Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Andrei Mîță, la Școala PLUS: Mandatul analiștilor de date e să descopere lucruri interesante, să descurajeze certitudinile și să invite la cercetare

Publicat

pe data de

„Analiza de date nu trebuie să demonstreze existența găurilor negre, trebuie să fie inspirația care să te facă să vrei să le înțelegi. Harvard Business Review numește analiștii data storytellers, povestitori cu date. Mandatul lor este să descopere lucruri interesante, să pună întrebări la care nimeni nu s-ar gândi că există un răspuns, să descurajeze certitudinile și să invite la cercetare”, susține Andrei Mîță, Chief Data Officer la PLUS, unde este responsabil cu elaborarea și implementarea strategiei de date, însemnând modul în care se colectează și se folosesc datele în PLUS.

În viața reală, Andrei Mîță este consultant pe IT și are 13 ani de experiență în domeniu. Se simte cel mai bine atunci când trebuie să înțeleagă „cum” și „de ce”. Lucru pe care a dorit să îl dea mai departe, sâmbătă, în cadrul celui mai mare eveniment „Școala PLUS”, care a reunit peste 400 de participanți, eveniment în cadrul căruia PLUS își propune să reunească specialiști, oameni cu experiență dornici să se implice și să inspire.

În cadrul discursului său, Andrei Mîță a vorbit despre importanța datelor în procesul obținerii de informații, pornind de la interpretarea vizuală a datelor, respectiv a graficelor și continuând cu cea a sondajelor de opinie.

„Noi nu încercăm să facem un Cambridge Analytica 2, ci încercăm să facem un sistem prin care să înțelegem România și care să ne permită să îi rezolvăm problemele. Atât eu, cât și echipa cu care lucrez, echipa de date, credem foarte tare că datele personale sunt un drept fundamental și, la fel ca dreptul la viață privată, ar trebui să fie păzite ca atare”, a subliniat Andrei Mîță.

În primul rând, Andrei Mîță a explicat conceptul de date.

„Datele sunt numere, valori pe care le primim sau le colectăm și, în urma unei cercetări, extragem informația. Originea cuvântului este în latină, datum, și literalmente înseamnă ceva <<dat>>. Atât. Nu avem nicio influență asupra datelor. De exemplu, vârsta unei persoane este o dată și eu, cel care vrea să extragă informația, nu am nicio influență asupra ei. Pe de altă parte, informația rămâne la latitudinea noastră cum e obținută. Dacă am lua toate vârstele din sala asta și aș vrea să fac o medie, pot să fac o medie simplă și obțin o informație, sau aș putea să fac o medie ponderată și să obțin altă informație”, a explicat Andrei Mîță.

Pentru a ilustra importanța analizei de date, Andrei Mîță s-a oprit asupra bazei de date PLUS, respectiv asupra numărului de membri – 16.500.

„Fiecare dintre noi este descris prin 45 de coloane Asta înseamnă că avem undeva la 700.000 de puncte de date. Dacă aducem peste aceste informații și date statistice, cum ar fi populația din orașe sau persoanele cu drept de vot, ajungem ușor să avem peste două milioane de puncte de date. Imaginați-vă un Excel cu două milioane de căsuțe – ar fi imposibil să extragem orice informație de acolo. Așa că cel mai adesea apelăm la interpretări vizuale, adică la grafice care sumarizează și pun pe categorii aceste date, ne oferă o informație imediată și ușor de citit. Interpretările vizuale sunt mult mai ușor de citit”, a spus Andrei Mîță, enumerând mai multe tipuri de grafice.

„Putem pleca de la cel mai simplu grafic posibil, un pie chart. Aici am luat toată populația României, adică o măsură, mediul în care trăiesc ei și avem două posibile valori: urban și rural. Dintr-o singură privire, vedem că puțin peste jumătate din populația României trăiește în urban. Noi ne uităm acum, de fapt, la 19,4 milioane de puncte de date. Sau putem să trecem la grafice complexe care aduc mai multe măsuri, care au foarte multe valori și le pun într-un singur loc. Ăsta e un bubble chart și aici vedem, în același timp, populația unei țări, corelată la venit și în același timp cu speranța de viață.

Mai departe, Andrei Mîță a exemplificat ce implică o analiză de date, plecând de la vârstă, gen și județele din România și a arătat corelația care există între numărul membrilor și rezultatul Alianței USR PLUS la alegerile europarlamentare.

Totodată, Andrei Mîță a vorbit și despre paradoxul datelor, ilustrând următoarele două exemple:

„O să încep prin a vă da exemplul pe care l-a dat Cristi Preda, astăzi, și unde cred că este foarte bine exprimat. Cristi a zis că dacă USR PLUS la prezidențiale trece de sub 20%, e nasol. Eu vă zic că poate să fie și foarte, foarte bine pentru că 17%, dacă avem 15 milioane de oameni la vot, ar însemna mult mai multe voturi decât 22% cu 9 milioane de oameni la vot. Ăsta este un paradox, depinde la ce ne uităm: 17% la un nou scrutin e mai rău decât 20% la vechiul scrutin, dar dacă ne uităm la voturile obținute, s-ar putea să fie excelent.

O să ne uităm la alt exemplu. Avem două grupe: grupa femeilor și grupa bărbaților care primesc niște probleme de rezolvat. Sâmbătă, femeile rezolvă corect 7 din 8 probleme, ceea ce înseamnă cu au un procentaj de 87,5% de reușită, iar bărbații rezolvă 2 din 2, deci sunt 100%. Duminică, doamnele au de rezolvat doar două probleme și nimeresc una singură, ceea ce înseamnă că un au procentaj de 50%, domnii rezolvă 5 probleme din cele 8 rămase și 60,5% procentaj de reușită, ceea ce înseamnă că bărbații au învins femeile și sâmbătă, și duminică.

Per total, însă, grupa femeilor are un procentaj de 80% și bărbații au doar 70% și exact ăsta este paradoxul pentru că poți avea niște rezultate într-o direcție pe un set de date sau chiar pe două seturi de date, dar când le combini, rezultatul să fie la pol opus. Nu înseamnă că e ceva neadevărat aici, ambele afirmații sunt adevărate: bărbații au un procentaj de reușită mai mare decât femeile, dar și afirmația că femeile au un procentaj de reușită mai mare decât bărbații, depinde cum ne uităm.

Vă spuneam că datele pot fi folosite în sens pozitiv adică să spunem povestea în întregime sau putem să manipulăm”.

În ultima parte a prezentării sale, Andrei Mîță a explicat cum trebuie citite sondajele de opinie și ce măsoară, de fapt, ele.

„Sondajul de opinie are următoarele date: eșantionul și populația. Populația nu înseamnă literalmente populația unei țări, ci numărul total de oameni care ne interesează, iar eșantionul este un grup restrâns de oameni din acea populație. În cazul nostru politic, populația este totalul oamenilor cu drept de vot din România, iar eșantionul reprezintă o mică parte de oameni pe care îi chestionăm și pe baza cărora presupunem care ar fi răspunsul dat de toată populația.

Avem marja de eroare, care apare din când în când în sondaje, dar nu întotdeauna, și acea marjă ar trebui să ne facă să citim procentul ăla un pic altfel. Dacă vedem că Dan Barna acum are un scor de 20%, noi ar trebui să citim că Dan Barna se situează undeva între 17 și 23%, nu ar trebui să ne fixăm pe acel 20%.

Și mai avem nivelul de încredere pe care eu nu l-am mai văzut de foarte mult timp în niciun sondaj. Nivelul de încredere ne spune cam cât de siguri suntem că rezultatul pe care noi o să îl dăm în urma sondajului este reprezentativ pentru populație. De cele mai multe ori, acest nivel de încredere ar trebui să fie undeva pe la 95%, în studiile clinice se folosește un nivel de 99%”.

Pornind de la datele din Barometrele Europa FM pentru alegerile europarlamentare din 26 mai, realizate în lunile februarie, martie, aprilie, Andrei Mîță a explicat ce au arătat, de fapt, acestea:

„Dacă ar fi să citim corect sondajul din februarie, chiar și acum, ar trebui să îl citim în felul următor, știind că avem o marjă de eroare de 3% și un nivel de încredere de 95%.

Dacă alegerile europarlamentare ar fi fost în februarie, suntem 95% siguri că USR PLUS ar fi luat între 14,9 și 20,9%. E un pic altceva față de acest 17,9% care e foarte fix.

Sondajele astea trebuie citite doar ca punct în timp, acolo, și ca intenție de vot pentru că nu știm nici dacă se duc acei oameni la vot, nu știm dacă au fost întrebați despre intenție sau dacă ei chiar se duc și atunci ar trebui să ne uităm la un trend: vedem că, în februarie, USR PLUS a fost la 17,9%, în martie a scăzut putin, în aprilie am avut o scădere destul de puternică, dar dup-aia am recuperat foarte mult, cu patru zile înainte de alegeri eram cotați la 19,4-19,6%. Votul – am avut 22,4%. Ceea ce înseamnă că sondajul din 22 mai a fost cu 2,8% sub, deci în favoarea noastră, dar se înscrie în marja de eroare, așadar putem spune că a fost corect. Dacă ne-am fi uitat în aprilie, suntem la 6 puncte procentuale față de realitate.

De aceea vă spun că sondajele trebuie văzute ca un trend și cu cât ne apropiem mai mult de momentul alegerilor, cu atât ele devin mai reale”.

Stiri PLUS

VIDEO Vlad Voiculescu, la Europa FM: În București, câteodată aerul are calitatea aerului de mină

Publicat

pe

„Dacă ne uităm cu opt ani în urmă, stăteam mai bine decât acum și la nivel de trafic, și la nivel de calitatea aerului”, a subliniat Vlad Voiculescu, candidatul desemnat de PLUS la Primăria Capitalei, joi, în cadrul emisiunii Piaţa Victoriei, la Europa FM, unde a vorbit despre principalele cauze ale poluării din București.

„Sunt unele (probleme din Capitală, n.r.) care funcționează ca o hârtie de turnesol. Dacă vă amintiți, la criza din 2015-2016 a infecțiilor nosocomiale, spuneam atunci că infecțiile nosocomiale sunt o problemă mare, în sine, dar sunt și o hârtie de turnesol pentru cum funcționează sistemul sanitar și are de-a face cu corupția, cu regulile pe care nu le respectăm, cu interese comerciale. La fel e poluarea.
Calitatea aerului din București ne arată așa: 1. că nu am fost în stare să gestionăm problema traficului, dar ne arată nu numai că nu am fost în stare să o gestionăm cu totul, pentru că orice capitală mare are probleme cu traficul, în orice capitală oamenii pot să se plângă în rush hour că stau mult în trafic, dar ce e diferit la București, dacă ne uităm cu patru ani în urmă, stăteam mai bine decât acum.

Dacă ne uităm cu opt ani în urmă, stăteam mai bine decât acum și la nivel de trafic, și la nivel de calitatea aerului. Nivelul poluării ne arată că nu am gestionat bine problema traficului și ne arată că toate astea sunt legate cu corupția pentru că toate construcțiile care se fac în detrimentul spațiilor verzi din București, astea toate conduc la poluare.

Modul în care sunt făcute contractele și în care sunt urmărite cu companiile care gestionează gunoaiele, de asemenea, are de-a face cu calitatea aerului, pentru că aceste gunoaie merg la gropi de gunoi, gropi de gunoi care apoi le ard. Nu am făcut o treabă bună nici pe sortarea gunoiului, nici pe reciclarea lui. Toate astea se văd cumva în calitatea aerului. În București câteodată aerul are calitatea aerului de mină”, a declarat Vlad Voiculescu.

Întrebat dacă Metrorex ar trebui să treacă în subordinea Primăriei Capitalei, Vlad Voiculescu a răspuns: „Aș fi vrut să o văd pe Gabriela Firea spunând ce nu se face bine cu Centura sau ce nu se face bine cu metroul în plină dictatură Dragnea, în plin avânt socialist democrat, nu-i așa, în loc să se țină de mână și să primească trandafirii domnului Dragnea, aș fi vrut să spună: «vreau să facem asta, vreau să prioritizăm asta».
Ar trebui să se întâmple două lucruri: ca primarul Bucureștiului să fie cu adevărat un avocat al bucureștenilor nu numai când îi convine politic, ci tot timpul în numele bucureștenilor și pentru bucureșteni. Al doilea lucru: în perspectivă, metroul ar trebui să fie la primărie”.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Workshop de creare de proiecte comunitare, 25-26 ianuarie. Înscrierile, până pe 23 ianuarie

Publicat

pe

Generația PLUS, eurodeputatul Dragoș Pîslaru și coordonatorul regional PLUS București-Ilfov Adina Săniuță organizează, pe 25-26 ianuarie, un workshop de creare de proiecte comunitare, care vor putea fi apoi înscrise spre finanțare în programul de solidaritate al Corpului European de Solidaritate.

Corpul European de Solidaritate este o nouă inițiativă a Uniunii Europene care le oferă tinerilor șansa să facă voluntariat sau să se implice în proiecte, în propria țară sau în străinătate, pentru a ajuta comunități și oameni din toată Europa. Corpul are anul acesta trei termene la care se poate solicita finanțare europeană simplă, fără birocrație excesivă pentru proiecte dedicate comunității.

Obiectivele evenimentului organizat în numele Renew Europe de Dragoș Pîslaru la București sunt atât informarea în legătură cu oportunitățile de finanțare din fonduri europene, cât și impulsionarea implicării tinerilor în comunitățile din care fac parte. În cadrul evenimentului tinerii participanți vor fi ghidați de traineri în dezvoltarea de proiecte pentru sprijinirea membrilor vulnerabili din comunitățile din care fac parte.

Evenimentul va avea loc la V7 Startup Studio sâmbătă, 25 ianuarie, între orele 13:30-19:30 și duminică, 26 ianuarie, între orele 10:00-16:00. Înscrierea celor interesați de dezvoltarea de astfel de proiecte se poate face până joi, 23 ianuarie, ora 24:00 aici http://bit.ly/300gEEi.

„Acest eveniment este primul dintr-o lungă serie prin care ne dorim să ajutăm generația tânără să participe la efortul de a crea un spirit comunitar în București. Vrem să ajutăm tinerii cărora le pasă de comunitate să se cunoască și să se asocieze, să își câștige încrederea și respectul în comunitate, descoperind în același timp dependența pe care o provoacă facerea de bine.

Workshop-ul «Generația Solidară» le va permite să își folosească imaginația împreună pentru a întinde o mână comunităților dezavantajate și pentru a schimba felul în care bucureștenii privesc Bucureștiul”, a declarat Ionuț Aruxandei, organizatorul proiectului și candidat PLUS pentru Consiliul General al Municipiului București.

„București și comunitate sunt două cuvinte pe care nu le auzim rostite împreună prea des. Generația PLUS și-a asumat misiunea de a schimba acest fapt. Avem în București o generație tânără energică, inteligentă, educată, cu o mare poftă de acțiune și schimbare și a venit timpul să trecem la fapte”, a punctat Lorant Koszegi, președintele Generației PLUS.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Cine sunt membrii validați de către Consiliul Național PLUS ai Biroului Național al partidului

Publicat

pe

Consiliul Național PLUS a validat, sâmbătă, la Iași, componența noului Birou Național al PLUS.

Cinci membri au fost aleși prin vot direct de către Consiliul Național. Este vorba, în ordinea numărului de voturi, de:

  1. Dragoș Tudorache (președinte executiv)

Are o experiență profesională bogată în organizații internaționale. A avut funcții de conducere în cadrul instituțiilor europene și a gestionat mai multe unități și proiecte strategice la nivelul UE, precum Sistemul Informatic Schengen, Sistemul Informatic pentru Vize, crearea Agenției Europene eu-LISA. În perioada crizei migrației, a condus unitățile de coordonare și strategie din Direcția Generală Afaceri Interne, până în 2015, când a fost numit membru al Guvernului Cioloș. Între noiembrie 2015 și ianuarie 2017, a fost șef al Cancelariei, ministru interimar al Comunicațiilor și ministru al Afacerilor Interne. A fost validat, ieri, de către Consiliul Național PLUS, președinte executiv al partidului.

  1. Oana Țoiu

A fost secretar de stat în Ministerul Muncii în Guvernul tehnocrat, este antreprenor social și consultant în procese de inovație. Este coordonator regional PLUS al Regiunii București-Ilfov.

  1. Andrei Lupu

Este avocat și predă drept constitutional în cadrul Facultății de Drept a Universității București. Este coordonator regional PLUS pentru Regiunea Muntenia și membru al Comisiei de Politici Publice a Alianței USR PLUS, responsabil pe domeniile justiție și reformă constituțională.

  1. Vlad Voiculescu

A studiat și a lucrat jumătate din viața adultă în Viena. Tot de acolo a finanțat proiecte mari de infrastructură în Europa Centrală și de Est. În Guvernul tehnocrat, Vlad a fost cel mai tânăr ministru și unul dintre cei care au arătat adevărul și au plantat semințele de reformă care, dacă ar fi fost lăsate să răsară, astăzi nu am mai fi avut probleme cu medicamentele lipsă, spitalele regionale ar fi avut deja câteva etaje ridicate, iar managementul lor ar fi fost unul eficient. Activitatea lui Vlad din domeniul social non-profit e cunoscută deja tuturor. Vlad este candidatul desemnat de PLUS pentru Primăria Municipiului București.

  1. Alin Mituța

Este coordonatorul de politici europene al PLUS și coordonator regional pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia. A fost coordonatorul PLUS pentru strategie și program electoral la alegerile europene din 2019. A fost șef de cabinet al premierului Dacian Cioloș.

 

Ceilalți cinci membri ai Biroului Național au fost propuși, conform Statutului aprobat la Convenția Națională din decembrie 2019, de președintele PLUS, Dacian Cioloș. Aceștia sunt:

  1. Monica Berescu

De profesie jurist, activează în domeniul IT de peste 10 ani. A contribuit la consolidarea PLUS Iași, iar de șase luni este președintele Filialei PLUS Iași.

  1. George Cățean

Antreprenor în domeniul agricol și activ în mai multe organizații non-guvernamentale cu implicare locală și regională. Este coordonator regional pentru Regiunea Centru în cadrul PLUS.

  1. Victor Giosan

Are o experiență de 20 de ani în consultanță națională și internațională în domeniul reformei administrației publice, centrale și locale, management public, planificare strategică și analiza și fundamentarea politicilor publice, management bugetar, fiscal și al investițiilor publice.

  1. Daniela Șerban (trezorier)

A reprezentat piața de capital din România în fața investitorilor străini și a coordonat printre cele mai ample campanii de educație financiară din țară. A înființat și coordonează un ONG în care sunt membri printre cele mai mari companii românești listate la bursă, cu scopul de a implementa cele mai bune practici în guvernanță corporativă.

  1. Oana Ursache

Profesor invitat la Universitatea din Granada, Spania, unde predă cursuri de limbă și literatură română. Este specialistă în studii de gen, culturologie, corpologie feminină. În cadrul PLUS, a fost aleasă la Convenția Națională coordonator regional pentru Diaspora.

 

„Aceștia sunt membrii Biroului Național PLUS aleși, ieri, de Consiliul Național pentru a conduce executiv partidul într-un an în care vom avea două campanii electorale și vom pregăti proiectul comun cu USR pentru a fi în măsură să guvernăm împreună, dacă ne veți oferi încrederea“, a anunțat, pe Facebook, președintele PLUS, Dacian Cioloș.

Citește în continuare

Cele mai citite