Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Alianța USR PLUS: măsuri concrete care trebuie adoptate urgent în domeniul Sănătății

Publicat

pe data de

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, și Tudor Pop, deputat USR, membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, au prezentat, marți, în cadrul unei conferințe de presă, măsurile concrete care trebuie adoptate urgent în domeniul Sănătății pentru a preveni tragedii precum incendiul de la Spitalul din Piatra Neamț.

Una dintre aceste măsuri concrete este și Legea pentru prevenirea, diagnosticarea, tratamentul și raportatea infecțiilor nosocomiale, pe care Tudor Pop a depus-o în Parlament încă din această primăvară, însă care nu a ajuns să fie dezbătută și adoptată. În acest sens, Tudor Pop a făcut apel către PSD și PNL să deblocheze această lege.

„Alianța USR PLUS are soluții concrete pe care politicul vechi și clientela lor, abonată la banul public, le-a ignorat cu bună știință, deși o mare parte din ele au fost și sunt la îndemână.

Ce propune, pe scurt, această lege: crearea unei infrastructuri adecvate care să permită izolarea pacienților infectați; planuri clare de prevenire și protocoale pentru utilizarea judicioasă a antibioticelor; compensarea deficitului de personal medical: epidemiologi, biologi, microbiologi și infecționiști; raportarea corectă de către fiecare spital a numărului de infectări; finanțarea distinctă pentru decontarea îngrijirii pacienților diagnosticați și raportați cu infecții nosocomiale tocmai în scopul stimulării raportării lor. 

Cât interes credeți că există din partea PNL și PSD pentru a dezbate și a adopta această lege? 0. Între timp, infecția cu SARS-CoV-2 a devenit una nosocomială, 211 pacienți fiind infectați cu SARS-CoV-2 din totalul de 1.356 de pacienți raportați de ANMCS pentru perioada 1 martie – 30 septembrie. Prin comparație, în 2019 au fost raportate aproape 6.000 de cazuri de infecții nosocomiale”, a declarat Tudor Pop.

La rândul său, Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, a reamintit că în 2016 propunea, pentru prima dată în România, depolitizarea spitalelor prin intermediul Ordonanței 79: „Îmi amintesc că ambele partide, prin anumiți reprezentanți ai lor, și toate partidele din România s-au opus prin foarte mulți oameni acelor schimbări. Prin Ordonanța 79, în 2016, am făcut exact acest lucru: depolitizarea managementului de spital – înseamnă că spitalele servesc pacienții și nu servesc interese de partid sau chiar ale universităților de medicină și farmacie. Spuneam atunci că șefii de secție trebuie să fie aleși prin concurs și că cei care sunt șefi în partide nu ar trebui să devină șefi în spitale publice. Spuneam atunci că politizarea a făcut extrem de mult rău și că în orice colț al României ne uităm, la orice spital, vedem furtul. Vedem asta și astăzi și am văzut la Piatra Neamț”.

În acest context, Vlad Voiculescu a dat câteva exemple care arată cum au stat lucrurile în Sănătate, în ultimul an de guvernare liberală și în ultimii patru ani de guvernare PSD, și de ce totul se reduce la schimbarea clasei politice:

„PSD și PNL în Argeș și-au smuls pur și simplu din mâini spitalele, au fost patru schimbări de manageri numiți politic.

Managerul nou de la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași este domnul Mihnea Hurmuzache, care este membru PNL. 

În Craiova, PNL a numit un condamnat penal în fruntea spitalului județean. 

Domnul Bogdan Nica, fost secretar de stat, numit director al Spitalului Județean de Urgență Ploiești, de asemenea de către PNL.

Doamna Codruța Neagu, numită de PNL manager al spitalului județean, trimisă apoi tot în Argeș, dacă nu greșesc, să strângă semnături pentru candidaturile liberale.

Domnul Sîmpălean, manager la Filantropia, a fost adus de către Gabriela Firea la București. A fost instalat ca manager la un spital de tradiție din București, și, dintr-odată, și-a descoperit vechi simpatii liberale, și că are și carnet de partid. A descoperit asta un pic după alegeri și sperând că o să se organizeze cumva să mai rămână după ce a terorizat personalul de acolo și după ce a distrus o echipă performantă, punându-și pe contul de Facebook o fotografie cu dânsul cu sigla PNL. Politizarea trebuie să înceteze în spitalele din București și din toată țara!”.

Vlad Voiculescu a vorbit, totodată, și despre transparența inexistentă din cadrul Administrației Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti (ASSMB): „Aș vrea să vă prezint doar trei contracte de la Spitalul Colentina, care are de asemenea un manager cunoscut, care e primul pe lista PSD Argeș. A fost vizitat ieri de către premierul Ludovic Orban, înțeleg că a găsit lucrurile în ordine în spital. Avem trei contracte, unul de 749.500 lei, un al doilea de 613.000 lei și un al treilea contract de 8.056.438 lei. Toate cele trei au fost semnate fără licitație, fără publicare, prin negociere directă. Cu alte cuvinte, nimeni nu a știut de ele”.

Noutăți Generale

Alianța USR PLUS cere refacerea Planului Național de Redresare și Reziliență

Publicat

pe

Ministerul Fondurilor Europene ignoră și ratează reformele sociale, de mediu, de inovare și digitalizare în Planul Național de Redresare și Reziliență. USR PLUS va renegocia acest plan în discuțiile de intrare la guvernare.

Astăzi, 23 noiembrie 2020, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar în mod inexplicabil l-a retras după doar câteva ore. Experții USR PLUS au analizat propunerile din acest plan și trag un semnal de alarmă.

Draftul Planului Național de Redresare si Reziliență nu include reforme reale și nu răspunde obiectivului european de a finanța schimbări structurale. Acolo unde sunt amintite reforme necesare în corpul documentului, nu urmează alocări de fonduri. Planul este făcut din pix la MFE și nu face decât să dubleze finanțările deja alocate prin programele operaționale din politica de coeziune. Cu alte cuvinte, acolo unde MFE a programat și a cheltuit prost banii europeni, vine un supliment de finanțare, după aceeași logică.

Din păcate, PNRR-ul așa cum a fost gândit de guvern, este, practic, un fel de PNDL nou, fapt ce reiese și din OUG 155/2020, precum și din proiectul de OUG de modificare a OUG 155, lansat în dezbatere publică pe 12 noiembrie.

Încă de acum două săptămâni, USR PLUS atrăgea atenția asupra importanței pentru România a acestui Plan, crucial pentru ca România să poată beneficia cât mai repede de 30,4 miliarde de euro în cadrul Mecanismului pentru Redresare și Reziliență (MRR). USR PLUS a prezentat cu acea ocazie câteva soluții cu privire la alocarea și implementarea optimă a resurselor europene și își exprima deschiderea față de guvern pentru a contribui la elaborarea Planului. Analiza completă cu propunerile USR-PLUS pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, aici 

„Am propus la nivel european 6 piloni, aliniați la 6 priorități europene. Acesta este consensul în Parlamentul European acum. Și i-am propus gândindu-mă la România, gândindu-mă că merităm un plan național amplu, ambițios. Nu doar un șir de idei diferite grupate sub un singur capitol. Ne putem reforma modul în care ne privim și ne utilizăm resursele? Ne putem exploata potențialul digital? Ne putem consolida economia prin investiții în inovare? Și mai ales, putem înțelege că le datorăm tinerilor un viitor creat pentru ei, împreună cu ei?”, spune Dragoș Pîslaru, coraportor al Parlamentului European, Mecanismul de Redresare și Reziliență. „Un plan național de reforme și investiții nu se realizează într-un subsol, ci în parteneriat social, consultare și angajare a actorilor parte a societății.”

„USR PLUS va negocia refacerea acestui plan, vom introduce reforme clare, trasabile și finanțarea lor din acest nou fond european. Sunt mulți bani, dar sunt bani care trebuie dați pentru reforme, nu pentru cârpeli. Din păcate, asistăm la un exercițiu de furat căciula, unde MFE nu se înțelege cu alte ministere, nu are viziune reformistă. Pentru MFE, acești bani sunt doar o problemă pentru care trebuie să inventeze ceva. Și au scos ce aveau prin sertare oricum. Trebuie un reset și o negociere serioasă, pe care o vom face ca parte a discuțiilor de intrare la guvernare, după 6 decembrie”, spune Cristian Ghinea, europarlamentar, vicepreședinte al Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European.

Din păcate, Guvernul a persistat în ideea unei elaborări în cerc restrâns, fără o minimă transparență sau consultare, ignorând experiența și apelurile repetate din partea mediului de afaceri, a partenerilor sociali, a societății civile și a USR PLUS. Întrucât nu respectă structura și obiectivele Regulamentului european aflat acum în negocieri (nici poziția Consiliului și cu atât mai puțin pe cea a Parlamentului European), acest plan nu trebuie trimis la Bruxelles așa cum este, ci trebuie clar revizuit.

Mai jos, doar câteva dintre problemele documentului:

I              Probleme de legalitate și structură

I.1 Ratarea cvasi-completă a finanțării reformelor structurale

Reformele structurale sunt tratate superficial, pentru a fi bifate, deși ar trebui să fie punctul central al planului. Pentru asta a creat UE noul instrument de finanțare. E o oportunitate de reconfigurare completă a economiei României pe termen mediu și lung, nu doar o pușculiță de cheltuit bani. Comisia Europeană nu are cum să accepte acest document, ar încălca litera și spiritul reglementării europene. MFE dă dovadă de habarnism.

I.2 Ignorarea în cadrul PNRR a dimensiunii coeziunii sociale

Guvernul își bate joc de populația vulnerabilă – practic, PNL nu include nimic pe zona de coeziune socială în PNRR. Copiii, tinerii, vârstnicii, persoanele cu dizabilități, celelalte categorii vulnerabile sunt practic excluse din PNRR.

USR PLUS consideră că PNRR trebuie să fie un plan care să arate solidaritate pentru cei care au fost loviți de criză și cerem ca minim 14% din PNRR să fie investiți în pilonul Social și pentru copii și tineri. Acum înțelegem de ce societatea civilă a fost exclusă de la discuții – pentru că în PNRR nu există societatea civilă ca partener. Având în vedere cât a preluat societatea civilă din efortul de reziliență pe timpul pandemiei, planul PNL este efectiv bătaie de joc.

 

II             Probleme de alocare și oportunitate

II.1 Ducerea în derizoriu a Cercetări – Dezvoltării – Inovării

Guvernul duce în derizoriu partea de Cercetare-Dezvoltare – o alocare de 275 de milioane de euro (0,9%) este efectiv o bătaie de joc. Noi, la USR PLUS, vedem cel puțin 5% (1,5 miliarde) investite în dezvoltarea de noi tehnologii și materiale, pentru a putea fi în avangarda Europei și nu pe ultimul loc în Tabloul European al Inovării 2020, având un decalaj de peste 68% față de media UE.

II.2 Minimizarea transformării digitale a României

Deși este clar că transformarea digitală este o prioritate crucială a UE și că Regulamentul prevede o alocare de minim 20% în cadrul Planurilor Naționale pentru digital, se pare că MFE încalcă această prevedere cu o alocare de doar 2,3% pentru digitalizare efectivă în sectorul public (700 de milioane de euro). Chiar dacă am însuma și totalul alocării pentru sectorul privat, tot nu am ajunge la 20% din alocare (6,08 miliarde de euro).

Noi, la USRPLUS, credem drumul către o societate digitală aduce beneficii clare atât în plan administrativ, prin simplificare și eficiență, cât și din perspectivă economică, având în vedere ambiția noastră de a dezvolta România într-un pol de excelență la nivel european. Iar pentru a putea realiza un astfel de plan, este obligatoriu să investim resurse adecvate.

 

II.3 Neînțelegerea Pactului Ecologic European

Transformarea verde nu înseamnă doar măsuri de amenajare a teritoriului, ci presupune modificări structurale în lanțurile de valoare, inovare, noi locuri de muncă, economie circulară etc.

Pe unul din subiectele sensibile pentru societatea românească, protejarea pădurilor, Guvernul nici măcar nu spune ceva concret. Aici, noi, la USRPLUS, am explicat clar ce trebuie făcut. Link către angajamentul de guvernare USR PLUS „Împădurim România”.

Din fondurile de mediu, de exemplu, MFE alocă doar 300 de milioane de euro pentru împădurire și indicatorul de progres este număr de puieți produși. Angajamentul de guvernare al USRPLUS propune 300 de milioane pentru fiecare dintre anii de implementare ai planului de reziliență și propune un indicator clar și concret: zeci de mii de hectare efectiv împădurite. MFE deschide calea aruncării de bani europeni în obiective care nu se văd în realitatea din teren.

De asemenea, se ratează complet oportunitatea reprezentată de componenta de Clădiri / Construcții a Pactului Ecologic European: renovarea energetică aprofundată a clădirilor publice și rezidențiale ar avea un impact pozitiv pe multiple direcții.

Pe de-o parte, trebuie avut în vedere impactul social major, în special în această perioadă de criză economică generată de criza sanitară (locatarii/ ocupanții clădirilor vor putea consuma exact cât au nevoie și când au nevoie și, prin urmare, ar face economii importante la costurile cu întreținerea care, în cazul clădirilor publice, s-ar transforma în fonduri direcționate către investiții vitale pentru comunitățile respective) și cel asupra mediului înconjurător (clădiri eficiente energetic înseamnă mai puține emisii de gaze cu efect de seră și, prin urmare, o calitate a aerului mult îmbunătățită).

Pe de altă parte, un adevărat program național de renovare energetică aprofundată a clădirilor ar crea un întreg ecosistem economic cu valoare adăugată ridicată: vorbim despre execuția respectivelor lucrări, dar și despre fabricarea elementelor necesare – materiale de constructii cu impact scăzut asupra mediului pe întreaga durată de viață, termosisteme, panouri solare, panouri fotovoltaice, pompe de căldură, contoare inteligente. Prin urmare, de ce să importăm toate aceste elemente, când le putem produce în România, chiar în regiunile care vor trece prin tranziția de la cărbune și o economie bazată pe combustibili fosili către o economie verde și sustenabilă?

Dacă 40% din fondurile PNRR trebuie să meargă spre Tranziția verde, iar clădirile sunt responsabile de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră, înseamnă că cel puțin 4 miliarde de euro ar trebui să meargă către renovarea energetică aprofundată a clădirilor, propunere în perfectă corelare cu New Renovation Wave, noua strategie a Comisiei Europene cu privire la performanța energetică a clădirilor.

 

III           Probleme legate de implementare și absorbție

III.1 Capacitate de absorbție

Nu este deloc clar cum își propune guvernul să reușească brusc să își tripleze aproape rata de absorbție a fondurilor, în condițiile în care anul acesta au absorbit doar 5,7 miliarde de euro în condiții de relaxare a regulilor, iar proiecția lor pentru anii următori este de absorbție de peste 10 miliarde, chiar 13 în 2023. Dacă acești bani vor fi folosiți prin aceleași mecanisme greoaie ale MFE, atunci riscăm să nu îi folosim. Să nu uităm că MFE a promis bani de urgență pentru spitale la începutul pandemiei și abia în noiembrie a semnat unele contracte – a durat un an în situație de criză, pentru proiecte simple, cât vor dura pentru proiectele complexe din PNRR?

USRPLUS oferă soluții inovative și eficace de implementare în ceea ce privește accesul la finanțare în cadrul MRR și propune o dezbatere reală, care să țină cont de deciziile instituțiilor europene.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Candidații USR PLUS din Moldova la parlamentare și-au prezentat obiectivele pentru viitorul mandat

Publicat

pe

Dacian Cioloș, copreședinte USR PLUS, și candidații Alianței USR PLUS din regiunea Moldovei la alegerile parlamentare Cosette Chichirău, Magda Oleniuc, Iulian Bulai și Radu Rey au prezentat, sâmbătă, în cadrul unei dezbateri online moderate de actorul Mihai Călin, angajamentele lor pentru o Românie fără hoție și obiectivele pe care doresc să le îndeplinească în Parlament.

Dacian Cioloș, propunerea de premier a Alianței USR PLUS:
„Aceste alegeri parlamentare sunt cele pentru care eu, personal, am intrat în politică, am decis să fac pasul acesta spre un partid politic pentru că, după aceste alegeri, avem patru ani în care principalul obiectiv trebuie să fie acela de a reconstrui, dar trebuie să reconstruim pe o fundație curată și, de aceea, ați văzut și vedeți mesajul nostru «fără hoție», «fără privilegii pentru politicieni». Lucrurile acestea trebuie să se schimbe fundamental și cu asta vom începe. Ce s-a întâmplat la Suceava cu acel focar de infecție, într-un spital nou-nouț, cu bani investiți recent nu din cauza lipsei banilor s-a întâmplat, ci a atitudinii oamenilor, a politicienilor care și-au întins tentaculele, cu interesele politicianiste peste tot. Ceea ce s-a întâmplat recent, la Piatra Neamț, nu din cauza lipsei banilor s-a întâmplat acolo la Terapie Intensivă un incendiu, ci tot din cauza atitudinii, din cauza incompetenței, din cauza acestei politizări.

Cu aceste lucruri vom începe, cu o curățare a fundației și apoi cu investiții pentru a reconstrui pe curat. Veți vedea, între angajamentele noastre, angajamentul de transparență pe felul în care se vor cheltui banii publici, și atunci când vom spune că 25% din alocările bugetare trebuie să se cheltuie pe infrastructură în Moldova, va fi în spate un plan, pe ce obiective de investiții se vor cheltui și în ce stadiu vor fi, ca să putem lua aceste măsuri la timp. Asta înseamnă revoluția bunei guvernări, nu doar să schimbăm niște oameni, ci trebuie să schimbăm o atitudine și asta o poate aduce USR PLUS”.

Cosette Chichirău, candidată în Iași pentru Camera Deputaților:
„Vorbim de trei lucruri mari de care avem nevoie: transport – vorbeam de autostradă – educație și locuri de muncă, cele trei lucruri se potențează unul pe altul. Dacă investim doar în educație, ajungem cu o populație de români în Italia și Spania și atunci ne trebuie partea de infrastructură și industrie care să vină înapoi în Moldova. Problema este că în România, acum, toată lumea se gândește «cum să câștig bani repede?». În România – și în special în Moldova – noi trebuie să readucem această cale de succes în viață: prin muncă, prin efort, prin construcție durabilă.

Atunci infrastructura este absolut necesară. Noi avem un proiect: 25% pentru Moldova – se referă la bugetul cheltuit, nu alocat. În fiecare an se alocă un milliard de euro sau orice sumă, oricât de mare, dar nu se cheltuiește pentru că avem incompetență prin ministere și la nivel guvernamental, și o lipsă de interes. Trebuie să acceptăm că Moldova, ca o zonă foarte săracă din România, trebuie susținută. Dezvoltarea Moldovei nu aduce bani doar în Moldova, aduce bani pentru toată România. Eu pe asta mă voi concentra în următorul mandat, să aducem infrastructură în Moldova și locuri de muncă în industriile moderne”.

Radu Rey, candidat în Suceava pentru Camera Deputaților:
„Dacă în 1989 am avut nevoie de o revoluție în stradă pentru a scăpa de sub un regim comunist, eu cred că acum, după 31 de ani, într-adevăr avem nevoie de această revoluție a bunei guvernări în România pentru a scăpa de sub papucul incompetenței al unei clase politice vechi. Județul Suceava este unul dintre cele mai mari județe din țară, dar cu o mare parte a populației plecată peste hotare. Noi trebuie să venim cu soluții pentru ca acești oameni să vină acasă, le avem în angajamentele noastre. Suntem județul cu una dintre cele mai mari suprafețe forestiere, trebuie să recunoaștem că industria lemnului susține economic o bună parte a populației, la fel cum o face și turismul, și la fel cum o face și zona de agricultură și creșterea animalelor în fermele mici și mijlocii. Noi propunem un management sustenabil al acestor resurse, cu soluții pentru a crea valoare adăugată pentru România, practic. Mai avem o mare problemă: cantitatea enorm de mare de gunoaie pe care o avem în natură. Modul în care județul Suceava tratează gestionarea integrată a acestor deșeuri este unul total impropriu pentru că ceea ce s-a reușit, de fapt, de către Consiliul Județean a fost să se vină cu ideea de a construi o groapă de gunoi în vârful unui munte, reușind astfel să strice, pe bani europeni, una dintre cele mai frumoase zone turistice din Bucovina”.

Iulian Bulai, candidat în Neamț pentru Camera Deputaților:
„Ce se întâmplă în Moldova, că USR PLUS începe să capete din ce în ce mai multă încredere din partea moldovenilor, se datorează diasporei care sună acasă, care vine acasă, care investește acasă și care schimbă, cu o altă forță, acest mental colectiv care, în Moldova, ne-a ținut sub PSD. Revoluția bunei guvernări din Moldova este dată de acești oameni. Decizii socialiste, ca să închizi școlile în toată România, fără să ții cont de diferențele dintre rural și urban, dintre infrastructura din oraș și cea de la țară, de numărul de persoane infectate din marile centre urbane, unde sunt focare, și ultimul sat din comuna Șcheia, din Iași, este o mare diferență. Nu trebuia luată această decizie. În Moldova, din cauza acestei decizii, foarte mulți copii sunt în risc de excluziune socială, abandon școlar, abuz din partea părinților. Trebuie să alocăm bani, din acești 30 de miliarde de euro, și pentru o autostradă care să străbată munții. În momentul de față, din Fondul de Redresare și Reziliență, sunt bani alocați doar pentru A7, care conectează Moldova cu Bucureștiul”.

Magda Oleniuc, candidată în Botoșani pentru Camera Deputaților:
„În primul rând, oamenilor de la Botoșani ar trebui să le dăm locuri de muncă pentru că, treptat, după Revoluție, am asistat cu groază la decăderea orașului. Botoșani a fost un oraș puternic industrializat care, în timp, și-a pierdut fabricile, au fost vândute la fier vechi, iar industria actuală se bazează mai mult pe cea a textilelor, a confecțiilor care nu va mai dura extraordinar de mult. Botoșaniul e un județ izolat, nu suntem legați nici măcar de Iași. O altă problemă este cea a plecării tinerilor, nu își doresc să revină în Botoșani, marea majoritate fie pleacă în străinătate, fie rămân în orașele universitare în care și-au făcut studiile. Sunt bani, dacă ei ar avea echipe care să îi gestioneze, să știe să lucreze cu bugete și aici vine experiența mea în domeniul bancar. Sunt obișnuită să lucrez cu bugete, sunt obișnuită să fac analize financiare – nu văd lucrurile astea în Botoșani, nu le văd în administrarea banului public, nu văd decât promisiuni de care noi toți ne-am săturat”.

Mai multe detalii despre angajamentele USR PLUS aici: https://www.usrplus.ro/ce_ne_propunem

Citește în continuare

Noutăți Generale

Patronatele române au discutat Programul de Guvernare al USR PLUS

Publicat

pe

Consultarea cu partenerii economici și sociali este, în viziunea USR PLUS, o componentă permanent necesară a oricărui act de guvernare. O invitație la dialog a fost adresată către mediul de afaceri din România de către europarlamentarul USR PLUS Dragoș Pîslaru, împreună cu deputatul Cristina Prună și cu Oana Țoiu, candidat pentru Camera Deputaților în Parlamentul României, care a coordonat  programul de guvernare împreună cu Cristian Ghinea.

Printre reprezentanții patronatelor care au luat parte la întâlnire se numără Mirabela Miron, președinta Organizației Femeilor Antreprenor din cadrul Uniunii Generale a Industriașilor din România, Radu Burnete, director executiv Concordia, Silvia Vlăsceanu, director executiv al ACUE, Radu Godeanu, vicepreședinte UGIR, Bogdan Preda, secretar general al CPBR, Ștefan Pădure, vicepreședinte PRO AGRO, Marius Eftimie, ACUE, Georgiana Murgulescu, director pentru Afaceri Juridice si Dialog Social al CPBR, Eduard Floria, vicepresedinte Confederatia Patronala Concordia, Ana-Maria Icățoiu, partener AVVISO Iași, și Adelina Dabu, consilier Politici Publice și Relații Internaționale al Concordia.

Liderii USR PLUS au prezentat punctele din programul de guvernare menite să stimuleze mediul de afaceri și dezvoltarea economică, dar toți cei prezenți au fost de acord că România are nevoie de o serie amplă de reforme pentru a stimula competitivitatea pieței interne în context european. Reducerea fiscalității și eliminarea taxelor pe primii 2.230 de lei din salariu au fost discutate, împreună cu proiectul creșterea capacității de accesare și absorbție de fonduri europene de către mediul de afaceri, posibilitățile de reindustrializare a României cu bani europeni, reducerea birocrației pentru mediul antreprenorial și pașii concreți către o digitalizare a statului.

Ambele părți au subliniat nevoia de a evita diviziunile economice din societate, de a face față valului de digitalizare printr-o mai bună corelare a educației cu nevoile pieței de muncă, de a investi în agricultură și în măsuri de atragere a Diasporei înapoi în țară dar și de asigura un mediu stabil, predictibil și flexibil pentru cei care vor să facă afaceri în România. Nu în ultimul rând, reprezentanții patronatelor au discutat despre importanța economiei circulare, a unui dialog socio-economic mai bun și a susține sectorul bancar.

USR PLUS se angajează să continue dialogul social pe orice teme de interes public ca practică permanentă a guvernării sale.

Citește în continuare

Cele mai citite