Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Alianța 2020 USR PLUS a strâns cele 200.000 de semnături necesare pentru a candida la europarlamentare: „Suntem în stradă până pe 25 martie pentru a strânge minimum 300.000 de semnături”

Publicat

pe data de

Alianța 2020 USR PLUS a anunțat, miercuri, 13 martie, că a reușit să strângă 200.000 de semnături, exact numărul prevăzut de lege pentru a putea candida la alegerile europarlamentare, care vor avea loc pe 26 mai. Voluntarii și membrii Aliantei 2020 USR PLUS vor continua să stea în strandă și să vorbească cu oamenii, până pe 25 martie, pentru a-i convinge să le acorde sprijinul, ținta celor două formațiuni politice fiind strângerea a minimum 300.000 de semnături.

„Am strâns 200.000 de semnături, cât impune legea pentru a putea candida la alegerile europarlamentare. Vă mulțumim! Fiecare semnătură este importantă pentru noi, fiecare semnătură ne duce mai aproape de victorie!

Nu ne oprim însă. Știm că la #FaraPenali ne-au invalidat aproape 200.000 de semnături, la fel s-a întâmplat și la #OameniNoi, așa că este important să avem o rezervă serioasă.

Suntem în stradă până pe 25 martie pentru a strânge minimum 300.000 de semnături, dar și pentru a vorbi cu voi. Despre ce așteptări aveți de la viitorii europarlamentari ai României, despre cum vedeți viitorul în Europa.

Intră pe https://www.usrplus.ro, lasă-ne datele tale de contact și îți vom spune cum poți să ne ajuți”, a anunțat Alianța 2020 USR PLUS.

Alianța 2020 USR PLUS a început campania de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare pe 19 februarie.

Noutăți Generale

Dacian Cioloș, la Bruxelles: Avem nevoie să renaștem Uniunea Europeană și suntem convinși că putem să contribuim la proiectul acesta

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, a declarat, marți, la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri cu simpatizanții Alianței 2020 USR PLUS, că cele două formațiuni politice își propun să contribuie la renașterea Uniunii Europene, iar România chiar să conteze în proiectul european.

„Cred că este a treia sau a patra oară, în ultimii doi-trei ani, când mă aflu în sala asta să vorbesc cu dumneavoastră și vă propun: haideți ca, după 26 mai, să ne vedem o dată pe trimestru cu oamenii aceștia, care vor fi în Parlamentul European, și să discutăm despre ce am făcut acolo, despre ce e de făcut, să luăm păreri și opinii din partea dumneavoastră pentru că misiunea noastră o să valorifice experiența pe care ați acumulat-o dumneavoastră. I-am ascultat de mai multe ori, în aceste ultime săptămâni, pe colegii mei. Sunt convins că avem cea mai bună listă de candidați la europarlamentare pe care a prezentat-o un partid politic de când este Uniunea Europeană și spun asta fără ezitare.

Sunteți printre românii care au plecat din țară ca să construiască Europa și am văzut, azi, o mostră dintre ei – români care construiesc Europa în afara României. Avem români care hrănesc Europa, și știu despre ce vorbesc, i-am văzut în mai multe țări, avem români care lucrează în agricultură, avem nu sute, cred că mii de români care vindecă Europa și avem, la fel, mii de români, dacă nu chiar zeci de mii, care îngrijesc Europa, seniorii, persoanele vârstnice și copiii din Europa.

Toate lucrurile astea pe care le faceți în afara României, dar în Europa, ar trebui ca, în anii următori, să puteți să le faceți și să putem să le facem la fel de bine la noi acasă și ăsta este obiectivul nostru: vă spunem din capul locului că venim în Parlamentul European ca să ducem Europa în România. Nu o să ne mutăm de la București sau din România aici, ci venim aici ca să ducem cât mai mult din Europa înapoi în România și sperăm să facem lucrul acesta și cu dumneavoastră, cu cât mai mulți dintre dumneavoastră”, a declarat Dacian Cioloș.

Liderul PLUS a prezentat care va fi obiectivul principal al Alianței 2020 USR PLUS la nivel european:

„Avem nevoie să renaștem Uniunea Europeană și suntem convinși că putem să contribuim la proiectul acesta. Gândim în acest fel ca să regăsim în proiectul viitorului președinte al Comisiei Europene și idei pe care le pregătim în momentul de față și asta pentru că vrem, de data asta, ca România chiar să conteze în proiectul european. E momentul ca România să conteze și există oamenii care să facă lucrul acesta pentru România.

Obiectivul principal va fi să ne asigurăm că UE rămâne cu un buget consistent și că, din acel buget, o parte importantă rămâne alocată României, dar că, în același timp, cu aceste fonduri vin la pachet și propuneri legislative care să fie adaptate în funcție de ce are nevoie România. Dacă e o misiune pe care ne-o asumăm, e aceea de a vă face mândri că sunteți români indiferent unde sunteți, pe teritoriul UE, fie acasă, în România. Vrem să simtiți că indiferent unde sunteți lucrați pentru România și lucrăm pentru România, pentru că nu există patriotism mai curat decât să lucrezi pentru România în UE, oriunde ai fi, și asta vă doresc și asta ne dorim”.

FOTO Octavian Cărare

În acest context, liderul PLUS a subliniat faptul că procesul de renaștere european trebuie să pornească de la recredibilizarea Uniunii Europene:

„O Uniune Europeană cu 27 de state membre, nu cu șase, nu cu nouă, nu cu 12, nu cu 15. Cu 27. Procesul ăsta de regândire a Uniunii Europene extinse nu a avut loc fiindcă a venit criza economică. Cred că nu mai putem întârzia procesul ăsta. Nu putem reglementa și nu putem încadra la fel o UE cu 27 de state membre cum au făcut-o cei dinantea noastră, înainte ca noi să fim în UE cu un număr mai mic de state membre. După experiența pe care am avut-o la Comisia Europeană, lucrul ăsta e clar. Al doilea element – UE reglementează și uniformează prea mult și asta într-o Uniune în care vrem să recunoaștem diversitatea și spunem că ne regăsim în UE în măsura în care tradițiile, specificitatea noastră se regăsesc.

De asta, când am avut de reformat politica agricolă comună, un prim pas pe care l-am făcut a fost să identificăm ce anume trebuie să rămână la nivel european și ce trebuie să meargă la nivelul statelor membre și chiar la nivel local, ca să putem împăca nevoia asta de înțelegere la nivel european cu menținerea specificității. În mod clar, alimentația este un lucru care va rămâne în continuare foarte sensibil pentru europeni. Nu e suficient de clar încadrat între ceea ce trebuie să facă UE și ceea ce trebuie să se întâmple la nivel local”.

Dacian Cioloș a explicat că „va trebui să renunțăm la politici europene care acționează asupra efectelor și să venim cu politici europene care vizează cauzele unor probleme”.

„Aici nu cred că va trece mult până când vom renunța la politica agricolă comună și o vom înlocui cu o politică a alimentației, pe care să o gândim din perspectiva consumatorului și atunci o să putem lua în discuție și acea chestiune legată de E-uri și calitatea produsului. Lucrul acesta o să îl propunem deja în Parlamentul European în discuția care o să aibă loc pe reforma politicii agricole comune, care ați văzut că nu este finalizată”, a argumentat liderul PLUS.

Pe de altă parte, Dacian Cioloș a punctat că România ar fi fost, la acest moment, în Spațiul Schengen dacă Guvernul PSD-ALDE nu ar fi pornit asaltul asupra justiției și a statului de drept.

„Dacă guvernarea Dragnea nu ar fi început, în 2017, cu atacuri la adresa justiției, am fi fost în Schengen. O să fim după ce o să trecem peste pata asta neagră și peste catastrofa asta, o să fim acolo unde merităm. Politicienii din statele membre europene înțeleg foarte bine ce se întâmplă în România și fac diferența între guvernul vremelnic al României și poporul român și ceea ce simt și modul în care se comportă românii. O să fim în Spațiul Schengen”, a spus Dacian Cioloș.

Citește în continuare

Stiri PLUS

De ce avem nevoie de Pilonul II

Publicat

pe

Pilonul I (pensia de stat) are deja un deficit de circa 2,5 miliarde de euro în 2018. Avem deja 1 pensionar per angajat și vor fi 1,2 pensionari pe angajat în 2041[1]. Consecința: în 2041, pensia medie de stat va reprezenta aproximativ 24% din salariul mediu, dacă toate contribuțiile de asigurări sociale vor merge la Pilonul I.

Dacă exact aceleași contribuții vor fi împărțite între Pilonul I și Pilonul II (fondurile de pensii obligatorii administrate privat), venitul mediu la pensie pentru un pensionar va fi de 37-45% din salariul mediu în 2041, adică cu 50-90% mai mare decât în cazul în care toate contribuțiile ar merge doar la Pilonul I.

Din acest motiv, planul Guvernului PSD-ALDE, descris în OUG114/2018, de a prădui cele 10,2 miliarde de euro acumulate în fondurile de pensii Pilonul II este un atac grav la prosperitatea a milioane de români care ar putea avea veniturile lor la pensie mult reduse dacă planul PSD-ALDE ar reuși.

Odată cu adoptarea OUG 114/2018, s-a redeschis dezbaterea privind meritele Pilonului II de pensii în comparație cu Pilonul I. Cele două sisteme, în ciuda denumirilor asemănătoare, sunt cât se poate de diferite. Vom arăta în continuare de ce avem nevoie de Pilonul II și de ce acesta este esențial pentru un nivel decent de venituri la pensie, în special pentru generația care are astăzi 30-50 de ani.

Ce este Pilonul I

Mai întâi, ce este Pilonul I, adică pensia de stat, așa cum o știm cu toții? Pensia de stat este un contract între generația de azi și generația de ieri, prin care angajații de azi se obligă să plătească un impozit, iar banii din acest impozit să fie distribuiți sub formă de pensii către pensionarii de azi. De ce fac angajații de azi acest lucru? Pentru a beneficia mâine de exact același drept la o pensie plătită din banii produși de angajații de mâine. Mecanismul pensiei de stat este unul de pură redistribuire: impozitele colectate în cursul lunii sunt imediat plătite sub formă de pensii. Nu se investește nimic și, prin urmare, nu se poate vorbi despre vreun randament al pensiei de stat. Creșterea de valoare a punctului de pensie este rezultatul unei decizii administrative, luată conform legii.

Ipoteza fundamentală din spatele pensiei de stat (Pilonul I) este creșterea populației. Dacă generația de azi este mai numeroasă decât cea de ieri, atunci un impozit moderat plătit de cei (mulți) care azi muncesc se transformă într-o pensie decentă pentru cei (mai puțini) care azi sunt prea în vârstă pentru a mai munci. Din păcate, în România nu avem o creștere, ci o scădere accelerată a populației care până în 2050 va coborî la 16 milioane de locuitori din mai multe motive:

  • Scăderea natalității – numărul de copii născuți de o femeie din România este mult sub 2, cifra minimă pentru a asigura o populație constantă;
  • Emigrația masivă, care a redus puternic numărul populației active plătitoare de impozite;
  • Creșterea speranței de viață – de la 68 ani în 1990 la 73 ani în 2013.

Din cauza scăderii populației, Pilonul I este într-o criză profundă, cu un deficit al sistemului de pensii de stat în 2018 de peste 11 miliarde de lei. Criza Pilonului I nu va face decât să se agraveze în următorii 20 de ani, din cauza ieșirii la pensie a generației care astăzi are 30-50 ani, așa-numita generație a „decrețeilor“, cea mai numeroasă din istoria modernă a României. În consecință, numărul de pensionari pe un angajat va crește de la 1 în prezent la 1,2 în 2041.

Care sunt soluțiile pentru a pregăti Pilonul I pentru șocul generației decrețeilor?

O primă măsură deja a fost luată: decuplarea treptată a pensiilor de stat (Pilonul I) de creșterea economică, prin Legea 263/2010. Conform acestei legi, punctul de pensie crește anual cu 100% din rata inflației plus:

  • Până în 2020: 50% din creșterea reală a salariului mediu brut pe anul precedent. Simplu spus, până în 2020 punctul de pensie crește doar cu jumătate din creșterea economică;
  • Începând din 2021, procentul din creșterea reală a salariului mediu brut se va diminua cu câte 5 puncte procentuale anual până când va ajunge la zero în 2030. Altfel spus, începând din 2030, punctul de pensie va crește doar cu inflația, iar pensiile de stat vor fi în întregime decuplate de creșterea economiei.

Pensiile generației decrețeilor (care ies la pensie începând din 2030) nu pot fi susținute altfel. Alte măsuri posibile de echilibrare a Pilonului I includ:

  • Creșterea contribuțiilor plătite de salariații de mâine – puțin probabil (impozitarea muncii în România este deja printre cele mai ridicate din Europa), dar nu imposibil;
  • Extinderea vârstei de pensionare, de exemplu la 70 de ani – tot mai probabilă;
  • Noi contribuitori la Pilonul I prin atragerea de imigranți din afara Europei – deja se întâmplă, iar fenomenul imigrației ar putea să se accelereze;
  • Reducerea drastică a pensiilor speciale și limitarea pensionărilor anticipate – ambele măsuri fiind dependente de voința politică.

Dar acestea sunt măsuri doar pentru a Evita ca Pilonul I să intre în colaps. Îmbunătățirea semnificativă a nivelului de venituri ale pensionarilor „decreței“ nu poate veni decât din adăugarea Pilonului II de pensii administrate privat, un sistem introdus de multe țări afectate de scăderea populației.

Cum funcționează aceste fonduri de pensii administrate? O parte din CAS (în prezent 3,75 puncte procentuale din 25 puncte procentuale CAS total) plătit de fiecare angajat se adună într-un cont individual al angajatului deschis la un fond de pensii administrat de o firmă privată specializată. Sumele respective sunt investite de către administratorul fondului de pensii, în numele angajatului.

Administratorii fondurilor de pensii sunt în concurență cu privire la randamentul realizat. Există 7 fonduri de pensii obligatorii administrate privat, care alcătuiesc împreună Pilonul II. Toți românii (7,5 milioane de oameni) care contribuie la Pilonul II pot afla, în orice moment, prin consultare online gratuită, suma acumulată în contul lor. Sumele acumulate în contul individual sunt proprietatea privată a angajatului. Acesta le poate primi în momentul ieșirii la pensie, în bloc sau în tranșe lunare. În caz de deces, sumele acumulate revin urmașilor.

Fondul de pensii administrat privat nu poate da faliment – patrimoniul fondului de pensii și cel al societății de administrare sunt strict separate. Investițiile fondurilor de pensii Pilonul II sunt foarte prudente -cel puțin 50% din activele fondurilor sunt investite în active cu risc foarte scăzut (în principal titluri de stat) și până la circa 35%, în acțiuni, iar investițiile speculative sunt interzise. La finalul perioadei de cotizare, suma din contul de pensie privată nu poate fi mai mică decât contribuțiile virate, minus comisioanele de administrare.

Despre ce sume este vorba? Un participant la Pilonul II care a avut salariul mediu pe economie cu începere din 2008 și până în prezent și a contribuit lună de lună la Pilonul II avea deja acumulată în cont o sumă de 13.000 de lei în februarie 2018. Într-o proiecție conservatoare, același participant ar ajunge la circa 150.000 de lei acumulați în fondul de pensii Pilonul II până în 2040 .

Care este miza Pilonului II pentru contribuitorii care azi sunt în vârstă de 30-50 ani? Dacă toți contribuitorii ar plăti contribuția pentru asigurările sociale doar la Pilonul I, pensia medie ar fi echivalentă cu aproximativ 24% din salariul mediu la momentul ieșirii la pensie. În schimb, dacă exact aceeași contribuție pentru asigurările sociale ar fi împărțită între Pilonul I și Pilonul II, venitul mediu la pensie (compus din pensia de stat Pilonul I și pensia administrată privat Pilonul II) ar fi echivalent cu 37-45% din salariul mediu la momentul ieșirii la pensie . Așadar, împărțirea CAS între Pilonul I și Pilonul II ar duce la un venit la pensie mai mare cu 50-90% decât dacă toată CAS ar fi direcționată către Pilonul I.

În prezent, în jur de 4,1 milioane de angajați contribuie în mod regulat la Pilonul II, iar contribuțiile virate în conturile lor în 2018 au însumat circa 1,65 miliarde de euro. Fondurile de pensii din Pilonul II au acumulat de la înființare (în 2008) până în prezent active de 10,21 miliarde de euro și au oferit un randament mediu anual de 8,03% între 2009-2018, de 3,5 ori mai mare decât inflația.

Sumele acumulate ar fi trebuit, de fapt, să fie mai mari cu circa 1,37 miliarde de euro. Guvernele succesive au derogat de la legea care prevedea creșterea progresivă a procentului de contribuții sociale care merg la Pilonul II. Altfel spus, contribuitorii actuali au fost deja păgubiți cu o sumă enormă.

Se pare că pentru Guvernul PSD-ALDE această pagubă nu este de ajuns. Ar dori, prin OUG 114/2018, să captureze Pilonul II în întregime și în acest scop a pus la punct un plan în trei pași:

  • Pasul 1: Forțarea retragerii administratorilor fondurilor de pensii din Pilonul II, prin creșterea la nivele aberante a cerințelor de capital. Astfel, administratorii fondurilor de pensii Pilon II ar trebui să aducă vreo 800 de milioane de euro capital suplimentar față de un nivel de aproximativ 73 de milioane de euro în prezent. Această cerința este fără egal în Europa, mai ales având în vedere că 65% din activele fondurilor de pensii sunt titluri de stat, adică active socotite cu risc zero.
  •  Pasul 2: Trecerea fondurilor de pensii Pilonul II sub controlul Guvernului, direct sau indirect. Cum? Există un risc ridicat ca niciun administrator privat să nu aducă sumele suplimentare la capital, din cauza randamentelor infime pe care le-ar realiza la capitalul astfel contribuit. În absența majorării de capital, administratorilor li se va revoca licența, fondurile de pensii vor intra în administrare special, iar Guvernul va luă măsuri pentru a permite Ministerului Finanțelor sau unei alte entități controlate de Guvern să administreze fondurile de pensii.
  •  Pasul 3: Direcționarea unei mari părți din banii din fondurile de pensii către proiectele PPP (Parteneriat Public Privat). Unul dintre motivele esențiale pentru care Coaliția PSD-ALDE nu atrage fonduri europene este acela că din aceste fonduri le este greu să fure. De aceea preferă proiecte în Parteneriat Public-Privat, unde partenerul privat poate fi convins să „cotizeze”la partid, chiar dacă proiectele PPP împovărează cetățenii acestei țări cu datorii și cu cheltuieli (de exemplu, autostrăzi cu taxă) pe care nu le-ar avea dacă finanțarea ar fi din fonduri europene nerambursabile.

Guvernului PSD-ALDE nu îi pasă că în acest fel va reduce drastic venitul încasat la pensie pentru milioane de pensionari din generația „decrețeilor“. Singurul plan este pe termen scurt – să își umple buzunarele cât mai repede și, după ei, potopul.

Ce își propune PLUS să facă pentru a opri acest plan ?

  •  Să se opună prin toate mijloacele adoptării OUG114 că lege
  •  Să atace pe toate căile legale deciziile care vor împiedica funcționarea fondurilor de pensii Pilonul II în beneficiul contribuitorilor
  •  Dacă Guvernul va reuși desființarea fondurilor de pensii Pilonul II, PLUS se angajează că va acționa pentru reînființarea acestora imediat după ce va ajunge la putere
  •  Propune o guvernare competență și cinstită, care să convingă românii să rămână în țară și să plătească taxe aici, ceea ce va aduce și bani mai mulți pentru plata pensiilor viitoare.

Ce poate fiecare cetățean să facă pentru a opri acest plan?

  •  Mai întâi, trebuie să vezi ce sumă ai acumulat în cont – vezi https://asfromania.ro/scr/petitiiFP
  •  Poți să le scrii parlamentarilor din județul în care locuiești, pentru a le cere să respingă modificările la Legea 411/2004 (Legea Fondurilor de Pensii Administrate Privat) aduse de OUG114.
  •  Poți să distribui acest document în rețeaua ta socială
  •  Poți să convingi rude, prieteni, cunoștințe, vecini, să citească acest document și să scrie la rândul lor către ASF sau către parlamentarii care îi reprezintă în Parlamentul României.
  •  Poți să tipărești acest document și să îl trimiți părinților, rudelor, prietenilor, sub forma unei scrisori către cei dragi, care trebuie să înțeleagă ce se întâmplă.
  •  DAR, MAI ALES, poți să ieși la vot și să îi trimiți acasă pe cei care vor să îți prăduiască banii de pensie.

[1] Studiu EFOR – Pensiile romanilor in 2040, ianuarie 2015.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dacian Cioloș: Constanța trebuie să devină cu adevărat o deschidere a Europei spre lume. Constanța nu poate fi prizoniera intereselor

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, a declarat, duminică, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Constanța, că Alianța 2020 USR PLUS dorește să dea un semnal și în acest județ că România nu mai poate continua să fie prizoniera unui grup de interese, care vremelnic a pus mâna pe resursele statului și le folosește în interes propriu.

În acest context, Dacian Cioloș a făcut apel la constănțeni să se mobilizeze pentru a schimba soarta regiunii, care „trebuie să devină cu adevărat o poartă a Europei spre lume și o deschidere a Europei spre lume”.

„Aceste alegeri pentru Parlamentul European înseamnă mai mult decât a trimite niște membri în Parlamentul European care să reprezinte acolo România cu demnitate și cu profesionalism. Aceste alegeri înseamnă, de fapt, un semnal pe care românii au ocazia să îl dea dacă vor o Românie care să integreze valorile europene – valori pe care le împărtășesc declarativ foarte multe partide, dar care din păcate nu sunt puse în practică după aproape 30 de ani de democrație în România și peste zece ani de când România este membră a Uniunii Europene. Aceste alegeri sunt oportunitatea pentru români de a da un semnal clar că totul începe de la două valori simple, onestitate și profesionalism, și că abia de aici încolo putem construi prosperitatea și bunăstarea pentru români.

Evident, nu e suficient să spunem că vrem o Românie fără penali în funcții publice, dar e un punct de plecare fără de care nu putem construi sănătos România. Românii vor avea ocazia pe 26 mai să dea acest semnal foarte clar. Oricum, aceste alegeri se vor constitui într-un referendum în care românii să aleagă o cale a României europene și eu nu văd cum se poate constitui un altfel de patriotism al românilor decât în Uniunea Europeană și decât pornind de la baza valorilor europene.

Acest semnal e foarte important și, de aceea, prezența la vot a românilor pentru ca aceste alegeri să se constituie într-un referendum este esențială, pentru a porni de aici în reconstruirea României. O Românie care să se bazeze pe oameni cinstiți, profesioniști, pe care îi vrem și în Parlamentul European, dar pe care îi vrem și acasă. Astfel, putem începe să vorbim de bunăstare, de prosperitate, pentru că avem ceea ce ne trebuie, avem și resursele de care avem nevoie, avem și oamenii care să poată să construiască această Românie, dar acești oameni trebuie scoși în față. Și noi asta facem cu lista pe care o prezentăm pentru alegeri – scoatem în față oameni care au dovedit deja ceea ce pot în meseria lor, în mediul antreprenorial, în sectorul public chiar, în administrație, unii dintre ei au asumat chiar demnități publice în Guvern. Este o listă care reprezintă cu adevărat România așa cum această Alianță 2020 USR PLUS își dorește să reprezinte nu doar membrii care o susțin, ci să reprezinte România”, a declarat Dacian Cioloș.

Liderul PLUS a punctat faptul că există șansa pentru a face o politică altfel, dar asta va depinde de  motivația și determinarea oamenilor de a-și asuma o nouă clasă politică.

„Ne aflăm la Constanța, unde vrem să dăm un semnal – Constanța trebuie să devină cu adevărat o poartă a Europei spre lume și o deschidere a Europei spre lume. Constanța nu poate să fie prizoniera unor interese ale unor oameni care, chiar dacă au făcut și fac anumite lucruri pentru constănțeni, în cea mai mare parte fac lucruri pentru ei. Astfel de oameni nu au ce căuta în politică pentru că politica înseamnă, în primul rând, să faci pentru ceilalți.

Sperăm să avem și susținerea constănțenilor, să vedem o Constanță care să fie mândră de faptul că este un port al Europei spre lume și că această deschidere pe care Constanța, prin Marea Neagră, o arată spre lume să însemne și prosperitate și bunăstare pentru toți constănțenii și pentru toți românii nu doar pentru un grup de interese care vremelnic pune mâna pe resursele statului și le folosește în interes propriu. Așteptăm să vedem cât mai mulți constănțeni alături de noi și îi asigurăm pe constănțeni că îi vom reprezenta în Parlamentul European cu cinste și cu demnitate”, a argumentat Dacian Cioloș.

Liderul PLUS a reiterat faptul că proiectul său este în România:

„Dacă va fi nevoie și atâta cât va fi nevoie, voi merge și în Parlamentul European și voi fi disponibil și pentru Parlamentul României. De un lucru pot să vă asigur: indiferent ce se va întâmpla până în 2020, voi fi și candidat pentru Parlamentul României pentru că proiectul meu este în România chiar dacă acum candidez pentru Parlamentul European, nu o fac pentru a pleca la Bruxelles, nu am nevoie. Am ales să vin să mă implic aici, în România, și această candidatură la Parlamentul European este tot pentru proiectul la care vreau să contribui în România, în mod foarte clar”.

Pe de altă parte, întrebat cum vede faptul că referendumul pe justiție ar putea avea loc în aceeași zi cu alegerile europarlamentare, Dacian Cioloș a subliniat faptul că nu există un moment mai bun pentru a declanșa procesul de consultare a populației.

„Sprijinul e deja demonstrat de oamenii care de doi ani ies în stradă. Celelalte partide trebuie să fie și ele foarte clare vizavi de modul în care văd viitorul României. Eu nu văd cum poți să spui că vrei să construiești bunăstare și prosperitate atâta timp cât nu ai curajul să asculți răspunsul românilor vizavi de acest lucru.

Nu văd un moment mai bun ca acest răspuns să vină în același timp cu votul pentru Europa și pentru Parlamentul European, pentru că sunt valori care se leagă. E mai oportun ca nicicând să avem această întrebare când de doi ani legătura noastră cu UE e legată de modul în care vedem noi în România statul de drept și importanța justiției. Ce moment mai bun și mai oportun poate să fie decât acesta?

Din păcate, politicienii români, cei care sunt la putere acum, de doi ani se luptă cu UE, care insistă că România are nevoie de valorile statului de drept și respectarea justiției. De ce să nu dăm ocazia românilor să spună același lucru, ceea ce spune și UE? Ca să demonstrăm că România este o țară europeană pentru că cetățenii români sunt mai aliniați la valorile europene decât unii politicieni care sunt la putere acum”, a explicat Dacian Cioloș.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 4 ore

Dacian Cioloș, la Bruxelles: Avem nevoie să renaștem Uniunea Europeană și suntem convinși că putem să contribuim la proiectul acesta

Revista Preseiacum 8 ore

VIDEO Vlad Voiculescu, despre internarea lui Dragnea și scandalul biocidelor: Faptul că a ales un spital privat l-aș corobora cu declarația ministrului Sănătății, care spune că biocidele nu funcționează, dar nu e niciun pericol

Stiri PLUSacum O zi

De ce avem nevoie de Pilonul II

Stiri PLUSacum 2 zile

Dacian Cioloș: Constanța trebuie să devină cu adevărat o deschidere a Europei spre lume. Constanța nu poate fi prizoniera intereselor

Noutăți Generaleacum 2 zile

La Brăila, roșul trandafirilor PSD începe să pălească. De la vârf

Stiri PLUSacum 4 zile

Dacian Cioloș, la Craiova: „Asta e baza proiectului pe care noi îl construim – oameni cinstiți și oameni competenți. Nu vom face compromisuri”

Stiri PLUSacum 4 zile

Dragoș Pîslaru: Vrem să reașezăm temelia pe care construim această țară, iar pe această temelie nu acceptăm ideea că România se depopulează. E cutremurător că avem o astfel de realitate

Stiri PLUSacum 4 zile

Ramona Strugariu: Normalitate înseamnă să te simți demn în țara ta. Suntem aici pentru o Românie demnă

Editorialeacum 5 zile

Autostrada Moldovei a început azi. Doar că nu pornită de PSD, ci de un antreprenor sucevean și de românii solidari cu el

Stiri PLUSacum 5 zile

Dacian Cioloș: România vrea autostrăzi, iar politicul trebuie să răspundă imediat acestei cereri. Este nevoie de o susținere națională puternică și perseverentă dacă dorim schimbarea

Cele mai citite