Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Andrei Lupu: Suntem convinși că neglijența în serviciu a dus la tragedii precum cea de la Colectiv. Cu toate acestea, comisia condusă de Florin Iordache a propus dezincriminarea neglijenței în serviciu

Publicat

pe data de

Andrei Lupu FOTO Vlad Bâscă

Andrei Lupu, membru al Biroului Național al PLUS, atrage atenția asupra unei noi tentative de manipulare din partea PSD, pusă în scenă de Florin Iordache, cel care conduce comisia specială a Parlamentului, care a dat rapoarte favorabile celor două proiecte de modificare a Codurilor penale, în ciuda tuturor criticilor primite din partea Comisiei Europene, Comisiei de la Veneția, dar și din partea asociațiilor de magistrați și nu numai. Concret, Andrei Lupu subliniază faptul că o propunere legislativă, dacă nu a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională, „nu înseamnă că aceasta este o propunere bună, ci doar că ea nu încalcă legea fundamentală”, contrar ideii pe care Florin Iordache a încercat să o insinueze, declarând următoarele:

„În proiectele care vor fi înaintate președintelui sunt numai articolele declarate constituționale, astfel încât cei care vor să tergiverseze, fie că discutăm de reprezentanții opoziției, fie că discutăm chiar de președinte, o eventuală sesizare la CCR va fi respinsă de pe scaun”.

De aceea, Andrei Lupu subliniază faptul că „pe Codul de procedură penală, Florin Iordache încearcă să păcălească românii cu un raționament profund greșit”. „Iordache ne spune tuturor: dacă atunci când a fost sesizată de președinte, Curtea Constituțională ne-a spus că este constituțional modul în care dorim să modificăm unele articole din Codurile penale, înseamnă că toate aceste modificări sunt necesare din punct de vedere constituțional. Nimic mai greșit. Faptul că o propunere nu a fost declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională nu înseamnă că aceasta este o propunere bună, ci doar că ea nu încalcă legea fundamentală, respectiv Constituția României”, explică Andrei Lupu.

În acest context, Andrei Lupu arată cum afirmația lui Florin Iordache nu poate sta în picioare în ceea ce privește dezincriminarea neglijenței în serviciu: „Sunt extrem de multe lucruri cu privire la care Constituția nu spune nimic și, prin urmare, Curtea Constituțională nu are ce declara neconstituțional. Dar sub nicio formă asta nu înseamnă că Parlamentul poate face ce dorește. Bunăoară, neglijența în serviciu. Constituția nu spune nimic despre neglijența în serviciu. Dar suntem cu toții convinși că neglijența în serviciu a dus la tragedii precum cea de la Colectiv. Cu toate acestea, comisia condusă de Florin Iordache a propus (iar parlamentarii PSD probabil vor vota) dezincriminarea neglijenței în serviciu. Sigur, Curtea Constituțională nu ar putea declara drept neconstituțională o astfel de decizie – dar ne dorim ca oameni, vinovați pentru viitoare tragedii, să scape?”.

De altfel, Andrei Lupu a avut un schimb de replici cu Florin Iordache pe marginea abrogării neglijenței în serviciu și a scăderii termenelor de prescripție în cadrul emisiunii „Subiectiv”, la Antena 3, unde cel care conduce comisia specială de modificare a legilor justiției și codurilor penale a arătat că nu știe să răspundă la întrebări simple:

Comisia specială parlamentară condusă de Florin Iordache a aprobat, marţi, rapoartele la proiectele de modificare a Codurilor penale, în forma adoptată de Senat, nefiind acceptat niciun amendament al Opoziţiei. Ambele proiecte urmează să intre, miercuri, în dezbaterea şi votul Camerei Deputaţilor, care este for decizional, potrivit G4Media.ro.

„Cred că mâine (miercuri – n. red.) la ora 12:00 va fi și votul final astfel încât să trimitem președintelui, în cel mai scurt timp, și aceste două Coduri. În proiectele care vor fi înaintate președintelui sunt numai articolele declarate constituționale, astfel încât cei care vor să tergiverseze, fie că discutăm de reprezentanții opoziției, fie că discutăm chiar de președinte, o eventuală sesizare la CCR va fi respinsă de pe scaun (…) Până pleacă Parlamentul în vacanță, indiferent cât va tergiversa președintele sau opoziția, aceste două Coduri cu articolele declarate constituționale, va fi obligat președintele să le promulge (…) Dacă veneam prin ordonanță de urgență, dădeam decât o parte din aceste articole. Guvernul a întârziat nepermis de mult”, a declarat Florin Iordache, la finalul ședinței.

