Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Anca Dragu, prima femeie președinte al Senatului. Despre copilărie, visuri, familie, proteste, femei în funcții publice, dar mai ales despre „acasă”

Publicat

pe data de

Anca Dragu ocupă a doua cea mai importantă funcție în stat. A fost numită președintele Senatului și este prima femeie din România care s-a așezat pe acest scaun. Iar dacă se întâmplă ceva cu președintele țării, conform Constituției, ea este cea care preia frâiele României.

Această premieră – prima femeie președinte al Senatului – vine după alte două mai puțin fericite – prima femeie prim ministru din România și prima femeie primar al Capitalei. Anca Dragu m-a contrazis puțin spunând că sigur au existat și alții care au ocupat aceste funcții și nu au fost cele mai potrivite persoane, iar pentru că nu au mai fost alte femei în aceste fotolii, nu putem face o comparație. De aceea, prin poziția pe care o ocupă susține că vrea să le demonstreze femeilor că oricare poate ocupa o funcție importantă în viața publică și politică și că nu suntem cu nimic mai prejos față de bărbați.

Anca Dragu este bucureșteancă și a fost printre cei mai buni elevi din clasa ei. Nu a crescut într-o familie de renume, cu „pile și relații”, a visat un viitor artistic, dar și unul justițiar, în schimb a ales economia. Prin anul III de facultate a făcut o pasiune pentru politicile monetare – cine mai face asta? – astfel că a început să meargă săptămânal la BNR în speranța că s-a afișat vreun concurs pentru un post în această instituție prestigioasă. Într-un final a reușit și după câțiva ani și-a dat demisia, a plecat în America la studii și apoi s-a angajat la FMI. Ultimul job înainte de politică a fost la Comisia Europeană. De aici a venit să accepte portofoliul de ministru al finanțelor în guvernul Cioloș, iar apoi drumul s-a așezat cumva natural în fața ei, cărămidă cu cărămidă.

Are un CV impresionant cu care, mai mult ca sigur, ar fi reușit să-și croiască o viață ideală în oricare altă parte a lumii. A ales România pentru că aici este „acasă”.

Anca Dragu are planuri mari și spune că dacă nu le va realiza, peste patru ani când va ieși pe ușa Parlamentului va avea senzația că a pierdut patru ani din viață. Și nu vrea asta.

Ocupați a doua funcție în stat. Care ar fi primele trei lucruri pe care ați vrea să le faceți și care depind de dumneavoastră?

Sunt mai multe lucruri foarte importante pe diferite paliere, în planul civic, politic, însă foarte mult aș vrea să mergem pe transparență. Parlamentul trebuie să devină o instituție mult mai transparentă, trebuie ca accesul oamenilor către Parlament să fie neîngrădit și trebuie ca parlamentarii să simtă această responsabilitate și să se poarte ca atare. În acest moment 9 din 10 români nu au încredere în Parlament, iar asta trebuie să ne dea de gândit și ar trebui să nu ne lase să dormim.

Un alt element important e legat de democrația însăși care e foarte valoroasă și cei care s-au născut cu mulți ani înainte de 1989, cum e cazul meu, apreciază democrația și valorile democratice.

Iar un al treilea element este rata scăzută de participare la vot. Este un paradox: într-o țară în care oamenii au murit pentru democrație, unde se striga pe stradă „pluripartidism” deși nu știa nimeni ce înseamnă atunci, unde oamenii au murit pentru libertate, să ai după 30 de ani un interes atât de scăzut pentru alegeri, înseamnă că ceva e în neregulă. Și nu cetățenii sunt de vină, ci politicienii. Și iarăși asta ar trebui să ne dea de gândit și să facem în fiecare zi ceva pentru a schimba lucrurile astea.

Eu vreau ca peste patru ani când ies pe ușa Parlamentului, lucrurile să stea altfel, dacă nu înseamnă că am pierdut patru ani din viață, timp în care aș fi putut să fac altceva și să-mi iasă mai bine.

Primarul ne promite parcuri și căldură în locuințe, guvernul ne promite reformă în educație, președintele senatului ce ne promite?

Transparență, acces către parlament. Tocmai am încheiat o discuție în care am vorbit despre câteva proiecte pe care le vom relua și actualiza precum Parlamentul tinerilor, programe către școli prin intermediul cărora vom pune copiii în fața acestor noțiuni simple și elementare legate de democrație. Parlamentul este o instituție fundamentală într-o democrație.

Sunteți prima femeie președinte al Senatului. Veniți după alte două premiere nu foarte fericite (prima femeie prim ministru și prima femeie primar al Capitalei). Vă fac cinste aceste două premiere sau vă ambiționează să arătați că femeile pot mai mult?

Este o responsabilitate și o presiune mai mare, într-adevăr, dar ce vreau eu să arăt și să transmit femeilor este că pot ocupa orice funcție în stat și pot să spargă orice barieră, orice limită. Pe de altă parte vorbim doar de două cazuri. Mai avem unul: prima femeie ministru de finanțe, Ioana Petrescu care a fost un ministru foarte bun. Eu am fost a doua femeie ministru de finanțe în România și dacă întrați în clădirea ministerului, pe peretele din hol sunt numai bărbați, întâi cei cu barbă și mustăți, apoi cei fără și mai apar și două femei.

Eu propun să vorbim și în termeni aritmetici. Din 46 de șefi ai Senatului începând cu 1864, când a fost înființat, oare câți la sută au fost extraordinari, buni, medii, slabi? Avem o singură femeie. Haideți să facem un număr mai mare de femei ca să putem face o statistică, pentru că 1 din 1 nu e chiar relevant. Nu poți spune că ai citit o carte și e cea mai bună carte din lume. Trebuie să citești mai multe cărți ca să-ți dai seama cum a fost acea carte. Eu sunt convinsă că au fost premieri mai puțin buni, la fel și primari, dar haideți să creștem numărul ca să putem face comparație.

Care a fost momentul în care ați ales să intrați în politică și de ce?

Îmi este foarte clar în minte acel moment. Am dat curs copleșitoarei invitații de a face parte din guvernul Cioloș pentru că era un guvern de profesioniști apolitici, exact ceea ce-mi doream: să pot face lucruri dincolo de politică. Politica părea pentru mine o chestie în care se duc oamenii care habar nu au de o meserie. Am terminat acel mandat, dar nu am intrat atunci în politică dintr-un motiv foarte simplu: am considerat că am venit ca ministru tehnocrat și este onest și de datoria mea să plec ca tehnocrat, ca independent și că nu ar fi corect ca pe parcurs să spun „Eee, nu mai sunt chiar așa de tehnocrat”. Așa am judecat atunci. Au fost oameni care au fost de acord cu această judecată, alții care m-au criticat atât pe mine, cât și pe alți colegi care nu s-au implicat la vremea respectivă în politică. Eu sunt împăcată cu această decizie pentru că mai știu pe cineva care în anii 1990 a zis că nu face politică, doar organizează alegeri libere și a stat vreo 20 de ani în acest tablou 😀

Apoi a fost un moment foarte interesant. Cu ocazia protestelor din februarie 2017, când fiind și eu un protestatar, era un frig de crăpau pietrele, mă recunoșteau oamenii în stradă. Erau oameni care urmăreau viața politică și îmi spuneau că au apreciat foarte mult munca mea și a întregului guvern și că s-au simțit respectați și reprezentați cu cinste. Lucrul acesta a însemnat ceva pentru mine pentru că  nici nu m-am gândit că cei pentru care muncesc – atenție este un jurământ de credință pe care îl depui când preiei un portofoliu de ministru – au simțit lucrul acesta.

Așa că am decis să fac partea de activitate civică, am înființat împreună cu câțiva foști colegi platforma România 100 și am început să simțim presiunea din partea societății care întreba „când vine partidul”. Când am înființat partidul, în primele 48 de ore au fost 10 mii de aplicații de înscrieri. Iar după ce a venit partidul, pot spune că viața politică m-a căutat pe mine, mai degrabă decât eu pe ea. Mi-am dat seama că pot face lucruri dar că într-adevăr avem nevoie de reprezentativitate pentru că a fi independent e o fază, iar democrația are alte reguli.

Continuarea articolului, pe www.life.ro

Revista Presei

Anca Dragu: Bugetul pentru 2021 nu este unul de austeritate, ci cumpătat. Să nu uităm că suntem într-un an în care economia se chinuie să îşi revină

Publicat

pe

„Ar trebui să gândim acest buget în contextul economic actual şi să trecem dincolo de şicanele acestea politice care se iscă în jurul bugetului: nu aş spune că este unul de austeritate, aş spune că este un buget cumpătat”, a declarat preşedinta Senatului, Anca Dragu, duminică seara, la Antena 3, în cadrul unei discuții despre proiectul bugetului de stat pe 2021, care intră astăzi în dezbaterea plenului reunit al Parlamentului, dar și despre posibilitatea unui proiect de lege care să elimine anumite beneficii pentru parlamentari.

„În acest moment bugetul are un deficit de 80 miliarde lei, ceea ce înseamnă 7,16% din PIB. Orice majorare înseamnă un şi mai mare deficit, înseamnă o şi mai mare datorie, înseamnă că vom avea de plătit peste câţiva ani, de rambursat aceste datorii. Deci conceptul acesta de deficit este unul de care trebuie să fim foarte responsabili pentru că banii aceştia pe care noi îi putem consuma în diferite scopuri, ei trebuie returnaţi, trebuie rambursaţi.

În ultimii ani 30 de ani, România nu a returnat datorie, a tot acumulat, a tot rostogolit datorie, astfel încât de aceea de la zero am ajuns spre 40% din PIB acum. Această datorie va fi plătită chiar de copiii noştri şi nu este o metaforă.

Pe de altă parte, eu aş evita cuvântul austeritate pentru că totuşi sunt creşteri de venituri în buget. Salariul minim are o creştere. Să nu uităm că suntem într-un an în care economia se chinuie să îşi revină, să îşi revină de pe o creştere economică negativ, o contracţie. Să nu uităm că 2 milioane de români au fost loviţi direct şi indirect de criză, un milion au fost la un moment dat în şomaj şi au avut veniturile reduse.

O parte din veniturile pentru aceşti şomeri au fost acoperite din bugetul de stat, ceea ce a cauzat un deficit, o datorie foarte mare. Ar trebui să gândim acest buget în contextul economic actual şi să trecem dincolo de şicanele acestea politice care se iscă în jurul bugetului: nu aş spune că este unul de austeritate, aş spune că este un buget cumpătat”, a declarat Anca Dragu.

În același timp, Anca Dragu nu exclude eliminarea anumitor facilităţi de care parlamentarii beneficiază, cum ar fi gratuitatea la transportul feroviar, aerian: „Cu siguranţă ar fi o justă măsură să tăiem şi gratuitatea pentru parlamentari. Sunt cu totul de acord. Am putea depune, sigur că da. Am putea depune chiar şi după ce trece bugetul, dar ar putea venit şi zilele acestea pe plen, în dezbaterea pe buget. Cel mai bine ar fi să avem bugetul aprobat acum, pentru că este un document extrem de important pentru toţi investitorii, nu numai străini, pentru investitorii români, pentru oamenii care au afaceri, pentru micii întreprinzători. Deci acest document haideţi să îl aprobăm aşa cum el a fost deja discutat în comisii şi apoi să ne uităm şi la parlamentari. Aţi văzut că deja am tăiat pensiile speciale ale parlamentarilor, tocmai pentru că acolo a fost mai uşor să acţionăm şi a fost un semnal pe care l-am dat că aceste beneficii nemeritate trebuie să dispară şi să dispară de la noi. Adică puterea exemplului mi se pare cea mai bună”.

Pe de altă parte, întrebată despre cine ar putea să vină în locul Renatei Weber în funcţia de Avocat al Poporului, Anca Dragu a precizat că nu au fost avansate propuneri din partea niciunui partid. „Nu este niciun secret, s-a discutat public despre schimbarea Avocatului Poporului care probabil că nu reflectă chiar interesele poporului. Nu au fost discuţii, nu avem propuneri, de fapt nu au fost avansate propuneri din partea niciunui partid în acest moment”, a spus Anca Dragu.

Citește în continuare

Revista Presei

George Cățean: Fie că vorbim despre producători, fermieri sau mici antreprenori care vor să-şi desfăşoare activitatea în mediul rural, ei trebuie consiliaţi

Publicat

pe

George Cățean, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a vorbit, în cadrul unui interviu pentru Revista-ferma.ro, despre cele patru mari direcţii în care ar trebui să fie sprijinită ferma de familie, în contextul în care, în Politica Agricolă Comună post-2020, acest subiect reprezintă o prioritate:

„1. O cofinanţare mai generoasă.

«Dacă am pleca cu o cofinanţare mult mai scăzută din partea producătorului şi un aport mult mai mare din partea finanţatorului, atunci sigur vom vedea mai mulţi producători investind în procesare».

  1. Condiţii de creditare mai avantajoase.

«Am putea organiza instrumente naţionale care să-i ajute financiar: creditarea să fie mult mai uşor accesibilă, garantarea creditelor de asemenea. Pe persoană fizică, creditarea este mult limitată, avem nevoie ca aceşti producători să se comporte ca nişte antreprenori».

  1. Legislaţie mai flexibilă.

«De exemplu, în ceea ce priveşte etichetarea, putem începe cu un nou cadru legislativ care să reglementeze sectorul alimentar: mai multă flexibilitate pentru micii producători, dar în acelaşi timp să ţinem cont de reguli şi să nu punem în pericol siguranţa consumatorului. În momentul de faţă, legislaţia este unitară pentru toată lumea şi nu ţine cont de profilul producătorului».

  1. Campanii de informare şi consiliere.

«Fie că vorbim despre producători, fermieri sau mici antreprenori care vor să-şi desfăşoare activitatea în mediul rural, ei trebuie consiliaţi. Trebuie să ştie ce posibilităţi de finanţare au, e nevoie de sprijinul unui consultant care să le asigure atât pregătirea proiectelor, cât şi partea de implementare şi post-implementare, au nevoie de acces la informaţiile care ţin de organizare»”.

 

Interviul integral poate fi citit AICI

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș: Începem cu pensiile parlamentarilor și primarilor, care sunt cel mai ușor de eliminat. Nu există niciun argument juridic sau nimic atacabil pe o astfel de decizie

Publicat

pe

Pensiile speciale ale parlamentarilor și primarilor vor fi primele care vor fi abrogate în perioada imediat următoare, urmând ca pentru celelalte categorii de beneficiari să fie demarate analize pentru a ne asigura că „tot ce decidem este şi fezabil şi nu poate fi atacat” la Curtea Constituțională, a declarat președintele Renew Europe, Dacian Cioloș, copreședinte USR PLUS, duminică, în cadrul emisiunii „Insider politic” de la Prima TV.

În cadrul emisiunii, Dacian Cioloș a reamintit faptul că eliminarea pensiilor speciale reprezintă unul dintre obiectivele politice pe care USR PLUS și le-a asumat încă de la înființare.

„Începem cu pensiile parlamentarilor și primarilor, care sunt cel mai ușor de eliminat în Parlament. Suntem în curs de a construi majoritatea necesară, punem aceste proiecte pe ordinea de zi și cred că într-o perioadă scurtă, săptămâni, pot să ajungă aceste proiecte pe ordinea de zi. Urmează să vedem celelalte, unde trebuie să ne uităm atent ca să nu fim în situația de a face doar populisme, cum au mai făcut alții înaintea noastră, când s-au lăudat că dispar pensiile, dar ne-am trezit la CCR cu tot felul de contestații.

USR PLUS are asta ca obiectiv politic încă de la înfiinţare, pentru că e clar, nu poţi să contruieşti pe mucegai şi pe putreziciune. Despre asta este vorba acolo. Noi ne-am angajat că o să facem şi o să facem. Vom pune pe ordinea de zi aceste proiecte şi acolo se vor tranşa lucrurile şi vom vedea cine cu adevărat este pentru eliminarea pensiilor speciale. Acolo, la vot, se va vedea”, a declarat Dacian Cioloș, opinând că până la Paşte ar putea fi abrogate.

Liderul USR PLUS a criticat ipocrizia PSD pe acest subiect, reamintind faptul că social democrații au fost cei care au introdus în Codul administrativ pensiile speciale pentru primari:

„Vedeți vreo ipocrizie mai mare în țara asta, în ultimii ani, decât PSD, care a introdus pensiile speciale şi acum vin şi cer eliminarea? Foarte bine, o să le punem pe ordinea de zi, noi chiar o să le punem. Dacă PSD va fi de acord să voteze pentru eliminarea pensiilor speciale, foarte bine”.

Dacian Cioloș a arătat că nu este de acord cu propunerea UDMR de a pune la pachet toate pensiile speciale pentru a nu risca să pice din nou la CCR: „Acolo, la vot, se va vedea cine îşi doreşte eliminarea pensiilor speciale şi cine nu. Să le punem pe toate la pachet va însemna să mai aşteptăm jumătate de an, până când trecem în analiză toate pensiile, pe diferitele categorii, pentru că pensiile astea care merg dincolo de contributivitate, că le zice speciale, unele au fost pensii de serviciu înainte, toate astea au nevoie de o analiză să ne asigurăm că tot ce decidem este şi fezabil şi că nu poate fi atacat. Dar pentru pensiile de parlamentari şi primari nu ar trebui să existe nicio ezitare pentru că nu se justifică cu nimic aceste pensii pentru că nu au nimic de-a face cu contributivitatea”.

Pe de altă parte, Dacian Cioloș a clarificat modul în care se calculează pensiile europarlamentarilor, arătând că nu va beneficia de o pensie specială, așa cum s-a afirmat în spațiul public: „E pe bază de contributivitate acolo. Acolo nu e o pensie, e o contribuție la ceea ce voi avea eu ca pensie și e în funcție de lungime mandatului și în funcție de contribuție. Nu e o pensie fixă, cum e la noi – ai fost parlamentar o zi și ai o pensie ca și cel care a avut un mandat sau două mandate.

Știu încă de pe vremea când eram comisar, în funcție de lungimea mandatului și de contribuție e și pensia – la asta trebuie să ajungem și în România, la o pensie care să fie proporțională cu contribuția la pensie. Că sunt anumite categorii socioprofesionale care merită mai mult decât contribuția, asta e de discutat. Militarii, de exemplu. De asta spun – dacă iei și le razi așa pe toate, te trezești cu anumite analize care sunt pertinente și dacă toate astea sunt în același proiect de lege, fără să ai o analiză pe fiecare categorie, atunci ne putem trezi cu o decizie validă a CCR”.

Referitor la pensiile românilor, Dacian Cioloş a afirmat că mărirea se va aplica din 2021. „Salariul de bază, la fel, e decis că va creşte. Nu se taie nimic, totul creşte, va fi mai mare decât anul trecut. Investiţiile vor creşte faţă de anul trecut. Atunci cum putem vorbi de un buget de austeritate?”, a mai punctat liderul USR PLUS.

În ceea ce privește moțiunea simplă împotriva ministrului Sănătății, depusă de PSD, copreședintele USR PLUS Dacian Cioloș spune că „nu are emoții” și că îl susține 100% pe Vlad Voiculescu.

„N-am emoții. E o moțiune propusă doar pentru a se afla în treabă cei de la PSD, așa înțeleg ei să facă opoziție. Ai un ministru care nici nu s-a instalat bine și vii și-l acuzi de niște lucruri pe care le-au făcut cei care au fost miniștri PSD înainte. Noi avem miniștri ineficienți PSD cu grămada. Mai mult, avem trei foști miniștri ai Sănătății din PSD care sunt urmăriți penal, acum, pentru fapte de corupție. Avem fost ministru PSD care după tragedia de la Colectiv spunea că toate merg bine. Vlad Voiculescu spune că nu toate merg bine și că sunt foarte multe lucruri de reformat. Și, da, vom introduce management profesionist în spitale, nu va mai fi pe sinecuri politice și pe prietenii sau atașamente politice. (…) Nu știu, poate unii sunt speriați de treaba asta, au făcut din Vlad Voiculescu o țintă. Omul nici nu s-a așezat bine la minister“, a declarat Dacian Cioloș în cadrul emisiunii „Insider politic” de la Prima TV.

„Îl susțin 100% pe Vlad Voiculescu. Noi ne luăm după fapte, nu după vorbe. Voci tot avem în țara asta de 30 de ani și vedem în ce situație ne aflăm. Vrem argumente și fapte, că asta lipsește în România. Faptele lipsesc și oameni care să-și asume fapte. Noi ne asumăm fapte, că de asta am intrat la guvernare. Vlad Voiculescu își asumă fapte“, a adăugat copreședintele USR PLUS.

Despre funcția de prefect al Capitalei: Vom vedea care va fi decizia luată împreună cu colegii de la Bucureşti. Sunt acum alte priorităţi

Traian Berbeceanu „va fi prefect până în ultima zi, care poate să însemne câteva săptămâni, încă o lună, două, trei. Suntem în plină pandemie, e nevoie acolo de claritate”, a punctat copreședintele USR PLUS.

Dacian Cioloș a reamintit faptul că decizia în cadrul coaliției de guvernare a fost aceea ca funcția să revină PLUS, urmând să fie pusă în aplicare în perioada următoare. Liderul USR PLUS a punctat faptul că această înlocuire nu reprezintă o urgență, în condițiile în care „acum sunt alte priorități”, iar „lucrurile funcţionează acolo cât de cât”.

„Vom vedea care va fi decizia luată împreună cu colegii de la Bucureşti, din organizaţia Bucureşti. Chiar o să am o discuţie cu ei. Vom decide împreună, nu avem genul acesta de absolutisme în PLUS. Eu am spus atunci domnului Berbeceanu, care după ce s-a anunţat împărţirea prefecţilor, dânsul îşi lua la revedere. Dânsul e prefect şi va fi prefect până în ultima zi, care poate să însemne câteva săptămâni, încă o lună, două, trei.

Suntem în plină pandemie, e nevoie acolo de claritate, e nevoie ca cel care îşi asumă responsabilitatea asta şi de prefect, să ştie că are toate elementele să ia toate deciziile până în ultimul moment. Eu sunt un om care am condus un Guvern, ştiu ce înseamnă şi rolul unui prefect. Am tot respectul pentru  domnul Berbeceanu îşi face treaba şi e important să poată să şi-o facă până în utima zi”, a declarat Dacian Cioloş.

Pe de altă parte, copreședintele USR PLUS a afirmat că a aflat recent că Traian Berbeceanu este membru PNL: „Nu e o problemă că asta nu înseamnă că are mai puţine calităţi, dar am luat decizia că funcţia revine PLUS. PNL nu a luat Prefectura Bucureşti, că putea să o ia. A luat prefectura Sibiu, Bihor, a luat alte prefecturi”.

Despre o posibilă candidatură la Congresul USR PLUS: Nu mi-am pus problema. Prioritatea mea acum este să dăm drumul cât mai repede la PNRR

„Deocamdată îmi asum preşedinţia USR PLUS, sunt copreşedinte. Până la congres mai este”, a declarat Dacian Cioloș cu privire la o eventuală candidatură pentru funcția de președinte al USR PLUS.

În acest sens, Dacian Cioloș a arătat că are alte priorități: „Să dăm drumul cât mai repede la PNRR, să ne asigurăm că el este structurat bine pe nevoile României şi că ne convingem şi partenerii europenei că e încadrat bine şi în obiectivele prioritare europene pe care tocmai le-am stabilit şi le-am votat în Parlamentul European zilele trecute.

Prioritatea mea este să văd că dăm drumul la reforma administraţiei publice şi că începem depolitizarea şi că clarificăm care e nivelul de asumare de numiri politice şi care e nivelul de la care facem numiri prin concurs şi nu oameni foşti ai PSD şi ai PNL şi ai mai ştiu eu cui, ci să deschidem porţile pentru toţi cei competenţi şi care vor să intre în serviciul public şi să ştie că au acolo un mandat şi o perspectivă clară. Astea sunt priorităţile mele în acest partid”.

Data Congresului USR PLUS va fi stabilită după ce fuziunea va fi consfințită din punct de vedere juridic, a mai precizat Dacian Cioloș. „Vom pregăti într-o primă fază alegerile în filialele nou constituite, în urma fuziunii. Vom începe discuţiile în partid şi pe statut, apoi vom stabili congresul şi vom vedea în ce moment vom alege preşedintele partidului. Pentru că preşedintele USR PLUS, conform statutului acum, şi aşa sper să rămână şi după aceea, e ales prin referendum de către toţi membrii partidului, nu de către congres. Preşedintele partidului poate să fie ales independent de data la care e congresul. Vom vedea care e momentul cel mai oportun. Probabil în vară-toamnă”, a detaliat Dacian Cioloş.

Despre vaccin: „M-aş vaccina cu un vaccin care e autorizat de Autoritatea Europeană a Medicamentului”

Dacian Cioloş a declarat că se va vaccina împotriva COVID-19 atunci când îi va veni rândul, însă ar face acest lucru numai cu un vaccin autorizat de Autoritatea Europeană a Medicamentului: „M-aş vaccina cu un vaccin care e autorizat de Autoritatea Europeană a Medicamentului. Un vaccin care e aprobat, da, din punctul meu de vedere e credibil. Nu susţin folosirea vaccinurilor ca armă geo-politică şi ca şmecherie, de influenţă sau ca armă, ca instrument de influenţă politică într-o parte sau alta a lumii. Vaccinurile trebuie să fie accesibile pentru oamenii care au nevoie, trebuie să fie vaccinuri sigure, trebuie să fie vaccinuri de calitate şi, pentru asta, în Uniunea Europeană şi în spaţiul Uniunii Europene avem o autoritate care e abilitată să valideze, să autorizeze, punerea pe piaţă a unor vaccinuri, indiferent de unde vin ele din producţie”, a declarat Dacian Cioloş.

El a mai afirmat că  se bazează pe producţia de vaccinuri din spaţiul european. „Pe de altă parte, pentru a mă asigura de asigurarea corectă, constantă şi corectă cu vaccinuri în Uniunea Europeană, mă bazez pe producţia în spaţiul european şi tocmai în urmă cu câteva zile, la insistenţa Parlamentului European, pentru mai multă transparenţă şi calitatea coordonării producţiei şi distribuţiei de vaccinuri din partea Comisiei Europene, preşedinta Comisiei Europene tocmai a anunţat că comisarul european pentru industrie şi  piaţă internă, are ca atribuţie să formeze un grup de lucru care să urmărească felul în care companiile care produc pe teritoriul Uniunii Europene vaccinuri, au tot ce le trebuie, respectă un anumit calendar, un ritm de producţie şi de distribuţie, ca să nu mai avem sincopele cu aprovizionarea”, a mai declarat Cioloş.

De asemenea, europarlamentarul a îndemnat autorităţile din România să achiziţioneze vaccinuri din producţia europeană: „Îndemn autorităţile din România să ia vaccinuri de producţie europeană care sunt şi mai sigure”.

Întrebat, de asemenea, dacă s-a vaccinat deja, Dacian Cioloş a explicat că încă nu i-a venit rândul,  dar că va face acest lucru. „Nu m-am vaccinat încă, nu mi-a venit rândul. Când o să îmi vină rândul, da, dar încă mai sunt alte categorii care trebuie să meargă în faţă”, a mai declarat europarlamentarul.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 3 luni

Parlamentul European a aprobat astăzi Certificatul UE COVID-19, cu voturile europarlamentarilor USR PLUS și ținând cont de amendamentele depuse de aceștia

Noutăți Generaleacum 3 luni

USR și PLUS au fuzionat. Decizia Curții de Apel București, definitivă

Noutăți Generaleacum 4 luni

Dragoș Tudorache: Miezul problemei este modul în care Florin Cîțu a ales să se manifeste în cadrul acestei coaliții. Dacă avea o problemă de performanță cu Vlad Voiculescu trebuia să se discute acest lucru

Editorialeacum 4 luni

S-a terminat „luna” femeilor, dar continuăm lupta pentru drepturile femeilor

Noutăți Generaleacum 4 luni

Alexandra Chirilă: Copiii au nevoie de spațiu unde să se poată juca sau practica sport în siguranță, iar deschiderea curților școlilor este o soluție

Noutăți Generaleacum 4 luni

Dragoș Pîslaru, despre „Garanția pentru Copii”: „Comisia Europeană cere statelor să garanteze acces gratuit la îngrijire și educație timpurie, la cel puțin o masă gratuită zilnic, la îngrijire medicală adecvată”

Știri Localeacum 4 luni

Silviu Matei, consilier local Sector 2: Vreau ca la final de mandat să mergem pe străzi pline de verdeață, iar copiii să nu se mai joace doar printre betoane și mașini

Editorialeacum 4 luni

Vreau să știm cine ne sunt securiștii

Editorialeacum 4 luni

Digitalizare pentru vaccinare, digitalizare pentru ca nimeni să nu fie lăsat în urmă

Noutăți Generaleacum 4 luni

A fost finalizat mandatul Guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, începe procesul de recrutare

Cele mai citite