Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Andrei Lupu: Suntem convinși că neglijența în serviciu a dus la tragedii precum cea de la Colectiv. Cu toate acestea, comisia condusă de Florin Iordache a propus dezincriminarea neglijenței în serviciu

Publicat

pe data de

Andrei Lupu FOTO Vlad Bâscă

Andrei Lupu, membru al Biroului Național al PLUS, atrage atenția asupra unei noi tentative de manipulare din partea PSD, pusă în scenă de Florin Iordache, cel care conduce comisia specială a Parlamentului, care a dat rapoarte favorabile celor două proiecte de modificare a Codurilor penale, în ciuda tuturor criticilor primite din partea Comisiei Europene, Comisiei de la Veneția, dar și din partea asociațiilor de magistrați și nu numai. Concret, Andrei Lupu subliniază faptul că o propunere legislativă, dacă nu a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională, „nu înseamnă că aceasta este o propunere bună, ci doar că ea nu încalcă legea fundamentală”, contrar ideii pe care Florin Iordache a încercat să o insinueze, declarând următoarele:

„În proiectele care vor fi înaintate președintelui sunt numai articolele declarate constituționale, astfel încât cei care vor să tergiverseze, fie că discutăm de reprezentanții opoziției, fie că discutăm chiar de președinte, o eventuală sesizare la CCR va fi respinsă de pe scaun”.

De aceea, Andrei Lupu subliniază faptul că „pe Codul de procedură penală, Florin Iordache încearcă să păcălească românii cu un raționament profund greșit”. „Iordache ne spune tuturor: dacă atunci când a fost sesizată de președinte, Curtea Constituțională ne-a spus că este constituțional modul în care dorim să modificăm unele articole din Codurile penale, înseamnă că toate aceste modificări sunt necesare din punct de vedere constituțional. Nimic mai greșit. Faptul că o propunere nu a fost declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională nu înseamnă că aceasta este o propunere bună, ci doar că ea nu încalcă legea fundamentală, respectiv Constituția României”, explică Andrei Lupu.

În acest context, Andrei Lupu arată cum afirmația lui Florin Iordache nu poate sta în picioare în ceea ce privește dezincriminarea neglijenței în serviciu: „Sunt extrem de multe lucruri cu privire la care Constituția nu spune nimic și, prin urmare, Curtea Constituțională nu are ce declara neconstituțional. Dar sub nicio formă asta nu înseamnă că Parlamentul poate face ce dorește. Bunăoară, neglijența în serviciu. Constituția nu spune nimic despre neglijența în serviciu. Dar suntem cu toții convinși că neglijența în serviciu a dus la tragedii precum cea de la Colectiv. Cu toate acestea, comisia condusă de Florin Iordache a propus (iar parlamentarii PSD probabil vor vota) dezincriminarea neglijenței în serviciu. Sigur, Curtea Constituțională nu ar putea declara drept neconstituțională o astfel de decizie – dar ne dorim ca oameni, vinovați pentru viitoare tragedii, să scape?”.

De altfel, Andrei Lupu a avut un schimb de replici cu Florin Iordache pe marginea abrogării neglijenței în serviciu și a scăderii termenelor de prescripție în cadrul emisiunii „Subiectiv”, la Antena 3, unde cel care conduce comisia specială de modificare a legilor justiției și codurilor penale a arătat că nu știe să răspundă la întrebări simple:

Comisia specială parlamentară condusă de Florin Iordache a aprobat, marţi, rapoartele la proiectele de modificare a Codurilor penale, în forma adoptată de Senat, nefiind acceptat niciun amendament al Opoziţiei. Ambele proiecte urmează să intre, miercuri, în dezbaterea şi votul Camerei Deputaţilor, care este for decizional, potrivit G4Media.ro.

„Cred că mâine (miercuri – n. red.) la ora 12:00 va fi și votul final astfel încât să trimitem președintelui, în cel mai scurt timp, și aceste două Coduri. În proiectele care vor fi înaintate președintelui sunt numai articolele declarate constituționale, astfel încât cei care vor să tergiverseze, fie că discutăm de reprezentanții opoziției, fie că discutăm chiar de președinte, o eventuală sesizare la CCR va fi respinsă de pe scaun (…) Până pleacă Parlamentul în vacanță, indiferent cât va tergiversa președintele sau opoziția, aceste două Coduri cu articolele declarate constituționale, va fi obligat președintele să le promulge (…) Dacă veneam prin ordonanță de urgență, dădeam decât o parte din aceste articole. Guvernul a întârziat nepermis de mult”, a declarat Florin Iordache, la finalul ședinței.

Concret, în sedința de marți a comisiei speciale, condusă de Florin Iordache, a fost eliminat articolul 8 (2) din proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, care prevedea: „Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparţial şi independent. Repartizarea tuturor cauzelor către judecători se face aleatoriu”. De asemenea, comisia a eliminat articolul 10 (2):

„Organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sunt obligate să asigure subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepţia luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 4 ore şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică. Termenele curg de la momentul la care organele de urmărire penală sau instanţa de judecată comunică părţilor măsura luată”, prevedea articolul 10 (2), care a fost eliminat în comisie.

Totodată, a fost eliminat articolul 15 din proiectul legislativ şi s-a votat revenirea acestuia la forma inițială, din Codul de procedură penală:
„Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale. Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia”.
Atât proiectul de lege privind Codul de procedură penală, cât şi Codul penal vor intra miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, care va vota în calitate de for decizional cele două acte normative. Pentru ca cele două acte normative să fie adoptate în forma dorită de PSD, este nevoie de votul deputaților UDMR sau al minorităților, deoarece PSD și ALDE nu mai au majoritate în Camera Deputaților, potrivit G4Media.ro.
Partidele conduse de Dragnea și de Tăriceanu numără în prezent mai puțin de 160 de deputați, în condițiile în care numărul minim de voturi pentru adoptarea Codurilor penale este de 165.

În ciuda tuturor criticilor dure primite din partea Comisiei de la Veneția și a altor instituții internaționale specializate, dar și din partea asociațiilor de magistrați, coaliția PSD-ALDE a menținut modificările controversate aduse celor două Coduri penale.

Principalele modificări aduse Codului penal

Se reduc termenele de prescripție a răspunderii penale (art. 154) astfel:
De la 10 ani la 8 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani);
De la 8 ani la 6 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani).
Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infracțiunea de favorizare a infractorului (prevedere din OUG 13) – art. 269.
Infracțiunile de dare de mită (art. 290) și de cumpărare de influență (art. 292) au fost dezincriminate parțial: făptuitorii nu se pedepsesc dacă denunță fapta în termen de maximum un an de la producerea ei, cu condiția ca procurorii să nu se fi sesizat înainte. În prezent, nu există limită de timp până la care pot fi denunțate respectivele infracțiuni.
A fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu (art. 298 se abrogă).
Au fost înjumătățite pedepsele pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței.
A fost abrogat articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție: ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Principalele modificări aduse Codului de procedură penală

A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4). Articolul a fost introdus la propunerea PSD și UDMR și a fost considerat constituțional de către CCR.
Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (1rt. 116). Acest lucru face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos poate acum să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.

Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.
Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).

Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.

Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.

A fost menținută interdicția pentru procurori de a ridica la percheziții probe care dovedesc alte infracțiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziția (art. 162).
Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.

Noutăți Generale

Mircea Teacă, candidat PLUS pentru poziția de primar în Porumbacu de Jos, Sibiu

Publicat

pe

Salut!

Eu sunt Mircea Teacă, am 31 de ani, sunt tehnician dentar și de 5 ani lucrez și locuiesc alături de soția mea la München. În Germania ne-a fost mereu bine, dar de când a venit pe lume fiul nostru am realizat că rădăcinile noastre sunt în România și că doar aici poate fi „acasă”.

Ne dorim ca și băiatul nostru să îndrăgească mirosul de pară coaptă, să cunoască libertatea de la joacă de pe uliță, să aibă o copilărie aproape de natură și de rădăcinile noastre. Așa că ne-am gândit să ne repatriem în România, unde am visat să ne facem o casa tradițională, din lemn, cu acoperiș din șindrilă și cu prispă. Am ales să mergem în zona din care vine soția mea și în care putem fi alături de oameni dragi din familie – Sibiu.

Așa că acum câțiva ani, împreună cu soția, am început să batem satele din jurul Sibiului căutând un loc pentru ceea ce urma a deveni „acasă”. La Porumbacu și în satele din jur efectiv intram în vorbă cu sătenii și întrebam dacă știu un loc de vânzare. Așa ne-am găsit locul pentru casă. Felul în care oamenii ne-au primit a fost ce ne-a cucerit. Sătenii și apoi vecinii ne-au făcut pe amândoi să simțim că am ajuns acasă.

Visul casei din lemn, cu prispă și șindrilă e acum realitate. Avem casa și vrem să ne implicăm cu totul în viața comunității – de dragul oamenilor, de drag de România.

Ca primar la Porumbacu vreau să implementez prioritar trei proiecte în care oamenii, natura și bunăstarea lor sunt principalele obiective:

  • Caravana medicală – proiectul presupune o echipă mobilă de medici și asistenți. Avem oameni în vârstă și comunități defavorizate pentru care e nevoie ca accesul la consultații medicale elementare să fie facilitat.
  • Susținerea agricultorilor locali și promovarea muncii lor – comuna noastră este plină de oameni activi în gospodării și lucrători în agricultură. Aceștia trebuie sprijiniți pentru a-și putea promova și vinde produsele. Astfel, în centru, la șosea, vom construi un mic centru comercial dedicat exclusiv oamenilor noștri cu produsele locale, unde vor beneficia de spații subvenționate pentru desfacerea produselor locale. Astfel încurajăm oamenii sa continue producția locală pe pământurile lor, susținem bunăstarea și identitatea regiunii și protejăm demnitatea locuitorilor noștri.
  • Centrul afacerilor locale – proiect de stimulare a ramurilor agriculturii ecologice, prin care să atragem investițiile care asigură simbioza oamenilor cu locurile minunate de la noi din regiune. Prin acest centru de afaceri ne dorim și să atragem investitori care să respecte frumusețea locului și să contribuie la bunăstarea oamenilor.

Sunt hotărât să mă implic din toata inima, alături de cei peste 3000 locuitori și echipa de consilieri locali.


Împreună, facem treabă bună!

Citește în continuare

Noutăți Generale

Cine sunt membrii validați de către Consiliul Național PLUS ai Biroului Național al partidului

Publicat

pe

Consiliul Național PLUS a validat, sâmbătă, la Iași, componența noului Birou Național al PLUS.

Cinci membri au fost aleși prin vot direct de către Consiliul Național. Este vorba, în ordinea numărului de voturi, de:

  1. Dragoș Tudorache (președinte executiv)

Are o experiență profesională bogată în organizații internaționale. A avut funcții de conducere în cadrul instituțiilor europene și a gestionat mai multe unități și proiecte strategice la nivelul UE, precum Sistemul Informatic Schengen, Sistemul Informatic pentru Vize, crearea Agenției Europene eu-LISA. În perioada crizei migrației, a condus unitățile de coordonare și strategie din Direcția Generală Afaceri Interne, până în 2015, când a fost numit membru al Guvernului Cioloș. Între noiembrie 2015 și ianuarie 2017, a fost șef al Cancelariei, ministru interimar al Comunicațiilor și ministru al Afacerilor Interne. A fost validat, ieri, de către Consiliul Național PLUS, președinte executiv al partidului.

  1. Oana Țoiu

A fost secretar de stat în Ministerul Muncii în Guvernul tehnocrat, este antreprenor social și consultant în procese de inovație. Este coordonator regional PLUS al Regiunii București-Ilfov.

  1. Andrei Lupu

Este avocat și predă drept constitutional în cadrul Facultății de Drept a Universității București. Este coordonator regional PLUS pentru Regiunea Muntenia și membru al Comisiei de Politici Publice a Alianței USR PLUS, responsabil pe domeniile justiție și reformă constituțională.

  1. Vlad Voiculescu

A studiat și a lucrat jumătate din viața adultă în Viena. Tot de acolo a finanțat proiecte mari de infrastructură în Europa Centrală și de Est. În Guvernul tehnocrat, Vlad a fost cel mai tânăr ministru și unul dintre cei care au arătat adevărul și au plantat semințele de reformă care, dacă ar fi fost lăsate să răsară, astăzi nu am mai fi avut probleme cu medicamentele lipsă, spitalele regionale ar fi avut deja câteva etaje ridicate, iar managementul lor ar fi fost unul eficient. Activitatea lui Vlad din domeniul social non-profit e cunoscută deja tuturor. Vlad este candidatul desemnat de PLUS pentru Primăria Municipiului București.

  1. Alin Mituța

Este coordonatorul de politici europene al PLUS și coordonator regional pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia. A fost coordonatorul PLUS pentru strategie și program electoral la alegerile europene din 2019. A fost șef de cabinet al premierului Dacian Cioloș.

 

Ceilalți cinci membri ai Biroului Național au fost propuși, conform Statutului aprobat la Convenția Națională din decembrie 2019, de președintele PLUS, Dacian Cioloș. Aceștia sunt:

  1. Monica Berescu

De profesie jurist, activează în domeniul IT de peste 10 ani. A contribuit la consolidarea PLUS Iași, iar de șase luni este președintele Filialei PLUS Iași.

  1. George Cățean

Antreprenor în domeniul agricol și activ în mai multe organizații non-guvernamentale cu implicare locală și regională. Este coordonator regional pentru Regiunea Centru în cadrul PLUS.

  1. Victor Giosan

Are o experiență de 20 de ani în consultanță națională și internațională în domeniul reformei administrației publice, centrale și locale, management public, planificare strategică și analiza și fundamentarea politicilor publice, management bugetar, fiscal și al investițiilor publice.

  1. Daniela Șerban (trezorier)

A reprezentat piața de capital din România în fața investitorilor străini și a coordonat printre cele mai ample campanii de educație financiară din țară. A înființat și coordonează un ONG în care sunt membri printre cele mai mari companii românești listate la bursă, cu scopul de a implementa cele mai bune practici în guvernanță corporativă.

  1. Oana Ursache

Profesor invitat la Universitatea din Granada, Spania, unde predă cursuri de limbă și literatură română. Este specialistă în studii de gen, culturologie, corpologie feminină. În cadrul PLUS, a fost aleasă la Convenția Națională coordonator regional pentru Diaspora.

 

„Aceștia sunt membrii Biroului Național PLUS aleși, ieri, de Consiliul Național pentru a conduce executiv partidul într-un an în care vom avea două campanii electorale și vom pregăti proiectul comun cu USR pentru a fi în măsură să guvernăm împreună, dacă ne veți oferi încrederea“, a anunțat, pe Facebook, președintele PLUS, Dacian Cioloș.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragos Pîslaru: Sper ca domnul Florea să își dea demisia și să răspundă în fața legii

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Un astfel de discurs ca cel al primarului Florea este inadmisibil pentru anul 2020. Rasismul și «domnia rasei superioare» trebuie să dispară cu totul din discursurile publice din România”, a afirmat Dragoș Pîslaru, europarlamentar din partea Alianței USR PLUS și coordonator al Comisiei pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din partea Renew Europe, marți, în cadrul unei postări pe Facebook, cerându-i primarului din Târgu Mureș, Dorin Florea, să își dea demisia după ce acesta a propus „introducerea obligatorie a unei anchete sociale pentru cuplurile care vor să aducă pe lume copii”.

„Regimul fascist trimitea în lagăre întregi familii etnice. Regimul comunist decreta nașterea copiilor ca obligație patriotică. Primarul din Târgu Mureș, Dorin Florea, ar vrea să condiționeze viitorii părinţi dacă pot să aibă copii sau nu în funcție de etnie sau statut social.

Un astfel de discurs ca cel al primarului Florea este inadmisibil pentru anul 2020. Rasismul și «domnia rasei superioare» trebuie să dispară cu totul din discursurile publice din România.
Într-o intervenție la o televiziune, acest primar spunea că romii nu vor să muncească, nu vor să meargă la școală și că îi interesează doar banii. Iar soluția lui este ca statul să decidă dacă romii au voie să facă copii sau nu. Este șocant, este inuman, că un om cu astfel de idei fixe și puține este primar la Târgu Mureș de 20 de ani!

Trebuie să încetăm să îi mai vedem pe romi ca pe o masă de oameni manipulabili, fără educație, cărora le lipim etichete. Există romi de toate categoriile sociale, care trăiesc în diverse medii, care sunt avocați, medici, polițiști, intelectuali etc. Și nu sunt excepții.

Domnul Florea pare că a uitat care îi este rolul. El este plătit din banii publici, tocmai pentru a ameliora situația cetățenilor din orașul său, indiferent de culoare sau etnie, nu să gândească strategii fasciste. Dacă sărăcia creează, la Târgu Mureș infracționalitate, abandon și lipsă de educație, așa cum spuneți, este din vina dumneavoastră, domnule primar, pentru ca nu sunteți capabil să ameliorați situația.

Îl invit pe domnul Florea să se gândească la ce înseamna persoane «defavorizate». Înseamnă ca nu au aceleași șanse ca toți ceilalți. De ce nu au șanse? Oare pentru că autoritatea publică răspunzătoare nu și-a făcut treaba?

Sper ca domnul Florea să își dea demisia și să răspundă în fața legii, căci «incitarea la ură sau discriminare» se pedepsește, conform Codului Penal, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, a afirmat Dragos Pîslaru.

Afirmațiile lui Dragoș Pîslaru vin în contextul în care primarul din Târgu Mureș, Dorin Florea, a propus introducerea unui set de patru criterii care ar trebui îndeplinite de către orice cuplu care vrea să aibă copii, potrivit Digi24.

„Propun introducerea obligatorie a unei anchete sociale pentru cuplurile care vor să aducă pe lume copii, anchetă care să țină cont de următoarele lucruri: dovada unui loc de muncă și a unei locuințe stabile; situație financiară acceptabilă; un nivel de educație minim stabilit prin lege; vârsta minimă la care un adult să devină părinte (…) În România există multe familii defavorizate, nu mă refer la persoane cu dizabilități, ci la cei apți de lucru care nu vor să muncească, la cei care aduc pe lume copii cu un singur scop: să aibă o sursă de venit. Aceste medii generează infracționalitate crescută, abandon, lipsă de educație. Sunt absolut convins că, după o dezbatere serioasă privind această temă și conștientizarea celor ce primesc alocația ca sursă de venit, s-ar relansa și programul de contracepție”, a scris Dorin Florea pe Facebook.

Citește în continuare

Cele mai citite