Concret, în sedința de marți a comisiei speciale, condusă de Florin Iordache, a fost eliminat articolul 8 (2) din proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, care prevedea: „Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparţial şi independent. Repartizarea tuturor cauzelor către judecători se face aleatoriu”. De asemenea, comisia a eliminat articolul 10 (2):

„Organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sunt obligate să asigure subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepţia luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 4 ore şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică. Termenele curg de la momentul la care organele de urmărire penală sau instanţa de judecată comunică părţilor măsura luată”, prevedea articolul 10 (2), care a fost eliminat în comisie.

Totodată, a fost eliminat articolul 15 din proiectul legislativ şi s-a votat revenirea acestuia la forma inițială, din Codul de procedură penală:
„Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale. Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia”.
Atât proiectul de lege privind Codul de procedură penală, cât şi Codul penal vor intra miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, care va vota în calitate de for decizional cele două acte normative. Pentru ca cele două acte normative să fie adoptate în forma dorită de PSD, este nevoie de votul deputaților UDMR sau al minorităților, deoarece PSD și ALDE nu mai au majoritate în Camera Deputaților, potrivit G4Media.ro.
Partidele conduse de Dragnea și de Tăriceanu numără în prezent mai puțin de 160 de deputați, în condițiile în care numărul minim de voturi pentru adoptarea Codurilor penale este de 165.

În ciuda tuturor criticilor dure primite din partea Comisiei de la Veneția și a altor instituții internaționale specializate, dar și din partea asociațiilor de magistrați, coaliția PSD-ALDE a menținut modificările controversate aduse celor două Coduri penale.

Principalele modificări aduse Codului penal

Se reduc termenele de prescripție a răspunderii penale (art. 154) astfel:
De la 10 ani la 8 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani);
De la 8 ani la 6 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani).
Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infracțiunea de favorizare a infractorului (prevedere din OUG 13) – art. 269.
Infracțiunile de dare de mită (art. 290) și de cumpărare de influență (art. 292) au fost dezincriminate parțial: făptuitorii nu se pedepsesc dacă denunță fapta în termen de maximum un an de la producerea ei, cu condiția ca procurorii să nu se fi sesizat înainte. În prezent, nu există limită de timp până la care pot fi denunțate respectivele infracțiuni.
A fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu (art. 298 se abrogă).
Au fost înjumătățite pedepsele pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței.
A fost abrogat articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție: ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Principalele modificări aduse Codului de procedură penală

A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4). Articolul a fost introdus la propunerea PSD și UDMR și a fost considerat constituțional de către CCR.
Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (1rt. 116). Acest lucru face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos poate acum să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.

Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.
Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).

Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.

Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.

A fost menținută interdicția pentru procurori de a ridica la percheziții probe care dovedesc alte infracțiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziția (art. 162).
Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.

Noutăți Generale

Alianța USR PLUS Neamț și-a lansat candidații la alegerile locale

Publicat

pe

Alianța USR PLUS Neamț și-a lansat, luni, 3 august, candidații la funcția de primar al orașului Piatra Neamț și la cea de președinte al Consiliului Județean, precum și la funcțiile de consilier local și consilier județean. Liderul USR Neamț, deputatul Iulian Bulai, și președintele PLUS Neamț, Ionuț Meraru, au fost prezenți la eveniment pentru a-și susține colegii.

Conferința de presă a fost deschisă de Iulian Bulai, care a vorbit despre nevoia de a face politică altfel în tot județul Neamț: „Avem oameni care vor fi vocea cetățenilor care doresc schimbare în fiecare localitate. Programul nostru de guvernare va fi unul umanist, axat pe investiții directe în oameni. Om cu om schimbăm județul în bine. Aceasta este intenția alianței USR PLUS la Neamț, acesta va fi sloganul nostru“.

