Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Alin Mituța: Drepturile cetățenilor români care se află în Marea Britanie vor fi în continuare protejate, cu condiția de a fi obținut așa numitul „settled status“

Publicat

pe data de

„Nu este nicio surpriză intenția Marii Britanii de a limita imigrația de la 1 ianuarie 2021, când expiră perioada de tranziție agreată cu Uniunea Europeană. Însă este important de știut că drepturile cetățenilor români care se găsesc în acest moment în Marea Britanie vor fi în continuare protejate cu condiția de a fi obținut așa numitul «settled status», astfel că noile reguli se vor aplica doar celor care vor dori să muncească acolo din 2021“, comentează Alin Mituța, membru al Biroului Național PLUS, noua politică de imigraţie anunțată de Marea Britanie, ce urmează să intre în vigoare din luna ianuarie a anului viitor.

Mai mult decât atât, susține Alin Mituța, Marea Britanie și UE sunt în curs de a negocia și un acord bilateral în functie de al cărui rezultat cetățenii europeni, inclusiv cei români, ar putea obține anumite facilități de muncă în Marea Britanie chiar și după 1 ianuarie 2021.

„Până la 31 ianuarie 2020, 498.700 de români au depus deja cererea pentru acordarea «settled status», fiind a doua cea mai mare comunitate după polonezi (585.400), lucru care este îmbucurător. Cu toate acestea, după anumite evaluări, numărul cetățenilor români din Marea Britanie este de peste 700.000, prin urmare sper că și cei care nu au depus acea cerere să o facă cât mai curând posibil, iar Ambasada României la Londra să le ofere tot sprijinul necesar“, adaugă Alin Mituța.

Marea Britanie a anunţat noua sa politică de imigraţie ce urmează să intre în vigoare din luna ianuarie a anului viitor, scrie Adevărul.

Coronavirus

Dacian Cioloș: Comisia Europeană a greșit de la început prin faptul că a comunicat foarte puțin ceea ce a făcut pentru a pune statele membre împreună și a acționa în mod solidar

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Vom cere să se facă lumină, cu toate datele existente, pentru a înțelege ce a fost la originea acestei crize și modul în care ea a evoluat”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, luni, în cadrul unui interviu pentru Epoch Times Romania, unde a vorbit despre greșeala Comisiei Europene în gestionarea pandemiei de COVID-19.

„Din punctul meu de vedere, Comisia Europeană a greșit de la început prin faptul că a comunicat foarte puțin ceea ce a făcut pentru a pune statele membre împreună și a acționa în mod solidar. Cu toate limitările legislative pe care le avea, Comisia Europeană a făcut mai multe lucruri pentru că, la nivel european, când vorbim de o acțiune europeană practic vorbim de Comisia Europeană, care este executivul comunitar.

Comisia Europeană a greșit, din punctul meu de vedere, pentru că a comunicat dezordonat și insuficient ceea ce a făcut atât timp cât China și Rusia veneau cu câte un camion, cu câte un avion cu materiale medicale și un alt camion din care ieșeau camerele de luat vederi.

Foarte puțină lume știe că la începutul lui februarie, când în China tocmai explodase criza coronavirusului, Comisia Europeană, în numele UE, a trimis în total peste 50 de tone de material medical, măști, combinezoane etc Chinei pentru că avea nevoie atunci. Nu se aștepta nimeni să ajungă și UE în aceeași situație.

UE a fost solidară cu China de la început atunci când China a avut nevoie, iar faptul că mai târziu, când în China lucrurile au început să se așeze, China a venit cu aceste materiale să ajute UE, a fost practic un răspuns firesc, dar China le-a pus în valoare, Comisia Europeană mai puțin atunci.

Pe de altă parte, statele membre din UE sunt victime ale fake-news-urilor care sunt, în multe cazuri, sistematic alimentate și întreținute de unele forțe care au interesul să dezbine UE și este și cazul Rusiei, și probabil și cazul Chinei – care dorește și să se poziționeze în UE.
Există o discuție acum în UE, apropo de sprijinul financiar pentru companii, cum să facem să evităm ca unele companii importante, strategice pentru economia europeană să nu ajungă în prag de faliment sau în dificultăți financiare pentru că capitalul chinez stă la pândă și o să vină să cumpere tot ce va putea fi cumpărat după această criză.

Astea sunt exemple de situații în care, dacă nu se iau decizii ferm la nivel european, dacă statele membre nu acceptă să pună în comun anumite decizii în anumite domenii cheie, iată că fiecare stat membru, pornind de la Germania care să zicem că e economia cea mai puternică, se află slăbit într-o astfel de situație. De aceea va fi nevoie de o mai bună coordonare, inclusiv pe domeniul acesta legat de fake news. Noi avem în Parlamentul European acum un proiect de act normativ care vizează și lucrurile acestea”, a declarat Dacian Cioloș.

Întrebat dacă va cere la nivelul Comisiei Europene o investigație asupra modului în care China a gestionat și a transmis informațiile despre pandemia de COVID-19, liderul PLUS a răspuns: „Nu doar China. Vom cere să se facă lumină, cu toate datele existente, pentru a înțelege ce a fost la originea acestei crize și modul în care ea a evoluat, pentru a trage învățămintele necesare pentru ca data viitoare să fim mai pregătiți și să putem preveni ceea ce poate fi prevenit. Asta aproape sigur vom avea în rezoluția Parlamentului European pe care o pregătim acum”.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Prioritatea PNL, în acest moment, nu trebuie să fie pedepse penale mai ușoare

Publicat

pe

Proiectul senatoarei liberale Alina Gorghiu prin care peste jumătate dintre condamnații definitiv din România și-ar putea ispăși pedeapsa acasă trebuie respins urgent. România are în acest moment alte priorități majore care sunt accelerate de pandemia COVID-19: criza sanitară și cea socio-economică. Astfel de proiecte care modifică azi Codul Penal aduc aminte de modul de acțiune al PSD, care a încercat în ultimii ani modificări legislative fără dezbatere în favoarea infractorilor.

Deși am depășit pragul de 100 de persoane decedate din cauza coronavirusului, deși ne pregătim de cea mai gravă recesiune economică din ultimii 20 de ani, o largă majoritate a membrilor Senatului rămân atenți doar la ceea ce a contat pentru ei în ultimii ani: distrugerea legislației penale.

Inițiat de către un senator liberal și susținut de toți senatorii care au participat la vot, cu excepția a doar doi dintre aceștia, proiectul privind introducerea în România a posibilității executării la domiciliu a pedepsei cu închisoarea este de natură să ducă imediat la eliberarea a peste jumătate dintre deținuții din România, ultimul lucru de care avem nevoie acum. 

PLUS își asumă sublinierea în mod constructiv a unor probleme fundamentale ale acestei inițiative și face apel la membrii Camerei Deputaților, for decizional, pentru a respinge acest proiect.

Prin Decizia nr. 356/2018, Curtea Constituțională a României s-a pronunțat asupra unei propuneri legislative ce avea același obiect, respectiv posibilitatea de a executa pedepsele definitive la domiciliu, declarând-o neconstituțională. Inițiativa anterioară se referea însă doar la pedepse pentru infracțiuni mai puțin importante, de până la 3 ani. De această dată, pedepsele cresc până la 7 ani și pot privi infracțiuni dintre cele mai grave, așa cum este cazul furtului, tâlhăriei, distrugerii, răpirii, lipsirii de libertate ori al proxenetismului. Posibilitatea ca persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni să execute pedeapsa la domiciliu este, pe de o parte, de natură să indigneze o parte importantă a societății, iar, pe de altă parte, capabilă să înlăture principalul rol al sancțiunilor penale, cel de a descuraja potențialii făptuitori.

Atragem, de asemenea, atenția asupra unui principiu esențial al sistemului român de drept: aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile. În cazul intrării în vigoare a propunerii legislative privind executarea pedepselor penale la domiciliu, vor putea solicita aplicarea acestor dispoziții orice persoane care au fost deja condamnate definitiv la o pedeapsă de până la 7 ani. Există numeroase cazuri care au reținut atenția opiniei publice, inclusiv privitoare la persoane din viața politică, ce ar putea deveni obiectul noilor dispoziții privind executarea pedepselor la domiciliu. Materializarea unei astfel de posibilități ar duce la anularea, cel puțin simbolică, a luptei pentru apărarea justiției din ultimii ani, căreia i se alăturaseră de altfel numeroși parlamentari care au votat recent în Senat propunerea legislativă. 

Propunerea legislativă atrage, de asemenea, și un set de probleme majore de punere în aplicare. Dintre cei aproximativ 20.000 de deținuți de la acest moment din România, cel puțin jumătate ar fi în situația de a putea reclama aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile, fapt ce ar putea duce la eliberarea acestora din penitenciar și continuarea executării pedepsei la domiciliu. Suntem pregătiți pentru o astfel de schimbare? Își permite astăzi statul român să achiziționeze imediat peste 10.000 de brățări electronice și sistemele de monitorizare a acestora? Există suficient personal calificat pentru a asigura monitorizarea condamnaților care execută pedeapsa la domiciliu? Sunt toate întrebări pe care sperăm că deputații le vor avea în vedere atunci când vor trebui să voteze cu privire la această inițiativă. Nu ne permitem să experimentăm o astfel de măsură asupra a mai mult de jumătate din populația penitenciarelor din România fără să fim bine pregătiți și să analizăm toate posibilele consecințe.

Nu în ultimul rând, trebuie subliniată încălcarea prin propunerea legislativă a unui principiu esențial al Constituției României, respectiv principiul egalității. Noțiunea de domiciliu folosită este una vag definită, făcându-se referire la „o încăpere, dependință sau loc împrejmuit“. Putem fi în situația absurdă în care o persoană fără posibilități materiale, condamnată pentru o infracțiune minoră, să își săvârșească pedeapsa într-o cameră de câțiva metri pătrați, în timp ce o persoană avută, condamnată pentru o infracțiune ce prezintă un grad ridicat de pericol social, și-ar putea săvârși pedeapsa într-o vilă construită pe un domeniu de mai multe hectare, cu piscină și teren de sport. Desigur, o astfel de situație nu poate fi acceptată sub nicio formă în niciun stat democratic. Democrația nu înseamnă doar legitimarea exercitării puterii prin votul popular, ci și recunoașterea egalității de șanse între toți cetățenii unui stat. Mai mult, încă de la momentul introducerii pedepsei închisorii, aceasta a presupus și un rol educațional, respectiv cel de a reaminti infractorilor că, indiferent de condiția socială, în fața legii toți suntem egali. Un astfel de rol este total desființat prin propunerea legislativă în discuție.

Înțelegem necesitatea identificării unor soluții privind supraaglomerarea penitenciarelor și evitarea aplicării unor noi sancțiuni de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Totuși, soluțiile propuse nu trebuie să fie, la rândul lor, creatoare de noi probleme. Situația penitenciarelor din România nu poate fi soluționată ignorând tocmai penitenciarele. O abordare constructivă presupune identificarea de noi spații de detenție conforme standardelor impuse de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, alături de disponibilitatea de a reamenaja spațiile deja existente. Desigur, aceste măsuri presupun investiții, dar realizarea lor pe termen mediu este preferabilă în raport cu alternativa propusă la acest moment deputaților. Facem, așadar, apel la responsabilitatea acestora, solicitând respingerea propunerii legislative la votul final.

Citește în continuare

Coronavirus

Cât mai multă sănătate (mintală)!

Publicat

pe

Pentru cei mai mulți dintre noi, situația actuală este ceva nemaiîntâlnit până acum. Izolați în propria locuință și deplasându-ne doar pentru urgențe, mâncare sau muncă. Departe fizic de cei dragi, de familie, de prieteni și colegi. Nu am mai trecut printr-o astfel de criză și este absolut normal să nu fim la curent cu efectele negative pe care această izolare le poate produce asupra corpului nostru și, în special, asupra creierului.

Sănătatea mintală este esențială pentru bunăstarea noastră fizică, dar, din nefericire, subiectul a rămas în continuare unul tabu în țară. Un mare elefant din cameră. Puțin ciudat, din moment ce depresia este a treia cauză principală de dizabilitate la nivel global pentru toate vârstele1 și are o prevalență de 5% în rândul populației din România2, după cum declară Organizația Mondială a Sănătății. Aceste cifre sunt predispuse la a crește în perioada de criză, în urma măsurilor de izolare la domiciliu luate de către autorități.

De ce ne poate afecta atât de mult izolarea la domiciliu? Pentru că cei mai mulți dintre noi au acum un program foarte diferit de cel pe care îl aveam înainte, cu care era obișnuit corpul. Ne-am distanțat social de oameni, când mai degraba e nevoie de #socializaredeladistanță. Puțini dintre noi se pot lăuda că mănâncă sănătos sau că fac suficientă mișcare zilnic, pe canapeaua din sufragerie. Este foarte probabil ca multe din hobby-urile noastre și planurile de viitor să fie, momentan, în așteptare.

Odată conștientizată problema, putem trece la identificarea unor soluții. Multe dintre recomandările de mai jos nu sunt noi și nu va fi prima dată, cel mai probabil, când citiți despre ele. Totuși, este pentru prima dată când ne aflăm cu toții în aceeași situație de criză, unde ignorarea contextului actual poate dăuna grav sănătății noastre mintale și nu numai.

Câteva idei despre cum putem să ne ajutăm psihicul pe timp de criză.

  1. #socializaredeladistanță în loc de distanțare socială. Oamenii sunt animale sociale și limitarea socializării poate avea efecte negative asupra sănătății noastre. Apeluri video cu familia când beți cafeaua de dimineață, prânzul timp de o oră în compania (virtuală a) colegilor de la muncă sau o bere online cu prietenii seara, așa cum obișnuiați să faceți în persoană, sunt doar câteva exemple despre cum putem socializa de la distanță fără să ne distanțăm social. Trăim în era digitală și avem la îndemână instrumente diverse care ne pot ține aproape de cei dragi, chiar dacă nu fizic.
  2. Stabilirea unui program zilnic, cel puțin pentru zilele de luni până vineri, care să fie bazat pe programul avut anterior crizei. Dacă obișnuiam să ne bem cafeaua alături de colegii de la muncă, să luăm prânzul timp de o oră, să începem ziua de muncă la 9 și să terminăm la 17, să facem mișcare zilnic sau să ne vedem cu familia ori prietenii seara, toate aceste activități ar trebui incluse, în continuare, în program. Tot ce se schimbă este modul în care vom derula aceste activități. De asemenea, este important să ne ținem, pe cât putem, de programul stabilit.
  3. Mâncatul sănătos a fost tot timpul dificil, nu doar pe timp de criză. Acum, când toată ziua stăm în casă, este greu să nu ne fugă privirea la frigider mai des ca de obicei. Totuși, e bine să încercăm pe cât posibil să respectăm orele normale de masă, să ne asigurăm că nu ducem lipsă de fructe sau legume (5 porții pe zi sunt recomandate) și să gătim cât mai mult. De reținut și numărul de gustări consumate între mese și, pe cât posibil, înlocuite băuturile răcoritoare cu variante mai sănătoase (apă, ceaiuri, sucuri proaspete).
  4. Exercițiul fizic este, de asemenea, o activitate pe care cei mai mulți dintre noi o ignoră, de regulă. Măcar înainte, mai mergeam pe jos până la metrou, dintr-un loc în altul pentru următoarea ședință sau în weekend, prin parc. Acum, viața noastră este mai sedentară ca oricând. Organizația Mondială a Sănătății recomandă 30 de minute de efort fizic de intensitate medie, de cel puțin 5 ori pe săptămână. Multe exerciții care pot fi făcute acasă, în grădină sau chiar în fața blocului sunt disponibile online și în ultimele săptămâni, multe săli de fitness și-au mutat clasele pe internet. Fiecare dintre noi poate găsi acele exerciții care ne sunt la îndemână și care ne ajută să nu rămânem sedentari. De asemenea, e bine de reținut că pentru fiecare 50 de minute de stat jos, e bine să ne mișcăm cel puțin 10 minute.
  5. Hobby-uri are toată lumea, dar e foarte posibil ca multe dintre acestea să nu fie fezabile în perioada de criză. Acest lucru nu înseamnă că nu rămâne la fel de important să investim zilnic timp făcând acele lucruri care ne fac fericiți sau să încercăm activități noi. Această perioadă ne poate ajuta să prindem din urmă proiecte pe care le avem de mult pe listă, dar pentru care n-am avut niciodată timp. Să folosim această perioadă pentru a ne dedica mai mult timp nouă, măcar acum când nu mai pierdem vremea în trafic sau în tranzit.
  6. Planurile pentru viitor pot părea date peste cap momentan, dar adevărul este că vom trece, împreună, peste aceste momente grele și viața va merge mai departe. Între timp, ce-ar fi să punem pe hârtie toate acele activități pe care ne dorim să le facem după sfârșitul crizei, să tot crească lista și odată trecuți de această situație, să ne asigurăm că ne ocupăm de toate. Pe plan profesional, este posibil să existe schimbări la locul de muncă, inclusiv după terminarea crizei. Putem folosi timpul petrecut în casă pentru a ne planifica strategic pașii ce urmează. Cu cât punem mai multe idei pe hârtie, cu atât ne vin mai multe soluții și vom putea să le structurăm mai bine. Nu ne ajută cu nimic să rămânem stresați fără a pregăti, activ, planul de acțiune post-criză.

Este adevărat că măsurile de izolare la domiciliu sunt luate pentru protejarea sănătății, dar de sănătatea mintală ne putem ocupa doar fiecare dintre noi. E timpul să conștientizăm problema, să identificăm soluții adaptate cel mai bine pentru situația personală și să nu trăim cu falsa impresia că “Nu mi se poate întâmpla mie” – se poate întâmpla oricui, mai ales în contextul actual.

 

* Editorial de Tudor Oprea, membru al Consiliului Național PLUS

 


Bibliografie

  1. IHME BBD Study 2017 – http://www.healthdata.org/results
  2. http://www.euro.who.int/en/countries/romania/data-and-statistics/infographic-depression-in-romania-2017

Citește în continuare

Cele mai citite