de Irlanda, care a implicat mediul privat în procesul de digitalizare și de adoptare pe scară largă a serviciilor digitale.

„Subiectul digitalizării nu este doar al unei instituții. Ce poate face ministerul? Să faciliteze interacțiunea dintre mediul privat și profesori. În Programul de redresare și reziliență, una dintre arii este ridicarea nivelului de competențe. Profesorii au niveluri de competență digitală diferite. Degeaba am cumpărat tablete, dacă copiii și profesorii nu le vor folosi. Noi trebuie să asigurăm platforma cu care știm că avem un nivel minim de competență digitală.

Cum ridicăm nivelul digital al cetățenilor?

Avem mai multe zone: zona funcționarilor, avem antreprenorii, angajații antreprenorilor și cetățenii. Pot să spun cum au făcut alții, de exemplu Irlanda: a avut un program de incluziune în spațiul digital. Au atras firme în spațiul digital dând un voucher ca firmele fără prezență online să-și facă un site.

Alt exemplu: avem 100.000 de persoane care nu folosesc servicii bancare digitale. Ne propunem ca în trei ani să avem jumătate. Ce au făcut? O rețea de formatori care au oferit cursuri de inițiere în lucruri elementare de utilizare a unui serviciu, pe baza unor vouchere și au atins aceste ținte măsurabile, la termen.

Ministerul va face politicile și o hartă prin care să găsești un furnizor pentru nevoia ta. Furnizorii vor fi pe piața liberă.

Prin PNRR vrem să gestionăm o platforma de evaluare, nu de formare. Un funcționar urmează un curs,  cu orice formator, și apoi dă un examen pe această platforma de evaluare,  de câte ori dorește, până obține rezultatul dorit, apoi platforma eliberează un certificat prin care formatorul își poate deconta valoarea formării“, a explicat ministrul Ciprian Teleman.

Citește în continuare

Revista Presei

Anca Dragu, despre prioritățile sale și ale USR PLUS în Parlament: accesul la finanțare, educația, problema pensiilor speciale și un cod electoral suplu și modern

Publicat

pe

Anca Dragu, președinta Senatului României, vorbește într-un interviu acordat TVR despre principalele priorități ale USR PLUS în acest mandat și subliniază că reforma în educație, pensiile speciale și un nou cod electoral sunt proiectele asupra cărora se apleacă cel mai mult. Anca Dragu arată că este nevoie de o deschidere a Parlamentului către cetățeni, pentru a crește încrederea acestora în instituție, în condițiile în care în prezent doar un român din zece spune că are încredere în principala instituție a democrației.

Ca politician cu experiență profesională vastă în domeniul financiar, Anca Dragu spune că una dintre principalele sale preocupări este accesul mediului de afaceri la finanțare: „Este foarte important să avem un sector financiar-bancar care să fie prezent lângă companii, să le sprijine“.


Președinta Senatului se arată foarte preocupată de zona educației, după ce în 2016, din poziția de ministru al Finanțelor, a inițiat un program-pilot care oferea elevilor și o masă caldă în timpul orelor, dar subliniază, în același timp, nevoia de a renunța la școala în două sau trei schimburi, model impus acum de lipsa de infrastructură.

„Este vorba despre «Școala de la 8 la 5», care cuprinde masa caldă. Este programul meu de suflet, pe care l-am inițiat în 2016 ca ministru al Finanțelor, dar se referă la accesul copiilor la școală, de dimineață până după-amiază târziu, astfel încât să aibă educație, o masă corespunzătoare, cu toate elementele nutritive și activități extracuriculare. Ușor-ușor, trebuie ca toate școlile să ajungă la un standard așa cum îl visăm. Desigur, nu toate școlile pot intra în acest program deodată. Chiar și «masa caldă» a fost conceput ca program pilot. Așa e și normal să aplici o asemenea lege. Nu o poți aplica la nivelul țării, pentru că nu ai condițiile necesare și atunci acolo unde condițiile sunt neprielnice programul eșuează și poti trage concluzia că programul nu e bun. De fapt, nu ai avut condițiile de plecare. Avem nevoie de construcție de școli. Acest concept de școala în doua schimburi, trei schimburi trebuie să dispară. În Vest, dacă te duci și spui că înveți după-amiaza, oamenii nu înțeleg ce înseamnă. E nevoie de investiții, dar și de reformă în ceea ce privește gândirea pachetului acesta de educație“, a explicat președinta Senatului.

Un alt subiect abordat în interviul acordat TVR este cel al pensiilor speciale. Anca Dragu spune că trebuie făcută o separare clară între pensiile de serviciu și pensiile speciale, cum ar fi cele ale parlamentarilor și ale aleșilor locali, care pot fi desființate relativ simplu.

„Pensiile speciale sunt pe agenda USR PLUS și cred că acestea, cel puțin cele pentru categoria parlamentarilor și a aleșilor locali, pot fi destul de ușor eliminate și lucrăm la acest proiect. Despre pensiile speciale pentru alte categorii, pensiile de serviciu, acest aspect ar trebui mult mai mult dezbătut și analizat. Am văzut câteva inițiative în legislatura trecută, care nu au fost foarte bine gândite, nu au fost foarte bine structurate și, ca atare, nu au făcut decât să alimenteze și mai multă nemulțumire publică. Trebuie să ne asezăm și să gândim serios aceste pensii și trebuie să facem o diferență între cele pur speciale și cele de serviciu“, explică Anca Dragu.

Referitor la reforma electorală despre care USR PLUS a vorbit în campania electorală, Anca Dragu arată, în interviul oferit TVR, că deși unii colegi din coaliție își doresc mai puțin revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, aceasta rămâne o priotitate pentru USR PLUS. Mai mult, președinta Senatului subliniază nevoia unui nou cod electoral, mai modern și mai suplu.

