Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Anca Dragu acuză Guvernul Dăncilă de comportament bugetar riscant: Nu ar fi trebuit să se ajungă niciodată în stadiul acesta

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Fostul ministru al Finanțelor din Guvernul Cioloș, Anca Dragu, a criticat foarte dur, pentru PSNews.ro, modul în care guvernarea PSD-ALDE a construit bugetul țării, în contextul scandalului rectificării bugetare respinse de președintele Iohannis. Dragu subliniază că Guvernul Dăncilă nu a bugetat corect cheltuielile cu pensiile și salariile de la prima schiță a bugetului pe 2018, dacă ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, amenință acum că fără rectificarea bugetară nu vor fi plătite în luna septembrie.

„Bugetul se construiește pentru un an. La începutul anului, cheltuielile cu pensiile și salariiile sunt foarte clare. Este destul de puțin probabil să nu știi ce cheltuieli salariale vei avea în cursul anului. Faptul că au început cu un buget incomplet este foarte grav. Declarațiile ministrului ne arată că bugetul pe 2018 nu a acoperit toate obligațiile de plată“, a declarat Anca Dragu pentru PSNews.ro. Reacția fostului minsitru al Finanțelor din cabinetul tehnocrat condus de Dacian Cioloș vine după ce Teodorovici a anunțat marți că întârzierea rectificării bugetare, anunţată de preşedintele Klaus Iohannis, după suspendarea şedinţei CSAT, va avea efecte negative asupra asigurării salariilor, a investiţiilor şi a compensaţiilor asigurate pentru fermierii afectaţi de pesta porcină.

„Declarațiile lui Teodorovici mi se par extrem de grave. Acestea sunt și niște declarații politice ale domnului Teodorovici care fac parte dintr-o luptă, dar mi se pare că ministrul Finanțelor a intrat neinspirat în aceasta pentru că ne arată că nu și-a făcut treaba. Situația este și ea una extrem de gravă. Nu ar fi trebuit să se ajungă niciodată în stadiul acesta. De ce spun asta? Bugetul se construiește pentru un an. La începutul anului, cheltuielile cu pensiile și salariile sunt foarte clare. Legea responsabilității fiscale oferă, de asemenea, un cadru foarte clar în care există niște plafoane pentru aceste cheltuieli. Este destul de puțin probabil să nu știi ce cheltuieli salariale vei avea în cursul anului. Faptul că au început cu un buget incomplet este foarte grav. Declarațiile ministrului ne arată că bugetul pe 2018 nu a acoperit toate obligațiile de plată.

Am văzut în propunerea de rectificare că sunt majorate sumele pentru pensii cu 1,8 miliarde de lei, pentru salarii cu 5 miliarde de lei și pentru contribuția României la UE. Aceste cheltuieli erau foarte clar cunoscute în decembrie 2017. De ce nu au fost corect bugetate? Cred că la asta ar trebui să răspundă atât ministrul Finanțelor, cât și Parlamentul care a aprobat proiectul, respectiv legea.

Nu au bugetat cheltuielile în mod corect. Știi foarte bine ce salarii ai de plătit, la ce număr de persoane, nu este o surpriză și nu ar trebui să necesite o rectificare bugetară ca să suporte cheltuielile ce țin de pensii, salarii și contribuția la UE. Desigur că pot fi cheltuielile flexibile care țin de bunuri și servicii și de investiții, iar aici se poate în execuție să te confrunți cu situații pe care nu aveai cum să le iei în calcul.

Proiectele merg mai încet decât își doresc cei din Guvern. Nevoile sunt mari, dorințele sunt mari, dar în practică capacitatea instituțională este destul de redusă și atunci proiectele stau pe loc. Se mai întâmplă ca un proiect să nu meargă bine și să aibă nevoie de alocări suplimentare de fonduri, dar în acest caz vorbim de altfel de cheltuieli, respectiv de cele de capital și de investiții în general și ar mai fi în aceeași categorie cheltuieli cu bunuri și servicii. Acestea sunt cheltuieli de natură flexibilă. Celelalte cheltuieli, cele cu pensiile și salariile, sunt de natură rigidă și ele sunt cunoscute de la începutul anului și trebuie să fie bugetate în mod complet și corect. Faptul că au fost incomplet bugetate este un semnal foarte prost și un semn prost pentru munca ministrului de Finanțe, din păcate.