Marius Irimia, candidatul USR PLUS la Primăria Piatra Neamț, de profesie inginer silvic, și-a prezentat obiectivele cu care intră în cursa electorală, vorbind, în primul rând, despre dezvoltarea turismului: „Am intrat în această competiție deoarece conducerea Primăriei Piatra Neamt și-a uitat scopul, acela de a-i mulțumi pe pietreni. Noi, Alianța USR PLUS, vedem turismul ca pe o reală posibilitate de dezvoltare a orașului. De exemplu, pentru Dealul Cozla avem planuri și soluții ca acolo să creăm un pol turistic, o zonă unde pietrenii și turiștii care aleg să ne viziteze orașul să poată petrece cel puțin o zi explorând zona. Avem soluții turistice și pentru alte zone cum ar fi: lacurile Bâtca Doamnei și Reconstrucția, situl arheologic Bâtca Doamnei, dealurile Pietricica și Cârlomanu. Avem soluții să facem din orașul Piatra-Neamț o adevărată zonă turistică, de interes național“.

Florin Zaharia este inginer transporturi maritime și comandant de cursă lungă și va candida la președinția CJ Neamț: „M-am hotărât să candidez pentru a schimba modul de lucru al administrației publice. Nu numai la Piatra-Neamț există un depozit de deșeuri care pune în pericol sănătatea oamenilor, aproape în fiecare oraș există. O comunitate educată nu tolerează incompetența responsabililor de mediu. Mai sunt școli în județ unde elevii nu au apă caldă, încălzire, școli cu acoperișul spart și profesori necalificați. Asemenea lucruri care nu trebuie să se întâmple într-o țară membră a Uniunii Europene“.

La rândul său, Ionuț Meraru, președintele PLUS Neamț, a declarat că programul de guvernare locală propus de candidații Alianței USR PLUS a fost adaptat în funcție de nevoile reale ale cetățenilor: „Alianța USR PLUS este formată pentru a aduce schimbări importante în administrația publică. Venim cu o echipă onestă, profesionistă. Programul de guvernare locală va fi unul simplu, realizabil și, totodată, adaptat la nevoile reale ale comunității”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dacian Cioloș, scrisoare către Michael Roth, ministrul de stat pentru Europa al Germaniei, și preşedinta Comisiei Europene cu privire la situația presei din Ungaria

Publicat

pe

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, solicită ministrului de stat pentru Europa al Germaniei, Michael Roth, și preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, măsuri în vederea asigurării respectării valorilor fundamentele ale Uniunii Europene în Ungaria, în contextul ultimelor amenințări la adresa presei independente, după ce redactorul-șef al principalului site independent de ştiri din Ungaria, index.hu, a fost forțat să demisioneze.

„În aceeași săptămână în care Viktor Orban s-a întors la Budapesta, proclamându-și triumful în urma Summit-ului european de săptămâna trecută, principalul site independent de ştiri din Ungaria este în criză, după ce redactorul-șef al index.hu a fost forțat să demisioneze, pe fondul acuzațiilor de ingerință politică. Această nouă amenințare la adresa independenței presei și a pluralismului media confirmă, încă o dată, îngrijorările în creștere cu privire la faptul că Ungaria continuă să întoarcă spatele valorilor fundamentale ale Uniunii Europene. O presă liberă și vibrantă este unul dintre pilonii democrației.

Parlamentul European a preluat responsabilitatea în septembrie 2018, solicitând Consiliului să acționeze în vederea prevenirii autorităților maghiare de la încălcarea valorilor fondatoare ale Uniunii Europene. La acel moment, existau deja îngrijorări cu privire la libertatea de exprimare, dar și privind independența judiciară, corupția, drepturile minorităților și situația migranților și refugiaților. Regret profund absența totală a progreselor din partea Consiliului privind Articolul 7 – procedura împotriva Ungariei, știind că, așa cum au indicat rapoarte oficiale recente, situația s-a deteriorat de când Parlamentul European a luat măsuri”, menționează Dacian Cioloș în debutul celor două scrisori.

În scrisoarea adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, liderul PLUS a solicitat următoarele: „Investigați situația din jurul index.hu și adoptați o poziție puternică pentru a susține independența presei în Ungaria. Nu există adevăr fără jurnaliști liberi pentru a-l putea relata. Contribuiți la accelerarea procedurii în cadrul Consiliului în vederea formulării unor recomandări concrete, stabilirea unor termene clare și asigurarea respectării valorilor fundamentale ale UE în Ungaria. În prezent, audierile nu sunt organizate nici în mod regulat, nici structurat.

În urma acordului din Consiliul European privind imperativul pentru condiționalitatea cu statul de drept, contribuiți la accelerarea lucrărilor în Consiliu cu privire la propunerea Comisiei din 2018, care urmărește protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre. Parlamentul European este pregătit să înceapă trilogurile. Acesta este un element cheie pentru adoptarea rapidă a următorului cadru financiar multianual.

Anchetați și adoptați o declarație cu privire la acuzațiile depuse la DG Concurență, care susțin că piața mass-media din Ungaria este distorsionată în mod serios din cauza ajutorului de stat ilegal acordat către mass-media pro-guvern.

Utilizați toate instrumentele aflate la dispoziția Comisiei pentru a preveni o încălcare gravă a valorilor comune, cum ar fi procedurile de infringement accelerate și cererile pentru măsuri interimare în fața Curții de Justiție”.

De asemenea, în scrisoarea adresată ministrului de stat pentru Europa al Germaniei, Michael Roth, liderul Renew Europe a formulat următoarele solicitări: „Investigați situația din jurul index.hu și adoptați o poziție puternică pentru a susține independența presei în Ungaria. Nu există adevăr fără jurnaliști liberi pentru a-l putea relata.

Accelerați procedura în cadrul Consiliului în vederea formulării unor recomandări concrete, stabilirea unor termene clare și asigurarea respectării valorilor fundamentale ale UE în Ungaria. În prezent, audierile nu sunt organizate nici în mod regulat, nici structurat.

În urma acordului din Consiliul European privind imperativul pentru condiționalitatea cu statul de drept, accelerați lucrările în Consiliu cu privire la propunerea Comisiei din 2018, care urmărește protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre. Parlamentul European este pregătit să înceapă trilogurile. Acesta este un element cheie pentru adoptarea rapidă a următorului cadru financiar multianual.

Răspundeți public la evenimentele din jurul index.hu și la zvonurile, difuzate de Viktor Orban, potrivit cărora cancelarul Germaniei a promis că va încheia procedurile Articolului 7 împotriva guvernului ungar până la sfârșitul acestui an”.

La finele celor două scrisori, Dacian Cioloș precizează că Ungaria nu este singurul stat membru unde sunt încălcări ale principiilor statului de drept și invocă, în acest sens, situația din Polonia, precum și solicitarea Comisiei Europene, din decembrie 2017, ca UE să ia acțiune în contextul amenințărilor percepute la adresa independenței judiciare din Polonia.

„Rapoarte recente au arătat că situația s-a deteriorat de atunci. Guvernul polonez a promis recent că va „repoloniza” mass-media țării, o strategie folosită adesea de politicieni pentru a pune botniță presei libere. Renew Europe mizează pe Președinția germană pentru a accelera, de asemenea, și procedura Articolului 7 în Consiliu față de Polonia.

Este timpul ca Uniunea Europeană să se poziționeze ferm cu privire la valorile sale. Este timpul ca Consiliul să își asume responsabilitatea și să apere toți europenii pentru a se asigura că trăiesc într-o societate liberă, democratică și prosperă. Cancelarul german, Angela Merkel, a subliniat în mai multe rânduri că statul de drept este o prioritate pentru Președinția germană. Acum este timpul să transpunem acest lucru în acțiuni concrete”, a conchis Dacian Cioloș.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Solicitare de urgență a unui audit extern de cercetare și management financiar pentru proiectul laserului de la Măgurele

Publicat

pe

Cele mai tulburătoare vești ale ultimelor săptămâni au fost cele legate de evoluția nefavorabilă (în creștere accelerată) a numărului de îmbolnăviri de COVID-19 din România. Starea curentă nu e bună, trendul și dinamica cifrelor sunt și mai proaste. În consecință, e normal ca lumea să fie îngrijorată atât legat de starea de sănătate a populației, cât și în ceea ce privește evoluția economiei noastre în următoarea perioadă.

Și atunci de ce mai vorbim despre orice altceva? De ce este marele proiect ELI (Extreme Light Infrastructure) o temă curentă? De ce e relevantă astăzi, mai mult decât oricând, această preocupare? De ce aproape în fiecare zi cercetători încă în contact cu fenomenul ELI sau plecați de pe platformă de ceva vreme dezvăluie noi bucăți de puzzle din afacerea Măgurele? Poate tot din cauza îngrijorării.

Una dintre puținele motive de optimism legat de viitor vine din acordul istoric european prin care în exercițiul financiar 2021-2027 Uniunea Europeană va avea un buget de 1,074 miliarde de euro și un plan de redresare de 750 de miliarde de euro. România ar urma să beneficieze de aproape 80 de miliarde de euro, din care 63,1 nerambursabile, iar restul împrumuturi la dobândă foarte mică. Dar această veste bună este înnegurată de îndoială, de grija că nu vom reuși să absorbim aceste fonduri, din lipsă de viziune, disciplină sau competență managerial sau, dimpotrivă, din prea multă mândrie națională și lipsă de cooperare.

În acest context, eliminarea suspiciunilor legate de ELI devine o măsură critică. Din păcate, semnalele de la Măgurele nu sunt deloc bune. Criticile legate de maniera în care domnul Nicolae Victor Zamfir administrează atât ca manager de cercetare, cât și ca manager financiar proiectul ELI sunt din ce în ce mai acute.

În aprilie 2013 se semnau la Bruxelles actele de înființare a AISBL – Asociația Consorțiului Internațional de furnizare al ELI. Domnul Zamfir reprezenta Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica și Inginerie Nucleara – „Horia Hulubei”, membru-gazdă al proiectului ELI alături de organizațiile din Ungaria și din Cehia.

În iunie 2020, structura de cercetare europeană ELI-ERIC (Extreme Light Infrastructure – European Research Infrastructure Consortium) nu mai specifica prezența institutului din România în rândul membrilor fondatori pe fondul unui conflict de perspective: partea română supărată că trebuie să ceară aprobarea ERIC până și pentru „angajarea unei femei de serviciu”, în timp ce partenerii europeni menționează că așteaptă România să se alăture oricând consorțiului, dar prezentând dovezi clare de transparență și corectitudine în managementul financiar și de cercetare.

Stimată doamnă ministru a Ministerului Educației și Cercetării, Monica Anisie, stimate domn ministru secretar de stat responsabil cu activitatea științifică Dragoș Ciupariu, în mediul privat, atunci când grave suspiciuni planează asupra competenței sau bunei intenții a unui departament sau asupra unei organizații teritoriale dintr-o companie mai mare, prima măsură naturală este demararea unei anchete interne sau a unui audit extern, neutru, profesionist. Abia pe baza acestor date obținute managementul poate lua decizia potrivită.

Fără să intrăm în suita de informații care întețesc suspiciunile privitoare la extrem de lungul mandat al domnului Zamfir în rolul de director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” și în rolul de coordonator al părții românești de proiect ELI, fără să ne propunem să analizăm motivele pentru care Ministerul Educației Superioare, al Cercetării și al Inovării din Franța a interzis propriilor institute colaborarea cu IFIN-HH, fără să ne propunem să examinăm aici multiplele plângeri realizate de aproximativ 100 de cercetători din institut care semnalizează abuzurile discreționare ale managementului, solicităm să se facă lumină în cazul ELI – Măgurele. 

Este de datoria instituţiilor statului să folosească mecanismele pe care le au la dispoziţie pentru a asigura atât opinia publică internă, cât şi partenerii europeni că România se ridică la nivelul aşteptărilor. În această direcţie, pe scară ierarhică, prima responsabilitate pentru redarea încrederii în proiectul ELI revine Ministerului Educaţiei căruia îi solicităm să recurgă la un audit exhaustiv cu comisii formate din experţi internaţionali.

Proiectul Măgurele este unul dintre puținele motive de mândrie națională pentru România. Haideți să păstrăm acest simbol deasupra oricărei suspiciuni de incompetență sau rea-credință prin realizarea acestui audit internațional și să identificăm cel mai bun mod de a continua, implementând un plan concret remedial pentru a debloca atât intern cât și internațional excelența în cercetare nucleară din România.

Ca sprijin, colegii noștri de la Bruxelles au scris deja o întâmpinare către Comisia Europeană solicitând poziția acesteia vis-a-vis de efortul de a asista România pentru reintegrarea acesteia în cadrul ELI-ERIC. Echipele noastre fac tot ce le stă în putință să sprijine recâștigarea încrederii partenerilor europeni. Dar e nevoie și de acțiune politică clară la nivel de minister pentru a putea recâștiga acest program simbol național.

 

Ștefan Pălărie, coordonator Grup de Lucru Politici Publice în Educație

Dragoș Pîslaru, europarlamentar Renew Europe

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite