Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Alin Mituța: Marea întrebare la care Guvernul nu răspunde e ce schimbări și reforme structurale își propune să facă folosind oportunitatea banilor europeni

Publicat

pe data de

Alin Mituța, membru al Biroului Național PLUS, critică planul de relansare economică al Guvernului Orban, argumentând că măsurile anunțate sunt foarte vagi și nu vizează adevăratele reforme structurale de care România are nevoie, în condițiile în care va avea la dispoziție aproape 100 de miliarde de euro din fonduri europene în următorii șapte ani.

„Am parcurs și eu planul de relansare al Guvernului și mi-e greu să înțeleg care e valoarea sa adăugată. Îmi pare să fie un fel de recenzie incompletă de lucruri frumos de făcut în România, cu care toată lumea e de acord. E evident că toți vrem să avem spitale, autostrăzi, drumuri, canalizare sau școli. Din acest punct de vedere, sigur că PSD strigă «plagiat» pentru că, ce să vezi, și ei au scris pe niște foi că vor face spitale, autostrăzi sau școli.

În plus față de această recenzie de proiecte, planul indică foarte vag și faptul că banii vor veni de la buget sau din fonduri europene. Încă o dată, nicio valoare adăugată aici. Cu toții știm că România va avea la dispoziție aproape 100 de miliarde de euro din fonduri europene în următorii șapte ani.

Ce m-aș fi așteptat de la guvern nu e să ne spună lucrurile pe care le știm deja cu toții, ci să răspundă la adevăratele întrebări și anume:

➡️ Cum vom reuși să absorbim cei 100 de miliarde de euro din fonduri europene? De la aderarea la UE, problema României nu a fost că nu a avut acces la bani, ci faptul că a fost incapabilă să obțină acei bani. Guvernul nu răspunde prin acest document la această întrebare.

➡️ Cine va pune în practică aceste proiecte colosale de miliarde de euro? Aleșii noștri actuali, locali sau naționali, unii dintre ei fără bacalaureat și fără niciun interes sau știință de a scrie și implementa proiecte simple, darămite unele de anvergură? Funcționarii din ministere și autorități, mulți numiți politic care nu au niciun habar despre ce și cum ar trebui făcut? Cine va face 3000 de kilometri de autostradă când capacitatea testată a statului român e de a face doar câteva zeci de kilometri pe an?

➡️ Care e viziunea de dezvoltare spre care mergem? Cheltuirea unor bani europeni nu are cum să fie în sine o viziune de dezvoltare la fel cum nu a fost nici până acum, ci ar trebui să fie invers: pe baza unei viziuni despre unde vrem să ajungem pe termen mediu și lung facem investiții, nu cheltuim bani doar de dragul de a-i cheltui.

Pe scurt, marea întrebare la care guvernul nu răspunde e ce schimbări și reforme structurale își propune să facă folosind oportunitatea banilor europeni în așa fel încât România să evolueze cu adevărat. Cum facem reforma administrației așa încât să fim capabili să absorbim eficient banii europeni? Cum facem reforma educației că să nu avem doar niște clădiri de școli moderne dar și elevi, studenți și profesori mai performanți? Cum facem reforma în sănătate dincolo de a construi spitale? Cum facem digitalizarea administrației publice în așa fel încât să nu ajungem la aberații de genul formularului generat online care trebuie să fie semnat și depus tot la ghișeu?

Avem o mare fereastră de oportunitate în următorii ani de a face ceea ce se numește un «leapfrog», un salt semnificativ în modernizarea României folosind miliardele de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Însă acele miliarde sunt doar un instrument care trebuie folosit pentru a face acele reforme structurale profunde de care avem nevoie. Planul guvernului este, din păcate, departe de ceea ce este nevoie”, a scris Alin Mituța pe Facebook.

Afirmațiile lui Alin Mituța vin în contextul în care Guvernul a lansat miercuri, în prezența președintelui Klaus Iohannis, planul de relansare economică de peste 100 de miliarde de euro – „Reclădim România – Planul naţional de investiţii şi de relansare economică”, potrivit HotNews.ro.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Noutăți Generale

Alianța USR PLUS Neamț și-a lansat candidații la alegerile locale

Publicat

pe

Alianța USR PLUS Neamț și-a lansat, luni, 3 august, candidații la funcția de primar al orașului Piatra Neamț și la cea de președinte al Consiliului Județean, precum și la funcțiile de consilier local și consilier județean. Liderul USR Neamț, deputatul Iulian Bulai, și președintele PLUS Neamț, Ionuț Meraru, au fost prezenți la eveniment pentru a-și susține colegii.

Conferința de presă a fost deschisă de Iulian Bulai, care a vorbit despre nevoia de a face politică altfel în tot județul Neamț: „Avem oameni care vor fi vocea cetățenilor care doresc schimbare în fiecare localitate. Programul nostru de guvernare va fi unul umanist, axat pe investiții directe în oameni. Om cu om schimbăm județul în bine. Aceasta este intenția alianței USR PLUS la Neamț, acesta va fi sloganul nostru“.

Marius Irimia, candidatul USR PLUS la Primăria Piatra Neamț, de profesie inginer silvic, și-a prezentat obiectivele cu care intră în cursa electorală, vorbind, în primul rând, despre dezvoltarea turismului: „Am intrat în această competiție deoarece conducerea Primăriei Piatra Neamt și-a uitat scopul, acela de a-i mulțumi pe pietreni. Noi, Alianța USR PLUS, vedem turismul ca pe o reală posibilitate de dezvoltare a orașului. De exemplu, pentru Dealul Cozla avem planuri și soluții ca acolo să creăm un pol turistic, o zonă unde pietrenii și turiștii care aleg să ne viziteze orașul să poată petrece cel puțin o zi explorând zona. Avem soluții turistice și pentru alte zone cum ar fi: lacurile Bâtca Doamnei și Reconstrucția, situl arheologic Bâtca Doamnei, dealurile Pietricica și Cârlomanu. Avem soluții să facem din orașul Piatra-Neamț o adevărată zonă turistică, de interes național“.

Florin Zaharia este inginer transporturi maritime și comandant de cursă lungă și va candida la președinția CJ Neamț: „M-am hotărât să candidez pentru a schimba modul de lucru al administrației publice. Nu numai la Piatra-Neamț există un depozit de deșeuri care pune în pericol sănătatea oamenilor, aproape în fiecare oraș există. O comunitate educată nu tolerează incompetența responsabililor de mediu. Mai sunt școli în județ unde elevii nu au apă caldă, încălzire, școli cu acoperișul spart și profesori necalificați. Asemenea lucruri care nu trebuie să se întâmple într-o țară membră a Uniunii Europene“.

La rândul său, Ionuț Meraru, președintele PLUS Neamț, a declarat că programul de guvernare locală propus de candidații Alianței USR PLUS a fost adaptat în funcție de nevoile reale ale cetățenilor: „Alianța USR PLUS este formată pentru a aduce schimbări importante în administrația publică. Venim cu o echipă onestă, profesionistă. Programul de guvernare locală va fi unul simplu, realizabil și, totodată, adaptat la nevoile reale ale comunității”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dacian Cioloș, scrisoare către Michael Roth, ministrul de stat pentru Europa al Germaniei, și preşedinta Comisiei Europene cu privire la situația presei din Ungaria

Publicat

pe

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, solicită ministrului de stat pentru Europa al Germaniei, Michael Roth, și preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, măsuri în vederea asigurării respectării valorilor fundamentele ale Uniunii Europene în Ungaria, în contextul ultimelor amenințări la adresa presei independente, după ce redactorul-șef al principalului site independent de ştiri din Ungaria, index.hu, a fost forțat să demisioneze.

„În aceeași săptămână în care Viktor Orban s-a întors la Budapesta, proclamându-și triumful în urma Summit-ului european de săptămâna trecută, principalul site independent de ştiri din Ungaria este în criză, după ce redactorul-șef al index.hu a fost forțat să demisioneze, pe fondul acuzațiilor de ingerință politică. Această nouă amenințare la adresa independenței presei și a pluralismului media confirmă, încă o dată, îngrijorările în creștere cu privire la faptul că Ungaria continuă să întoarcă spatele valorilor fundamentale ale Uniunii Europene. O presă liberă și vibrantă este unul dintre pilonii democrației.

Parlamentul European a preluat responsabilitatea în septembrie 2018, solicitând Consiliului să acționeze în vederea prevenirii autorităților maghiare de la încălcarea valorilor fondatoare ale Uniunii Europene. La acel moment, existau deja îngrijorări cu privire la libertatea de exprimare, dar și privind independența judiciară, corupția, drepturile minorităților și situația migranților și refugiaților. Regret profund absența totală a progreselor din partea Consiliului privind Articolul 7 – procedura împotriva Ungariei, știind că, așa cum au indicat rapoarte oficiale recente, situația s-a deteriorat de când Parlamentul European a luat măsuri”, menționează Dacian Cioloș în debutul celor două scrisori.

În scrisoarea adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, liderul PLUS a solicitat următoarele: „Investigați situația din jurul index.hu și adoptați o poziție puternică pentru a susține independența presei în Ungaria. Nu există adevăr fără jurnaliști liberi pentru a-l putea relata. Contribuiți la accelerarea procedurii în cadrul Consiliului în vederea formulării unor recomandări concrete, stabilirea unor termene clare și asigurarea respectării valorilor fundamentale ale UE în Ungaria. În prezent, audierile nu sunt organizate nici în mod regulat, nici structurat.

În urma acordului din Consiliul European privind imperativul pentru condiționalitatea cu statul de drept, contribuiți la accelerarea lucrărilor în Consiliu cu privire la propunerea Comisiei din 2018, care urmărește protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre. Parlamentul European este pregătit să înceapă trilogurile. Acesta este un element cheie pentru adoptarea rapidă a următorului cadru financiar multianual.

Anchetați și adoptați o declarație cu privire la acuzațiile depuse la DG Concurență, care susțin că piața mass-media din Ungaria este distorsionată în mod serios din cauza ajutorului de stat ilegal acordat către mass-media pro-guvern.

Utilizați toate instrumentele aflate la dispoziția Comisiei pentru a preveni o încălcare gravă a valorilor comune, cum ar fi procedurile de infringement accelerate și cererile pentru măsuri interimare în fața Curții de Justiție”.

De asemenea, în scrisoarea adresată ministrului de stat pentru Europa al Germaniei, Michael Roth, liderul Renew Europe a formulat următoarele solicitări: „Investigați situația din jurul index.hu și adoptați o poziție puternică pentru a susține independența presei în Ungaria. Nu există adevăr fără jurnaliști liberi pentru a-l putea relata.

Accelerați procedura în cadrul Consiliului în vederea formulării unor recomandări concrete, stabilirea unor termene clare și asigurarea respectării valorilor fundamentale ale UE în Ungaria. În prezent, audierile nu sunt organizate nici în mod regulat, nici structurat.

În urma acordului din Consiliul European privind imperativul pentru condiționalitatea cu statul de drept, accelerați lucrările în Consiliu cu privire la propunerea Comisiei din 2018, care urmărește protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre. Parlamentul European este pregătit să înceapă trilogurile. Acesta este un element cheie pentru adoptarea rapidă a următorului cadru financiar multianual.

Răspundeți public la evenimentele din jurul index.hu și la zvonurile, difuzate de Viktor Orban, potrivit cărora cancelarul Germaniei a promis că va încheia procedurile Articolului 7 împotriva guvernului ungar până la sfârșitul acestui an”.

La finele celor două scrisori, Dacian Cioloș precizează că Ungaria nu este singurul stat membru unde sunt încălcări ale principiilor statului de drept și invocă, în acest sens, situația din Polonia, precum și solicitarea Comisiei Europene, din decembrie 2017, ca UE să ia acțiune în contextul amenințărilor percepute la adresa independenței judiciare din Polonia.

„Rapoarte recente au arătat că situația s-a deteriorat de atunci. Guvernul polonez a promis recent că va „repoloniza” mass-media țării, o strategie folosită adesea de politicieni pentru a pune botniță presei libere. Renew Europe mizează pe Președinția germană pentru a accelera, de asemenea, și procedura Articolului 7 în Consiliu față de Polonia.

Este timpul ca Uniunea Europeană să se poziționeze ferm cu privire la valorile sale. Este timpul ca Consiliul să își asume responsabilitatea și să apere toți europenii pentru a se asigura că trăiesc într-o societate liberă, democratică și prosperă. Cancelarul german, Angela Merkel, a subliniat în mai multe rânduri că statul de drept este o prioritate pentru Președinția germană. Acum este timpul să transpunem acest lucru în acțiuni concrete”, a conchis Dacian Cioloș.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Solicitare de urgență a unui audit extern de cercetare și management financiar pentru proiectul laserului de la Măgurele

Publicat

pe

Cele mai tulburătoare vești ale ultimelor săptămâni au fost cele legate de evoluția nefavorabilă (în creștere accelerată) a numărului de îmbolnăviri de COVID-19 din România. Starea curentă nu e bună, trendul și dinamica cifrelor sunt și mai proaste. În consecință, e normal ca lumea să fie îngrijorată atât legat de starea de sănătate a populației, cât și în ceea ce privește evoluția economiei noastre în următoarea perioadă.

Și atunci de ce mai vorbim despre orice altceva? De ce este marele proiect ELI (Extreme Light Infrastructure) o temă curentă? De ce e relevantă astăzi, mai mult decât oricând, această preocupare? De ce aproape în fiecare zi cercetători încă în contact cu fenomenul ELI sau plecați de pe platformă de ceva vreme dezvăluie noi bucăți de puzzle din afacerea Măgurele? Poate tot din cauza îngrijorării.

Una dintre puținele motive de optimism legat de viitor vine din acordul istoric european prin care în exercițiul financiar 2021-2027 Uniunea Europeană va avea un buget de 1,074 miliarde de euro și un plan de redresare de 750 de miliarde de euro. România ar urma să beneficieze de aproape 80 de miliarde de euro, din care 63,1 nerambursabile, iar restul împrumuturi la dobândă foarte mică. Dar această veste bună este înnegurată de îndoială, de grija că nu vom reuși să absorbim aceste fonduri, din lipsă de viziune, disciplină sau competență managerial sau, dimpotrivă, din prea multă mândrie națională și lipsă de cooperare.

În acest context, eliminarea suspiciunilor legate de ELI devine o măsură critică. Din păcate, semnalele de la Măgurele nu sunt deloc bune. Criticile legate de maniera în care domnul Nicolae Victor Zamfir administrează atât ca manager de cercetare, cât și ca manager financiar proiectul ELI sunt din ce în ce mai acute.

În aprilie 2013 se semnau la Bruxelles actele de înființare a AISBL – Asociația Consorțiului Internațional de furnizare al ELI. Domnul Zamfir reprezenta Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica și Inginerie Nucleara – „Horia Hulubei”, membru-gazdă al proiectului ELI alături de organizațiile din Ungaria și din Cehia.

În iunie 2020, structura de cercetare europeană ELI-ERIC (Extreme Light Infrastructure – European Research Infrastructure Consortium) nu mai specifica prezența institutului din România în rândul membrilor fondatori pe fondul unui conflict de perspective: partea română supărată că trebuie să ceară aprobarea ERIC până și pentru „angajarea unei femei de serviciu”, în timp ce partenerii europeni menționează că așteaptă România să se alăture oricând consorțiului, dar prezentând dovezi clare de transparență și corectitudine în managementul financiar și de cercetare.

Stimată doamnă ministru a Ministerului Educației și Cercetării, Monica Anisie, stimate domn ministru secretar de stat responsabil cu activitatea științifică Dragoș Ciupariu, în mediul privat, atunci când grave suspiciuni planează asupra competenței sau bunei intenții a unui departament sau asupra unei organizații teritoriale dintr-o companie mai mare, prima măsură naturală este demararea unei anchete interne sau a unui audit extern, neutru, profesionist. Abia pe baza acestor date obținute managementul poate lua decizia potrivită.

Fără să intrăm în suita de informații care întețesc suspiciunile privitoare la extrem de lungul mandat al domnului Zamfir în rolul de director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” și în rolul de coordonator al părții românești de proiect ELI, fără să ne propunem să analizăm motivele pentru care Ministerul Educației Superioare, al Cercetării și al Inovării din Franța a interzis propriilor institute colaborarea cu IFIN-HH, fără să ne propunem să examinăm aici multiplele plângeri realizate de aproximativ 100 de cercetători din institut care semnalizează abuzurile discreționare ale managementului, solicităm să se facă lumină în cazul ELI – Măgurele. 

Este de datoria instituţiilor statului să folosească mecanismele pe care le au la dispoziţie pentru a asigura atât opinia publică internă, cât şi partenerii europeni că România se ridică la nivelul aşteptărilor. În această direcţie, pe scară ierarhică, prima responsabilitate pentru redarea încrederii în proiectul ELI revine Ministerului Educaţiei căruia îi solicităm să recurgă la un audit exhaustiv cu comisii formate din experţi internaţionali.

Proiectul Măgurele este unul dintre puținele motive de mândrie națională pentru România. Haideți să păstrăm acest simbol deasupra oricărei suspiciuni de incompetență sau rea-credință prin realizarea acestui audit internațional și să identificăm cel mai bun mod de a continua, implementând un plan concret remedial pentru a debloca atât intern cât și internațional excelența în cercetare nucleară din România.

Ca sprijin, colegii noștri de la Bruxelles au scris deja o întâmpinare către Comisia Europeană solicitând poziția acesteia vis-a-vis de efortul de a asista România pentru reintegrarea acesteia în cadrul ELI-ERIC. Echipele noastre fac tot ce le stă în putință să sprijine recâștigarea încrederii partenerilor europeni. Dar e nevoie și de acțiune politică clară la nivel de minister pentru a putea recâștiga acest program simbol național.

 

Ștefan Pălărie, coordonator Grup de Lucru Politici Publice în Educație

Dragoș Pîslaru, europarlamentar Renew Europe

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite