Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Știri Internaționale

Alegeri SUA: Opoziția Democrată câștigă Camera Reprezentanților, Republicanii își păstrează controlul asupra Senatului. Trump: „Un succes fantastic“

Publicat

pe data de

FOTO Getty Images

Partidul Democrat a câștigat majoritatea în Camera Reprezentanților la alegerile legislative parțiale din SUA, iar Republicanii și-au păstrat controlul asupra Senatului, în primul scrutin organizat dupa venirea lui Donald Trump la Casa Albă care a reprezentat, de altfel, un test pentru politicile preşedintelui american.

Deși influența președintelui Trump în zonele rurale a făcut ca Partidul Republican să își păstreze majoritatea în Senat, alegătorii din zonele urbane și suburbane au trimis Casei Albe un mesaj clar: vor un control real asupra președintelui, notează The New York Times.

Victoria Partidului Democrat, care, după opt ani, reușește să preia controlul asupra Camerei Reprezentanților, riscă să afecteze agenda politică a președintelui Donald Trump și să îi limiteze spațiul de manevră. Democrații vor putea să contracareze ambițiile legislative ale lui Donald Trump și vor putea iniția investigații în cazul său. Dacă procurorul special Robert S. Mueller III va găsi dovezi substanțiale împotriva președintelui american privind o eventuală acțiune ilegală în timpul alegerilor din 2016, el se va putea baza acum pe Guvern pentru a-și continua investigațiile.

„În seara aceasta, poporul american a cerut guvernului să își asume răspunderea și a trimis un mesaj clar Congresului“, a declarat pe Twitter democratul Jerrold Nadler. „Președintelui poate nu-i place, dar el și administrația lui vor fi trași la răspundere față de legile noastre și față de poporul American“.

Lideri din partea democraților au declarat deja că intenționează să se folosească de prima lor lună, ca reprezentanți ai majorității în Camera Reprezentanților, pentru a promova schimbări importante în ceea ce privește reglementarea campaniilor electorale, dar și pentru a restabili principalele dispoziții de aplicare a Legii votului. Democrații intenționează, de asemenea, să preseze investițiile în infrastructură și legislația privind controlul asupra costurilor crescânde ale medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală – inițiative care vor testa disponibilitatea lui Trump de a colabora cu aceștia.

Una peste alta, democrații vor trebui să echilibreze ambițiile legislative cu eforturile de a satisface dorințele bazei lor (electorale, n.r.) de a-l investiga pe Trump. Asta ar putea conduce la un blocaj, mai notează The New York Times.

De cealaltă parte, preşedintele SUA, Donald Trump, a catalogat noaptea alegerilor, într-un scurt mesaj pe Twitter, drept un  „succes fantastic“, chiar dacă, anterior, chiar el avertiza că o posibilă victorie a Partidului Democrat ar afecta proiectele sale prezidenţiale, recunoscând că situația este una „fragilă“.

Democrații nu au câștigat numai districtele în care erau favoriți. Exemplu: în New York, Max Rose, aflat pe o poziție executivă în sănătate și un veteran al armatei, l-a înlăturat pe Dan Donovan, singurul membru republican din delegația Congresului din New York.

În Texas, democratul Colin Allred, fost jucător din NFL și avocat specializat în drept civil, l-a învins pe actualul republican Pete Sessions. În Illinois, Lauren Underwood l-a bătut pe Randy Hultgren, un republican care a câștigat cu 19 puncte în 2016.

Într-un an în care Donald Trump a pus diviziunea rasială pe buletinul de vot, democrații au câștigat cu un set divers de candidați, care au infuzat partidul cu energie nouă. Mulți sunt din aripa progresistă a partidului. Nou veniții vor prelua, cu siguranță, inițiativa pentru a presa în direcția unei agende liberale.

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Editoriale

Dacian Cioloș: Salut curajul sutelor de mii de demonstranți venezueleni care își revendică pașnic drepturile în stradă

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Dacian Cioloș și-a exprimat, vineri, preocuparea pentru escaladarea crizei politice din Venezuela, salutând, în același timp, curajul sutelor de mii de protestatari venezueleni care au ieșit în stradă pentru a-și cere drepturile în mod pașnic.

„Țin să exprim preocuparea mea față de evoluțiile crizei politice și democratice din ultimele zile din Venezuela. Salut curajul sutelor de mii de demonstranți venezueleni care își revendică pașnic drepturile în stradă și sper ca toate părțile să caute dialogul pentru ieșirea din criză. O escaladare a conflictului intern ar fi o catastrofă pentru poporul venezuelean, care se confruntă deja de ani buni cu o foarte gravă criză economică și democratică și ar avea efecte foarte grave pentru stabilitatea regională și internațională“, a afirmat Dacian Cioloș.

Sute de mii de venezueleni au ieșit în stradă pentru a cere demisia preşedintelui Nicolas Maduro, care a fost reinstituit în funcție, la începutul acestei luni, în urma unor alegeri pe care opoziția nu le recunoaște, acuzând fraudarea voturilor. Parlamentul venezuelean, controlat de opoziție, a declarat nelegitim, printr-un vot simbolic, noul mandat al președintelui Nicolas Maduro, care a început la 10 ianuarie.

Potrivit celui mai recent bilanț, cel puţin 26 de persoane au murit, în ultimele patru zile, în urma protestelor declanşate în Venezuela, în urma ciocnirilor violente între contestatarii lui Nicolas Maduro şi forţele de ordine. Tensiunile au escaladat după ce Juan Guaido, preşedintele Adunării Naționale a Venezuelei, s-a autoproclamat, miercuri, „preşedintele în exerciţiu“ al ţării în faţa a mii de susţinători reuniţi la Caracas. Potrivit BNL News, Garda Naționala din Venezuela a început să tragă cu muniție de război în protestatarii care-l contestau pe Maduro.

Președintele american, Donald Trump, l-a recunoscut, miercuri, pe Juan Guaido drept preşedintele Venezuelei, iar consilierul său pentru Securitate Naţională, John Bolton, a promis, joi, să facă tot posibilul pentru ca veniturile din petrol să se ducă spre el, şi nu spre administraţia lui Nicolas Maduro.

În afară de sprijinul Statelor Unite, care a convocat o reuniune la Consiliul de Securitate al ONU pe tema Venezuelei, o reuniune programată pentru sâmbătă, Guaido a primit totodată susţinerea Canadei şi a guvernelor latino-americane de dreapta, între care Brazilia şi Columbia.

Uniunea Europeană şi majoritatea statelor sale membre, cu Franţa şi Spania în frunte, au făcut apel la desfăşurarea de alegeri democratice în Venezuela. De asemenea, Canada intenţionează să organizeze în februarie sau în martie o reuniune a Grupului de la Lima, o organizaţie panamericană care reuneşte 14 state, majoritatea acestora fiind de partea lui Guaido.

În schimb, Mexic, Turcia, China şi Rusia îl susţin pe Nicolas Maduro, care a anunțat deja că nu cedează puterea, iar după ce SUA l-au recunoscut pe Guaido drept președinte interimar, a decis să rupă legăturile diplomatice cu SUA, solicitându-le diplomaților americani să părăsească Venezuela în 72 de ore, acuzând că SUA au pregătit o lovitură de stat.

SUA au refuzat să accepte ruperea legăturilor diplomatice, dar Departamentul de Stat a anunţat retragerea din Venezuela a personalului diplomatic de rang inferior, potrivit Digi24.

Comisia Europeană a refuzat, joi, să-l recunoască explicit pe liderul opoziţiei din Venezuela, Juan Guaido, drept liderul interimar al ţării, şi a cerut măsuri politice care să ducă la noi alegeri, potrivit Reuters.

În aceeași măsură s-a pronunțat și Germania, ministrul său de Externe, Heiko Maas, afirmând că Berlinul susține organizarea de noi alegeri în Venezuela în condițiile în care Nicolas Maduro nu mai este un președinte legitim din punct de vedere democratic.

De cealaltă parte, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a salutat, joi, „curajul sutelor de mii de venezueleni care au ieşit în stradă pentru libertate”, în faţa „alegerii ilegitime a lui Nicolas Maduro”. Într-un mesaj postat pe Twitter, Macron a afirmat că „Europa susţine restaurarea democraţiei” în Venezuela.

Manifestaţiile din Venezuela au loc în contextul în care Venezuela este sufocată de cea mai gravă criză din istoria sa recentă, care se traduce prin penurii alimentare şi de medicamente, precum şi printr-o hiperinflaţie de 10.000.000% pentru 2019, estimată de FMI, potrivit Digi24.

Citește în continuare

Știri Internaționale

SUA iau în considerare o prezență militară permanentă în Polonia și eliminarea vizelor pentru polonezi

Publicat

pe

Statele Unite ale Americii iau în considerare eliminarea vizelor pentru cetățenii polonezi și o prezență militară permanentă în Polonia, a declarat, marți, președintele american Donald Trump, înaintea unei întâlniri la Casa Albă cu preşedintele polonez, Andrzej Duda.

„Polonia este dispusă să aibă o contribuţie majoră pentru ca Statele Unite să aibă o prezenţă în Polonia şi cu siguranţă vom discuta despre acest lucru”, a declarat Trump, potrivit adevarul.ro. „Analizăm situaţia foarte serios, ştiu că Poloniei îi place această idee şi este ceva ce luăm în considerare”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

Forțe armate americane sunt în prezent pe teritoriul Poloniei, prin rotație, în cadrul misiunilor NATO. Varșovia a cerut de mai multe ori o prezență militară americană pe teritoriul său, în contextul temerilor referitoare la o posibilă agresiune din partea Rusiei. De altfel, administrația poloneză și-a exprimat clar disponibilitatea de a aloca până la două miliarde de dolari pentru finanțarea unei baze militare americane.

Citește în continuare

Editoriale

Confirmarea tendințelor europene în alegerile din Suedia. Scad partidele mari tradiționale, cresc partidele noi, dar și extremismul anti-UE

Publicat

pe

Puncte-cheie:

  • Alegerile din Suedia au confirmat tendințele politice europene din ultimii ani, cu scăderea partidelor mari tradiționale, de centru-stânga și centru-dreapta, și creșterea partidelor noi, concomitent cu ascensiunea naţionalismului radical şi extremismului anti-UE;
  • Apar aceleaşi dificultăţi de formare a majorităţii parlamentare (la fel ca în Germania, Olanda, Austria, Italia, Cehia etc.) date de existenţa a două Blocuri relativ egale dar care nu au obţinut, niciunul, majoritatea în legislativ, în cazul Suediei centrul-stânga şi centrul-dreapta atingând fiecare în jur de 40%, şi de un partid extremist, anti-imigraţie şi anti-UE, cu influenţe neo-naziste (Suedezii Democraţi), care va avea aproximativ 18% din locurile noului Parlament, în creştere cu aproape o treime faţă de cele 13 procente din 2014;
  • Continuă, așadar, schimbarea de adâncime a politicii în Europa, accentuată după cutremurele politice britanic și american din 2016, o schimbare care arată tot mai clar că oamenii își doresc o altă politică în țările lor și că nemulțumirile sunt în creștere, odată cu divizarea societăților și radicalizarea ideologică apărută pe axa liberalism-protecționism (alegătorii de esență liberală își doresc partide noi, curate, credibile, iar cei de esență iliberală își doresc partide cât mai radicale, mai ferme și mai autoritariste);
  • Social-democrații, partidul de guvernământ, care domină democrația suedeză din 1930, au scăzut cu aproximativ 3-4% față de alegerile din 2014 (de la 31% la 28%), cam tot atât cu cât au scăzut și Moderații de centru-dreapta (de la 23,3% la 19,8%);
  • Formarea guvernului va fi așadar dificilă şi în cazul Suediei, existând două soluţii teoretice: fie o Mare Coaliţie între centru-stânga şi centru-dreapta, ca în Germania, fie o cooptare la guvernare a Suedezilor Democraţi, pe care deocamdată toţi liderii din mainstream o resping categoric. La limită, poate fi luat în considerare și un guvern minoritar al Social-Democraților, cu susținerea punctuală, condiționată de negocieri și compromisuri, a 1-2 partide mici din actuala Alianță de centru-dreapta, dar, ca orice guvern minoritar, această soluție ar fi imediat asociată cu instabilitatea politică;
  • La 50 de ani de la Revoluţia Libertăţilor din 1968, iată că reversul ei, Revoluţia Conservatoare, cuprinde treptat întreaga Europă şi lumea occidentală. Oamenii nu mai pun pe primul plan libertatea (pentru că deja o au şi cred că este veşnică şi „garantată”), ci nevoia de protecţie. Este o „Revoluţie” care se asociază cu un nivel crescut de agresivitate și ură politică, discursivă şi societală, aproape generalizat, şi cu un val iliberal care se extinde ameninţător din Statele Unite până, iată, în blajinele ţări scandinave.

Rezultatele alegerilor din Suedia nu sunt, la urma urmei, catastrofale. Dimpotrivă, faţă de estimările prăpăstioase din ultimele zile ale campaniei, care dădeau Suedezii Democraţi (extrema-dreaptă) pe primul loc, cu scoruri de până la 25%, ceea ce a ieşit duminică la urne este doar o nuanţă diferită a vechii culori de fond a tabloului politic suedez. Şi totuşi, nuanţa contează, aşa cum înserarea întunecă cerul treptat, aproape insesizabil, iar cei neatenţi pot spune că nu văd nicio diferenţă faţă de lumina care fusese cu câteva minute înainte. Până se face întuneric complet.

Scrutinul suedez a fost tipic pentru alegerile din care nimeni nu iese încântat. Social-democraţii şi Moderaţii au scăzut faţă de 2014, e drept nu foarte mult, iar cei care mizau pe o creştere spectaculoasă, la cel puţin 22-25%, adică extrema-dreaptă intitulată, culmea!, Suedezii Democraţi (bineînțeles, și ei au propus „to make Sweden great again”), au obţinut şi ei un rezultat sub aşteptări, de doar 17,6%, ieşind pe locul al treilea, chiar dacă numărul votanţilor lor a crescut cu o treime faţă de precedentele alegeri. Se prea poate ca tocmai faptul că au plusat și au propus spre finalul campaniei un Swexit (referendum pentru ieșirea Suediei din Uniunea Europeană) să se fi întors împotriva lor și să fi oprit câteva procente de alegători să le dea până la urmă votul.

Au crescut puţin şi partidele mici precum Centrul, Stânga şi Creştin-Democraţii, care însă, la fel ca şi Liberalii, se mulţumesc cu trecerea pragului electoral de 4% (la fel și Verzii, aflați la limită) şi cu rezultate oricum sub 10%. O parte dintre aceste partide mici sunt incluse în Blocul de centru-stânga, altele în Alianță (blocul de centru-dreapta), aflate aproape la egalitate, se pare cu doar un mandat în plus pentru Social-democrații aflați la guvernare. Mai sunt de numărat aproximativ 200.000 de voturi ale suedezilor care au votat în alte țări, dar ordinea partidelor și procentajele sunt, în esență, greu de modificat.

Astfel, cele două Blocuri, Centru-Stânga şi Alianţa (de centru-dreapta) adună în jur de 40% şi nu pot forma singure guvernul. În aceste condiţii, se revine la dilema deja clasicizată a regimurilor parlamentare europene din ultimii ani: ori Marea Coaliţie, cu riscul trecerii peste identităţile doctrinare tradiționale şi a lăsării opoziţiei în mâinile extremiştilor (ca în Germania), ori cooptarea extremei-drepte la guvernare, ca în Austria sau Italia. Guvernul minoritar este doar teoretic posibil, căci nu este dorit de nimeni, fiind asociat în general cu instabilitatea politică și fragilitatea actului de guvernare.

Suedia este una dintre țările cele mai dezvoltate ale Uniunii Europene, cu o economie robustă și o calitate a vieții foarte ridicată, cu un stat al bunăstării care era considerat prin anii 70-80 un adevărat model de studiu pentru politicile sociale. Aderarea la UE a avut loc abia în 1995, odată cu Austria și Finlanda, într-o perioadă de entuziasm post-Război Rece și de triumf al ordinii politico-economice occidentale liberale.

Din nefericire, tema imigrației a lovit, se pare, și politica suedeză, în special după 2015. Suedezii Democrați au crezut chiar că vor obține un scor mult mai bun, mizând intens pe această temă. Sondajele dinaintea votului îi arătau de-a dreptul în fruntea listei de partide, cu aproximativ 25%. Teoretic, ar fi putut pretinde postul de premier, dacă ieșeau pe primul loc, chiar dacă s-ar fi dovedit ulterior că nu pot forma o majoritate parlamentară. Rezultatul final, de 17,6%, este însă destul de mult sub ce și-a imaginat liderul Jimmie Akesson. Originile neo-naziste ale partidului, datând din anii 80, par să excludă pentru moment Suedezii Democrați de la o formulă de alianță cu blocul de centru-dreapta.

Se prefigurează, așadar, un impas politic. Și negocieri prelungite, posibil de câteva luni, așa cum s-a întâmplat recent în Germania și Olanda, unde s-a evitat cooptarea partidului de extremă-dreapta la guvernare, spre deosebire de Austria, unde combinația se pare că a fost inevitabilă.

Cred că partidele de esență liberală din Suedia vor reuși să negocieze în cele din urmă o majoritate parlamentară, chiar dacă nu le va fi ușor, pentru că nu erau pregătite să facă acest lucru. Este o premieră faptul că niciunul dintre marile partide și alianțele lor compatibile din punct de vedere doctrinar nu pot guverna. Vor face, probabil, un guvern al unei coaliții și mai mari. Dar însuși faptul că Blocurile tradiționale de centru-stânga și centru-dreapta nu mai reușesc să formeze majorități parlamentare, ca în trecut, este un semnal de alarmă că sistemele politice occidentale sunt în criză și că marile partide postbelice nu mai reușesc să satisfacă așteptările electoratului.

Orice criză și orice înnoire aduc însă, deopotrivă, amenințări și oportunități. Amenințarea principală este ca pe acest val iliberal să se cațere lideri autoritariști, care să distrugă Proiectul European și valorile liberale, sau, din contră, tocmai ca erodarea partidelor tradiționale să deschidă calea apariției unor platforme noi, curate, convingătoare, capabile să propună soluții de refondare a Uniunii Europene și de recâștigare a încrederii, fără distrugerea a ceea ce s-a făcut bine în ultimii 70 de ani de integrare europeană. Ambele perspective sunt posibile.

Editorial publicat pe Contributors.ro

Citește în continuare
Revista Preseiacum O oră

Dacian Cioloș, la Realitatea TV: Dacă magistrații se lasă intimidați, înseamnă că PSD și ALDE au câștigat. E momentul în care să ținem capul sus și să facem ca această majoritate să plece

Stiri PLUSacum 18 ore

PLUS și USR vor participa la protestul de duminică din Piața Victoriei. Dacian Cioloș: „Nu vrem să lăsăm țara pe mâna hoților“

Noutăți Generaleacum 18 ore

Andrei Lupu: Avocatul Poporului aștepta argumente pentru a contesta constituționalitatea OUG privind modificarea legilor justiției. Am fost la el cu argumentele. Ne-a dat dreptate

Noutăți Generaleacum 21 de ore

Dan Ionescu: Situația dramatică impune o alianță electorală a opoziției, sprijinită de societatea civilă

Noutăți Generaleacum O zi

Weekend plin alături de membrii PLUS în Regiunea Centru. „Proiectul nostru, al fiecăruia dintre noi în parte, este România“

Editorialeacum 3 zile

Este vremea să luptăm, altfel am pierdut deja!

Stiri PLUSacum 3 zile

Dacian Cioloș: Ordonanța anti-Justiție lovește grav în independența Justiției și în separația puterilor. Procurorii și judecătorii din România ar trebui să aibă curaj să vorbească, să protesteze

Noutăți Generaleacum 3 zile

Ramona Strugariu: Toader a mai dat, astăzi, o lovitură de pumnal echilibrului puterilor în stat. Miza e una singură – controlul politic al justiției

Noutăți Generaleacum 3 zile

Andrei Lupu: OUG adoptată astăzi de Guvern definitivează subordonarea parchetelor din România în raport cu ministrul Justiției. Pe scurt, gata cu justiția independentă din România

Noutăți Generaleacum 3 zile

Andrei Lupu: Anularea condamnării lui Dan Șova este doar un prim caz în care decizia CCR își arată efectele. Toți cei condamnați de către completurile de cinci judecători ai ÎCCJ vor fi eliberați

Cele mai citite