„Unele dintre partidele din coaliție își doresc mai mult alegerea primarilor în două tururi. Vom avansa cu acest proiect și sperăm să avem majoritate pentru a ajunge ca până la următoarele alegeri să avem două tururi în cazul primarilor. Avem un proiect de Cod Electoral. De fapt un proiect de modernizare a acestor legi din domeniul electoral. Vrem sa avem un singur cod. În acest moment avem vreo șase – șapte legi, fiecare are particularitățile sale: de la un tur de scrutin la altul ai alte reguli, nu știi unde poți vota, de ce, cum. E nevoie de un cod electoral modern, echitabil și cred că până în 2023 ar trebui ca acesta să fie deja votat pentru a fi în vigoare cu minimum un an înainte de alegerile din 2024“, spune Anca Dragu.

În cadrul aceluiași interviu, Anca Dragu atinge și nevoia de reformă privind modul de conducere a televiziunii și radioului public și subliniază că trebuie aplicate recomandările OECD privind guvernanța corporativă.

„La nivelul coaliției, constituim grupuri de lucru care să vina cu soluții pentru diferite subiecte, inclusiv TVR și Radio România. În ceea ce privește cumulul acestor funcții (președintele CA este și director general, n.r.), ne uitam la legislația europeană și, mai mult decât atât, la recomandările OECD în materie de guvernanță corporativă, iar aceste recomandări spun clar că cele două funcții trebuie să fie separate. Modelul acesta, cu aceeași persoană director general și președinte al Consiliului de Administrație, este un model neîmbrățișat astăzi și chiar și în România firmele au făcut această separare între cele două funcții. De altfel, are și logică această separare, pentru că rolul este altul. Directorul general este o funcție executivă, iar președintele CA are funcție de conducere, neexecutivă, care se uită la obiectivele unei entități pe termen lung. Cred că separarea vine nu din dorința cuiva vizavi de Televiziune, ci din normele privind guvernanța corporativă“.

Președintele Senatului vorbește, în încheierea interviului, despre nevoie de apropiere dintre cetățeni și instituția Parlamentului, iar modul în care se poate face acest lucru este printr-o transparentizare și o deschidere fizică a Parlamentului pentru cetățeni.

„Sunt două aspecte aici, legate de acest zid imaginar pe care parlamentarii îl pun între ei și cetățeni. Ai senzația că parcă noi (parlamentarii, n.r.) am uitat rolul și asta se vede clar în percepția populației față de Parlament. Unu din zece români are încredere în Parlament. E foarte putin. Ca atare, ceva se întâmplă. Relatia asta undeva s-a pierdut pe drum. Trebuie să deschidem instituția, să o transparentizăm. Avem o mulțime de proiecte de transparentizare deja implementate. În această lună de vacanță parlamentară am putut să lucrăm mai degrabă la aceste aspecte administrative. Dar vorbim și de izolarea acestei clădiri: este o clădire în care este concentrată puterea, pe un deal, cu o mare curte, ar putea fi foarte frumoasă, dar total ruptă fizic de cetățeni. Să ne uităm ce trafic pietonal este: nu există trafic pietonal, nu funcționează comerțul în zonă, nu este legată această clădire, nu este integrată în această structură urbana. Am discutat cu mai mulți arhitecți, care au lucrat de-a lungul timpului la aceste priuecte de remodelare urbană, astfel încât clădirea Parlamentului să fie natural integrata în viața oamenilor. Există proiecte prin care se leagă clădirea Parlamentului, ca obiectiv turistic, de centrul vechi al orașului, de Muzeul de Istorie. În acest moment se face acest parcurs, dar nu vezi de ce, nu ai o legatură directă, nu ai decât una imaginară, mintală. Vorbim de redeschiderea acestor spații. Probabil, grădina Senatului ar trebui să devină grădina orașului, nu numai senatorii să se plimbe prin această grădină, ci toată lumea să aiba acces“.

Anca Dragu este prima femeie care ocupă funcția de președinte al Senatului României.

Citește în continuare
Editorialeacum 2 zile

Dialog despre femei în politică

Noutăți Generaleacum 7 zile

Proiectul de desființare a Secției Speciale a fost adoptat astăzi de Guvern și merge în Parlament

Editorialeacum O săptămână

Vlad, nu te opri! Ne trebuie o reformă fără anestezie!

Noutăți Generaleacum O săptămână

Vlad Voiculescu, despre pacientul ars transferat în Belgia care a murit: Nu a existat o singură secundă în care să fi existat un loc în străinătate și cineva să fi refuzat transferul. M-am ocupat personal de asta

Noutăți Generaleacum O săptămână

Dragoș Pîslaru, despre PNRR: România are o șansă enormă acum să iasă întărită din această criză

Editorialeacum O săptămână

Ipocrizia nu salvează hoția

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Dacian Cioloș: Începem cu pensiile parlamentarilor și primarilor, care sunt cel mai ușor de eliminat. Nu există niciun argument juridic sau nimic atacabil pe o astfel de decizie

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Ciprian Teleman, despre reforma digitală a statului: Transformarea digitală înseamnă schimbarea unui mod de a gândi

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Anca Dragu, despre prioritățile sale și ale USR PLUS în Parlament: accesul la finanțare, educația, problema pensiilor speciale și un cod electoral suplu și modern

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Dacian Cioloș, despre Mecanismul de Redresare și Reziliență: Avem trei ani să angajăm toate aceste fonduri, adică să avem proiectele elaborate și aprobate, și apoi încă trei ani să implementăm aceste proiecte

Cele mai citite