În mod concret, la această rectificare vedem un plus de 5 miliarde de lei la salarii. Asta înseamnă undeva, din totalul anvelopei bugetare pentru salarii pentru tot anul, că aproximativ 6-7% nu s-a bugetat. Per total, ar fi mai puțin de o lună deci nu ar trebui să fie în septembrie o problemă de plată a salariilor.

Vă spun situația generală pentru toate instituțiile publice. Este posibil ca în practică la unele să fie situația mai bună, să aibă bani pentru tot anul și pentru altele să fie mai proastă și să nu aibă încă din septembrie.

Este interzis să începi anul cu cheltuielile neacoperite, subacoperite pentru această categorie de cheltuieli fixe, adică pensii și salarii. Și contribuția României la UE a suferit de aceeași problemă, pentru că au plecat fără bani la drum și au pus foarte mari presiuni pe ministrul Finanțelor. Au făcut promisiuni foarte mari. Situația arată că există un comportament de gambler și nu de oameni care tratează responsabil problematica finanțelor”, a declarat fostul ministru al Finanțelor din Guvernul Cioloș.

Fiindu-i solicitat un bilanț al măsurilor economice al celor de la PSD-ALDE, Anca Paliu a tras semnalul de alarmă asupra lipsei de predictibilitate la care este supus mediul privat, situație care are repercusiuni negative și asupra angajatului, nu doar a angajatorului, invocând în acest sens proiectul mutării contribuțiilor care se află într-o sferă a incertitudinii, cei din privat neștiind exact până la urmă în ce formă ar fi implementat. Mai mult, atrage atenția că imediat după câștigarea alegerilor, Alianța PSD-ALDE era disperată după bani.

„Măsurile economice au fost absolut contradictorii cu credințele social-democrate, au fost în contradicție cu contextul economic, au fost atacuri continue la adresa mediului de afaceri. În fiecare zi un om de afaceri se trezește și deschide Monitorul Oficial să citească să vadă ce surprize îi mai aduce ziua de mâine. Mediul privat este foarte sensibil la aceste schimbări legislative. Mediul privat vrea stabilitate. Vrea să știe cât investește și cum investește. România în situația actuală în care bugetul este gol, fiind a doua cea mai săracă țară din punctul de vedere al veniturilor bugetare din UE, singura noastră șansă este să sprijinim mediul privat. Or, noi nu îl sprijinim și îi dăm în cap cu modificări continue. S-a început cu impozitul pe gospodărie, discutat și uitat, Split TVA, discutat și uitat sau parțial aplicat, mutarea contribuțiilor legat de care OUG a fost aplicată, dar nu aprobată ca lege în Parlament, iar mediul privat nu știe dacă anul următor sau între timp va fi aprobată ordonanța cum este acum sau vor fi modificări.

Ca atare, mediul de afaceri privat nu a făcut transferul acesta astfel încât angajatul să rămână cu salariul net. S-au făcut niște artificii. S-au dat bonusuri, prime pentru a compensa scăderea din urma transferului contribuțiilor, dar nu este o situație normală. Vă dați seama că în momentul în care economia încetinește și ritmul creșterii aproape că s-a înjumătățit, mediul privat va elimina aceste bonusuri, iar angajații din mediul privat vor avea pierderi și mai mari pe net. A mai crescut și inflația. Desigur că ea crește și din cauze obiective, una dintre ele fiind creșterea internațională a petrolului, dar prețul la pompă a crescut pentru că Alianța PSD-ALDE a trebuit să reintroducă supraacciza pe care o scosese electoral la sfârșitul anului 2015. Pe finalul anului 2016, președintele PSD ne sugera nouă, celor din Guvernul tehnocrat, ca în ultima ședință de Guvern să dăm o OUG să amânăm aplicarea Codului Fiscal aprobat tot de ei în 2015. L-au aprobat, au câștigat alegerile și imediat după câștigarea alegerilor președintele PSD cerea Guvernului tehnocrat să îi mai facă rost de câteva miliarde și să amâne aplicarea Codului Fiscal. Această solicitare arăta de fapt disprețul față de orice om, cetățean, firmă, dar pe de altă parte era ilegal. Nu ai cum să faci această modificare, nu ai cum să modifici printr-o OUG să înfrângi comisia parlamentului. Era neconstituțional, deoarece nu se mai încadra în acest principiu de predictibilitate a legii. Era împotriva prevederilor din Codul Fiscal. Solicitarea era foarte bizară, dar într-adevăr arăta nevoia disperată după bani”, a declarat Anca Dragu pentru PSnews.ro.

Revista Presei

Dacian Cioloș: Mi-aș dori să fie posibile alegerile la finalul anului, să fim în situația în care să le putem organiza

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Mi-aș dori să avem alegeri pentru că este în interesul cetățenilor să aibă o administrație publică nou aleasă, cu un mandat clar, care să nu mai privească relația cu cetățenii doar din perspectivă electorală, de câștig sau de pierdere de voturi, ci să își asume responsabilitatea unor decizii pe o perspectivă mai lungă”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, în a doua parte a interviului pentru Spotmedia.ro, adăugând faptul că „Parlamentul și Guvernul trebuie să ia deciziile în funcție de cum vor evolua lucrurile” privind organizarea scrutinului la finalul lui septembrie.

„Eu mi-aș dori să fie posibile alegerile la finalul anului, să fim în situația în care să le putem organiza. Evident că nu se pune problema să ne jucăm cu sănătatea oamenilor și aici va trebui să luăm deciziile în consecință. Parlamentul și Guvernul trebuie să ia deciziile în funcție de cum vor evolua lucrurile.

Mi-aș dori să avem alegeri pentru că este în interesul cetățenilor să aibă o administrație publică nou aleasă, cu un mandat clar, care să nu mai privească relația cu cetățenii doar din perspectivă electorală, de câștig sau de pierdere de voturi, ci să își asume responsabilitatea unor decizii pe o perspectivă mai lungă. Evident, însă, că nu o să ne jucăm cu sănătatea cetățenilor și, dacă va fi nevoie, probabil că vor fi amânate”, a declarat Dacian Cioloș, întrebat dacă vede posibilă organizarea alegerilor locale la finalul lui septembrie.

Întrebat dacă este și în folosul USR PLUS și care este stadiul fuziunii dintre cele două partide, Dacian Cioloș a replicat: „În folosul USR PLUS ar fi să avem alegeri cât mai repede. În folosul programului politic al USR PLUS, pentru că programul politic al USR PLUS prevede tocmai anumite reforme prin care să așezăm, să reașezăm România pe niște baze solide, ca să putem și construi, nu doar să peticim. Ăsta e programul de guvernare și asta e viziunea USR PLUS. Fuziunea e în discuție, după cum știți, vom lua foarte probabil decizia după ce vom vedea ce decid membrii, pentru că sunt păreri diferite, de-o parte și de alta.

Noi, liderii, și acum îndrăznesc să spun și conducerile celor două partide, pentru că noi în PLUS am discutat nu doar în Biroul Național, ci și în Consiliul Național, și știu că și colegii de la USR au făcut asta și susținem proiectul acesta al fuziunii, pentru a ne asuma un drum comun.
E clar pentru noi, și din analizele și sondajele pe care le-am făcut, că oamenii în mare parte ne vor împreună”.

Citește interviul integral AICI

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș: Avem nevoie să salvăm anumite companii sau întreprinderi mici și mijlocii și să rezolvăm niște probleme structurale

Publicat

pe

„Vor exista acolo niște condiționalități sau legături între recomandările specifice de țară, pe care Comisia Europeană le face pentru fiecare stat membru, în funcție de nevoile de reformă, și programul strategic pe care fiecare stat membru o să-l prezinte Comisiei Europene, prin care să explice ce vrea să facă cu acești bani”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, într-un interviu pentru Spotmedia.ro, cu privire la cele 80 de miliarde de euro alocate României de către UE în cadrul planului de relansare economică.

„Nu se vor transforma automat și, în primul rând, nici nu vor ajunge automat în contul României sau al cuiva din România, dacă nu vom prezenta întâi o viziune, despre ce vrem să facem cu banii aceștia.

Cea mai mare parte din aceste fonduri se concentrează pe programul de redresare și de reconstrucție, care include și partea de reformă. Vor exista acolo niște condiționalități sau legături între recomandările specifice de țară, pe care Comisia Europeană le face pentru fiecare stat membru, în funcție de nevoile de reformă, și programul strategic pe care fiecare stat membru o să-l prezinte Comisiei Europene, prin care să explice ce vrea să facă cu acești bani.

Și Comisia va verifica dacă în programul acela strategic al României, de exemplu, sunt incluse și reformele care sunt menționate în recomandările pe care Comisia Europeană le face.

Și aici nu e nevoie de mare filosofie și nici să avem prea mulți economiști sau analiști, ca să înțelegem că noi avem nevoie de reformă în educație, reformă în sănătate, reformă în administrație, pentru a crește eficiența statului în general, reformă sau reforme în politicile sociale, în sistemul de pensii și avem, evident, nevoie de investiții în sectorul economic, în mediul antreprenorial.

Avem nevoie nu doar să salvăm anumite companii sau întreprinderi mici și mijlocii care sunt puse acum în pericol de criza acesta, dar noi avem niște probleme structurale de rezolvat.

Dincolo de faptul că anumite companii își pierd clienții, nu mai pot să își vândă marfa, produsele sau serviciile pe care le au, eu văd în presă că în perioada aceasta oamenii se plâng mai ales de reacția statului, a administrației publice, de relația pe care o au cu diferite servicii publice.

Aceste probleme structurale le putem rezolva folosind acești bani, dacă facem dovadă de viziune și de consecvență în a aplica niște măsuri pe care oricum trebuie să le aplicăm, dacă chiar vrem să reformăm statul și să ameliorăm lucrurile în România, nu doar să drenăm banii, să-i afișăm ca să câștigăm puncte electorale: Uite câți bani aduc X și Y și Z în România!”, a declarat liderul PLUS.

În acest context, Dacian Cioloș a ținut să sublinieze faptul că acești bani „au fost obținuți de România” și sunt “și rezultatul unor negocieri generale”. „Evident, președintele Iohannis a negociat și a negociat bine, ca să obțină în primul rând flexibilitate a modului în care sunt alocați banii. E însă și rezultatul unor negocieri generale.Dacă țineți minte, noi am cerut prin două Rezoluții în Parlamentul European, încă din aprilie și apoi în mai, am cerut Comisiei Europene să vină cu acest program, să lege acest program și de politica de coeziune, și de nevoile de reformare și restructurare și, iată, avem acest lucru.

Să vă spun sincer și să fiu onest până la capăt, m-am gândit exact la lucrul acesta: noi în campanie am promis oamenilor că mergem la Bruxelles ca să aducem bani și să aducem lucruri pentru România.

Și m-am gândit că dacă noi am ajunge la guvernare, până la sfârșitul acestui an, de ce am avea nevoie, unde am avea nevoie de resurse financiare, ca să putem finanța. Din punctul acesta de vedere, obiectivele sunt atinse, până acum”, a punctat Dacian Cioloș.

Citește interviul integral AICI

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș: Dacă nu vrem ca banii publici (fie că e vorba de bani europeni, fie că sunt din bugetul național) să fie furați de acești baroni locali, nu mai trebuie să-i votăm

Publicat

pe

„România are nevoie de acești bani ca să susțină reforme în administrația publică, în educație, în sănătate, ca să investească în infrastructură și să susțină mediul antreprenorial. Nu e suficient un progrămel pe ici, pe colo, câte un proiect. Trebuie să vii cu o viziune despre cum vrei să reformezi statul”, a subliniat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, într-un interviu acordat Deutsche Welle pe tema fondurilor alocate României în cadrul planului de relansare economică a UE, dar și despre miza alegerilor locale, în aceste context.

„Depinde doar de noi acasă cum ne organizăm, dacă accesăm sau nu acești bani. Pentru că, dacă ne uităm în urmă, au existat cazuri în care nu am folosit sume mult mai reduse decât aceste 80 de miliarde.

România are nevoie de acești bani ca să susțină reforme în administrația publică, în educație, în sănătate, ca să investească în infrastructură și să susțină mediul antreprenorial. Nu e suficient un progrămel pe ici, pe colo, câte un proiect. Trebuie să vii cu o viziune despre cum vrei să reformezi statul ca să fie mai eficient, și cred că va trebui să facem un efort masiv pentru a reduce birocrația.

Da, România ar putea accesa acești bani. Are mare nevoie de ei, nu doar pentru relansarea economică în urma impactului crizei Covid, care a afectat și alte state membre. Dincolo de asta, noi avem niște probleme structurale în domeniul administrației publice, a lipsei de eficiență a statului. Educația și sănătatea sunt două domenii care îi țin pe mulți români în afara țării, care nu se întorc nici dacă și-ar găsi un loc de muncă. Se tem de ceea ce li se poate întâmpla dacă se îmbolnăvesc și se duc într-un spital din România sau nu sunt deloc convinși de calitatea sistemului românesc de educație și preferă să stea să lucreze în afară cât timp copiii sunt la școală în Italia, Spania sau alte țări.
Avem, deci, nevoie de aceste reforme pentru toți românii, și cei din țară, și cei care lucrează în afară”, a declarat Dacian Cioloș, întrebat ce ar însemna pentru România să acceseze cele aproape 80 de miliarde de euro din partea UE.

Întrebat, totodată, cum se poate garanta că banii nu vor ajunge în buzunarele baronilor locali, indiferent de culoarea lor politică, ci sunt folosiți corect pentru dezvoltarea României, liderul PLUS a replicat: „În primul rând, depinde de noi românii, pentru că avem în fața noastră în următoarele luni două voturi esențiale. Vom alege administrația publică locală, primarii, consilierii județeni, consilierii locali. Și acolo sunt baroni locali care se conectează la resursele statului din poziții publice alese. Am văzut deja exemple de primari care au fost condamnați sau care au în continuare dosare pentru că au spoliat fondurile publice, l-am văzut pe Liviu Dragnea care a fost președinte de consiliu județean și știm unde e acum exact din acest motiv, pentru cum a gestionat fondurile publice.

Dacă nu vrem ca banii publici (fie că e vorba de bani europeni, fie că sunt din bugetul național) să fie furați de acești baroni locali, nu mai trebuie să-i votăm. Iar la nivel european, ne asigurăm că vor exista mecanisme prin care instituțiile europene, în primul rând Comisia Europeană, care are responsabilitatea punerii în aplicare a programelor europene, să se asigure că banii nu trec prin mâna celor care sunt certați cu legea. Rolul Curții de Conturi Europene va fi și el întărit, și în premieră avem acum și un procuror european care are responsabilități și atribuții în a urmări felul în care se cheltuie banii, pentru a evita ca baroni locali sau alți corupți să deturneze fonduri.
Laura Codruța Kövesi și ceilalți procurori europeni din subordinea ei vor avea pârghii. Și noi în Parlamentul European cerem resurse financiare pentru ca acest birou al procurorului european să intre cât mai repede în funcție și să aibă resursele ca să poată să lucreze”.

Citește interviul integral AICI

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite