Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Andrei Lupu: În curând se împlinește un an de când am inițiat un proces prin care am solicitat declasificarea ordinului de intervenție a Jandarmeriei în Piața Victoriei din 10 august

Publicat

pe data de

FOTO EPA

„Suntem într-o situație kafkiană: ordinul nu poate fi declasificat pentru că, la rândul lui, a fost emis în baza unor ordine clasificate. Când cerem depunerea la instanță a acestor ordine, pentru a putea fi declasificate la rândul lor, Jandarmeria se face că plouă și trage de timp – este deja al treilea termen la care schimbă consilierul juridic, încât să poată spune că nu știau că trebuie să se apere”, susține Andrei Lupu, membru al Biroului Național PLUS, care semnalează faptul că, în curând, se va împlini un an de când partidul a inițiat un proces prin care solicită declasificarea ordinului de intervenție a Jandarmeriei în Piața Victoriei din 10 august.

„În curând se împlinește un an de când am inițiat un proces prin care am solicitat declasificarea ordinului de intervenție a Jandarmeriei în Piața Victoriei din 10 august.

Jandarmeria a depus ordinul la instanță, unde stă clasificat în biroul președintelui instanței de aproape jumătate de an. Cuprinde dispoziții ilegale, pe care întreaga țară ar trebui să le cunoască. Deși avocații noștri au avut acces la el (în baza unor autorizații speciale), le este interzis să facă public ce scrie acolo. Altfel, riscă închisoarea.

Suntem într-o situație kafkiană: ordinul nu poate fi declasificat pentru că, la rândul lui, a fost emis în baza unor ordine clasificate. Când cerem depunerea la instanță a acestor ordine, pentru a putea fi declasificate la rândul lor, Jandarmeria se face că plouă și trage de timp – este deja al treilea termen la care schimbă consilierul juridic, încât să poată spună că nu știau că trebuie să se apere. La fel ca infractorii care trimit la fiecare termen un nou avocat, doar, doar mai trag o lună de condamnare.

Așa o fi legea, dar mi-e greu să mă abțin de la a mă gândi la absurditatea ei: dacă avocații fac public ordinul în baza căruia oamenii au luat bătaie în 10 august, riscă închisoare. De ce? Pentru a nu merge la închisoare cei care au dat ordinul”, a afirmat Andrei Lupu în cadrul unei postări pe Facebook.

Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, Andrei Lupu prezenta demersurile făcute, în instanță, alături de mai mulți membri PLUS, sprijiniți de Asociația Platforma România 100, în vederea contestării intervenției abuzive a Jandarmeriei la protestul din 10 august 2018 desfășurat în Piața Victoriei.

La acel moment, Andrei Lupu evidenția modul în care, pe toată perioada desfășurării procesului, Jandarmeria a refuzat să pună la dispoziția instanței Ordinul de intervenție din 10 august.
În cele din urmă, Parchetul General a transmis instanței o copie a Ordinului de intervenție din 10 august, iar, în urma studierii acestuia, avocații PLUS au declarat că ordinul „nu respectă prevederile legale în vigoare”.

Noutăți Generale

Dragoș Tudorache, despre Brexit: Voi depune toate eforturile necesare ca să mă asigur că niciun cetățean român nu va fi supus unor politici discriminatorii

Publicat

pe

„Este o mare greșeală să folosești categorii profesionale, în care unele naționalități europene sunt prezente majoritar, ca exemplu negativ atunci când discuți despre imigrație. Nu voi accepta niciodată un astfel de comportament și voi depune toate eforturile și diligențele necesare la nivelul instituțiilor europene ca să mă asigur că niciun cetățean român nu va fi supus unor politici discriminatorii“, afirmă președintele executiv al PLUS, Dragoș Tudorache, în cadrul unei postări critice pe Facebook la adresa primelor propuneri de politici legate de imigrație, apărute în cadrul „unui document oficial recent“, ca urmare a ieșirii Marii Britanii din UE.

În acest sens, Dragoș Tudorache a subliniat că așteaptă „de la autoritățile europene sancționarea corespunzătoare a oricăror derapaje pe care autoritățile de la Londra ar putea să le facă în procesul de implementare în ceea ce privește ieșirea din Uniunea Europeană“.

„I-am atras atenția vicepreședintei Comisiei Europene, Věra Jourová, asupra unor posibile derapaje care ar putea avea loc în Marea Britanie după Brexit și care ar putea afecta mobilitatea cetățenilor europeni, cu predilecție a celor din estul continentului. Voi monitoriza situația în mod permanent, deoarece cred că există un potențial pericol în a face confuzie între problemele de migrație și drepturile cetățenilor europeni care lucrează sau doresc să lucreze în Marea Britanie.

Conform unui document oficial recent, în care apar primele propuneri de politici legate de imigrație, se face referire la cei care sunt liber-profesioniști și care vor fi supuși unor măsuri restrictive în viitorul apropiat. În spatele frazelor formale se ascunde o realitate mai dură, așa cum intuiește direct cotidianul britanic The Guardian, care numește fără menajamente categoriile vizate: «instalatorii polonezi» și «constructorii români».

Intuind acest pericol, le-am cerut încă din toamna trecută reprezentanților Home Office din Londra să dea dovadă de precauție și de multă înțelegere pentru situațiile specifice. Sper până în ultimul ceas că situația nu va scăpa de sub control și că nu vom avea abuzuri și prejudicii. Momentan, consider că direcțiile din document sunt inacceptabile, dacă vor fi implementate conform primelor informații apărute.

Este o mare greșeală să folosești categorii profesionale în care unele naționalități europene sunt prezente majoritar ca exemplu negativ atunci când discuți despre imigrație. Nu voi accepta niciodată un astfel de comportament și voi depune toate eforturile și diligențele necesare la nivelul instituțiilor europene ca să mă asigur că niciun cetățean român nu va fi supus unor politici discriminatorii“, a afirmat Dragoș Tudorache.

Dragoș Tudorache a subliniat faptul că politicienii britanici „nu au dreptul să transforme minorități și comunități, care au depus eforturi însemnate în economia britanică, pe post de țap ispășitor“. „Mi se pare la fel de periculos și inacceptabil faptul că membrii comunității românești din Marea Britanie au fost supuși unor campanii denigratoare înainte și în timpul referendumului pentru Brexit. Politicienii britanici sunt liberi să facă ce doresc cu mandatul primit de la electoratul propriu, dar nu au dreptul să transforme minorități și comunități, care au depus eforturi însemnate în economia britanică, pe post de țap ispășitor. Justificarea unor eșecuri proprii nu este în niciun fel suficientă pentru a pune în pericol cetățenii europeni care au lucrat sau lucrează în Marea Britanie. Aștept de la autoritățile europene sancționarea corespunzătoare a oricăror derapaje pe care autoritățile de la Londra ar putea să le facă în procesul de implementare în ceea ce privește ieșirea din Uniunea Europeană“, a conchis Dragoș Tudorache.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Alin Mituța: Drepturile cetățenilor români care se află în Marea Britanie vor fi în continuare protejate, cu condiția de a fi obținut așa numitul „settled status“

Publicat

pe

„Nu este nicio surpriză intenția Marii Britanii de a limita imigrația de la 1 ianuarie 2021, când expiră perioada de tranziție agreată cu Uniunea Europeană. Însă este important de știut că drepturile cetățenilor români care se găsesc în acest moment în Marea Britanie vor fi în continuare protejate cu condiția de a fi obținut așa numitul «settled status», astfel că noile reguli se vor aplica doar celor care vor dori să muncească acolo din 2021“, comentează Alin Mituța, membru al Biroului Național PLUS, noua politică de imigraţie anunțată de Marea Britanie, ce urmează să intre în vigoare din luna ianuarie a anului viitor.

Mai mult decât atât, susține Alin Mituța, Marea Britanie și UE sunt în curs de a negocia și un acord bilateral în functie de al cărui rezultat cetățenii europeni, inclusiv cei români, ar putea obține anumite facilități de muncă în Marea Britanie chiar și după 1 ianuarie 2021.

„Până la 31 ianuarie 2020, 498.700 de români au depus deja cererea pentru acordarea «settled status», fiind a doua cea mai mare comunitate după polonezi (585.400), lucru care este îmbucurător. Cu toate acestea, după anumite evaluări, numărul cetățenilor români din Marea Britanie este de peste 700.000, prin urmare sper că și cei care nu au depus acea cerere să o facă cât mai curând posibil, iar Ambasada României la Londra să le ofere tot sprijinul necesar“, adaugă Alin Mituța.

Marea Britanie a anunţat noua sa politică de imigraţie ce urmează să intre în vigoare din luna ianuarie a anului viitor, scrie Adevărul.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Violența asupra femeilor ne privește pe toți

Publicat

pe

UN Women

Când vine vorba de violența împotriva femeilor, dispar granițele și naționalitățile. Își pierde relevanța orice circumstanță socială, culturală sau economică, iar lipsa acțiunii din partea autorităților transformă victimele într-un simplu număr dintr-o statistică.

Guvernul spaniol a confirmat luni seară, prin Delegația împotriva violenței asupra femeilor, a 11-a victimă a anului 2020. A 11-a victimă din Spania și a doua româncă omorâtă de către partenerul de viață în mai puțin de o lună, Alina avea 36 de ani și era stabilită într-o localitate din provincia Alicante.

În ambele cazuri s-a pus capăt vieții unei femei printr-un act de violență comis de partenerul ei. În ambele cazuri, urmările nu se rezumă la cele două victime: Alina era mama unui copil minor, iar Liliana, românca omorâtă la sfârșitul lunii ianuarie de către fostul soț în provincia Toledo, avea doi copii de 11, respectiv 14 ani, al căror viitor va fi decis astăzi de către un judecător.

Violența asupra femeilor ne privește pe toți. În Spania, fiecare nou caz duce la proteste convocate fie de autoritățile locale, fie de ONG-uri, cu scopul de a denunța aceste crime. Organele competente se pronunță de fiecare dată când se confirmă o nouă victimă a violenței asupra femeilor și se lucrează la asigurarea protecției acelor femei care supraviețuiesc, indiferent de naționalitatea lor.

Nu e suficient. Româncele stabilite în diaspora au nevoie de un sprijin adițional, fiindcă vulnerabilitatea lor e accentuată de barierele administrative și lingvistice pe care le întâmpină. Eforturile autorităților locale ar trebuie să fie complementate de cele ale statului de origine. Dar pentru asta, lupta împotriva violenței asupra femeilor ar trebui să fie considerată o prioritate de către statul român. Ori România e țara cu aproximativ 40.000 de victime ale violenței domestice în 2019.

Poate după ce lupta împotriva violenței asupra femeilor va ajunge pe agenda publică și se vor lua măsuri reale pentru garantarea siguranței femeilor, vor putea fi ajutate și victimele stabilite în diaspora. Până atunci, ne rămâne să denunțăm fiecare act de violență asupra femeilor și să avem mare grijă unde punem ștampila de vot anul acesta.

Autor: Oana Maria Duma, coordonator regional PLUS Diaspora

Citește în continuare

Cele mai citite