Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Ai cui sunt românii uitați de România? Un raport al activității Echipei de Soluții PLUS UK și Irlanda în perioada crizei de COVID-19

Publicat

pe data de

Ai nimănui, pare să fie răspunsul autorităților competente din România, răspuns neauzit pe vreun canal oficial, dar răsunător prin lipsa unor acțiuni concrete în ajutorul cetățenilor români din diaspora afectați de epidemia cu noul coronavirus. În mijlocul unei crize care a zdruncinat sistemul medical, piața muncii, economia și viețile a milioane de români, nu este de mirare că o categorie adesea ignorată, blamată și insuficient reprezentată în țară a alunecat din nou la capătul listei priorităților unui guvern pus, de data aceasta, în fața unei situații fără precedent.

Înghețarea bruscă a vieții așa cum o știm, spaima resimțită față de un virus invizibil care pare că s-a răspândit peste noapte, lipsa proviziilor, a medicamentelor, a accesului imediat la servicii medicale esențiale și a informațiilor despre reziliența și nevoile de dotare ale spitalelor, sau incertitudinea unui loc de muncă sunt doar unii dintre factorii destabilizanți generați de epidemie și de măsurile îndreptățite impuse pentru a o combate. Și, de mai bine de două luni, toate acestea erodează bunăstarea, confortul emoțional și sănătatea mintală a întregii populații.

Un răspuns complet, eficient pentru fiecare categorie afectată, nu se poate materializa fără o înțelegere asumată a realității fiecărui român. Însă situația a mii de români din străinătate nu pare a fi fost înțeleasă, răspunsul așteptat de ei de la autorități întârziind să apară. Fără a diminua drama resimțită de românii de acasă, trebuie auzite și întrebările celor care au fost prinși de criză în străinătate și aruncați în situații precare. Cum mă pot întreține dacă am rămas fără venituri?, Care sunt drepturile mele ca cetățean român în străinătate în contextul epidemiei?, Unde pot merge dacă am rămas fără cazare?, Cum mă pot întoarce în România dacă nu am cum să mai stau aici?, sau Cum pot repatria trupul cuiva drag pierdut aici pe timpul crizei? sunt întrebări extrem de dificile, care ocupă gândurile multor români aflați departe de casă. Printre aceștia se numără studenți fără venituri proprii, cărora le expiră contractele de cazare, persoane rămase fără domiciliu cărora le-au fost anulate zboruri după zboruri către casă, persoane rămase fără venituri, care nu se mai pot întreține nici pe sine, nici pe familiile aflate în condiții precare pentru binele cărora au plecat. Nivelul acesta de incertitudine, combinat cu teama generală, singurătatea extremă și lipsa unui răspuns pentru ei dinspre țară fac mii de români să se simtă, în timpul unei crize mondiale, uitați de România.

Cu toate acestea, câțiva oameni s-au ambiționat să le ofere românilor din străinătate un altfel de răspuns, unul cât mai apropiat de cel pe care îl merită. Încă de la începutul crizei, conducerea partidului PLUS și-a asumat estomparea culorilor politice și și-a concentrat capitalul uman și expertiza în sprijinul guvernului. Membrii au ales, la rândul lor, să continue aplicarea valorilor de unitate și solidaritate ale partidului ca simpli membri ai societății civile, recunoscându-și datoria față de oamenii pe care își doresc  să îi reprezinte, care transcende apartenența politică. Astfel, pe 31 martie PLUS Diaspora a înființat Echipa de Soluții, cu scopul de a sprijini cetățenii români din diaspora aflați în dificultate în urma crizei COVID-19. Echipa de Soluții este alcătuită din doi coordonatorii regionali PLUS Diaspora, câte un coordonator din partea fiecăreia dintre cele șapte filiale PLUS Diaspora, și echipe de voluntari din fiecare filială, care lucrează sub îndrumarea coordonatorilor.

Pentru a ne asigura că niciun mecanism care s-a dovedit eficient în ajutorarea românilor nu rămâne clandestin, și că toate informațiile disponibile sunt folosite pentru a construi o imagine clară a situației românilor din diaspora, am considerat importantă realizarea unui raport al activității Echipei de Soluții. Pentru că situațiile diferă mult între țări, acesta este doar primul dintr-o serie de articole, în care ne concentrăm pe activitatea Echipei în Regatul Unit și Republica Irlanda. Speranța noastră este că acesta va putea fi folosit pentru a formula o serie de practici și politici oficiale, care să ridice nivelul de reprezentare și protecție a românilor din străinătate de la firav la garantat. Prin publicarea acestui raport ne reafirmăm dorința de a colabora cu autoritățile române pentru combaterea totală a crizei și sperăm să inspirăm alți membri ai societății civile care au participat independent la lupta împotriva coronavirusului să își facă publice activitățile și concluziile, pentru a putea corobora lecțiile utile și a le transforma în strategii eficiente pentru viitor. 

Raportul activității Echipei de Soluții din Regatul Unit și Republica Irlanda

La nivelul Regatului Unit și Irlandei (Filiala PLUS Diaspora 1), echipa este formată din opt membri activi și un coordonator. În ultimele două luni, Echipa de Soluții din Regatul Unit și Irlanda a ajutat la informarea și consilierea românilor din aceste zone și a soluționat peste 30 de apeluri de ajutor, asistând direct peste 50 de persoane de cetățenie română grav afectate de criza noului coronavirus. Echipa a lucrat în strânsă legătură cu Consulatele României din Londra și din Dublin și cu Asociația RoConect pentru asigurarea unui răspuns coordonat și eficient, precum și emiterea unor recomandări și informații corecte. 

În primul rând, Echipa de Soluții și-a asumat responsabilitatea de a informa prompt și corect publicul despre ultimele indicații oficiale legate de posibilitatea călătoriilor spre casă și regulile impuse călătorilor din și către Regatul Unit și Republica Irlanda, situația pieței muncii, accesul la ajutor guvernamental și alte informații utile. De asemenea, echipa are scopul de a prelua și soluționa cereri directe de ajutor de la cetățenii români din Regatul Unit și Republica Irlanda. Pentru ca aceste inițiative să funcționeze eficient, este nevoie de a recunoaște că presupunerea că persoanele care au cea mai mare nevoie de ajutor vor ști să apeleze la autoritățile competente și să se informeze din surse oficiale este insuficientă. Foarte multe persoane nu au cunoștințele sau resursele necesare pentru a se putea orienta într-o criză și o bună parte a comunității românilor din străinătate alege să se informeze prin canale alternative de comunicare – în speță, pe social media. Astfel, Echipa de Soluții a identificat pe social media grupurile locale dedicate comunităților de români și continuă să publice constant pe acestea informații utile actualizate și formularul de solicitare de ajutor prin care cetățenii români din Regatul Unit și Republica Irlanda pot apela la sprijinul direct al Echipei. De asemenea, au fost publicate și sunt menținute trei ghiduri care vin în întâmpinarea românilor care locuiesc, studiază, sau muncesc în Regatul Unit și Republica Irland: un ghid pentru repatriere, un ghid pentru locurile de muncă și un ghid pentru drepturile cetățenilor români la locul de muncă și alte informații utile

În ceea ce privește cazurile individuale preluate de voluntari până în prezent, acestea au fost în general legate de repatriere, consiliere (despre accesul la programele guvernamentale pentru șomajul tehnic, ajutoare sociale, recalcularea taxelor, găsirea unui loc de muncă, asigurarea drepturilor lucrătorilor români la locul de muncă), cazare și asigurarea de produse esențiale – alimente și medicamente. În urma anulărilor în repetate rânduri ale curselor directe dinspre Marea Britanie și Irlanda către România, echipa a informat și sfătuit cetățenii români cu o nevoie imediată de a se întoarce acasă despre rute alternative disponibile pentru a călători în siguranță în România. Cazurile întâlnite au prezentat circumstanțe foarte diverse, așadar a fost esențial un model flexibil de acțiune, care să permită voluntarilor să se adapteze eficient fiecărei situații în parte. 

De exemplu, Echipa de Soluții a intervenit pentru a ajuta un grup de român blocați pe un vas maritim să se întoarcă în România în siguranță, aducând cazul lor în atenția Consulatele României de la Londra și din Dublin și a autorităților române. În urma anulării zborurilor directe, echipa a ajutat cu alimente, cazare și transport 16 români care au rămas blocați pe aeroportul Luton din Londra, găsind și o rută alternativă sigură pentru ca aceștia să se poată întoarce cât mai rapid acasă. În preajma sărbătorilor Pascale, voluntarii au livrat alimente și produse esențiale mai multor familii. De asemenea, voluntarii au oferit consiliere multor persoane în căutarea unui loc de muncă, identificând oportunități disponibile și facilitând comunicarea inițială dintre acestea și angajatori. 

Nu în ultimul rând, a fost esențială colaborarea eficientă cu colegi și structuri similare din țară, pentru oferirea unui ajutor real chiar și celor mai complexe cazuri și pentru a putea contribui inclusiv la lupta dusă în România. Astfel, în urma unui apel preluat în Marea Britanie, echipa a colaborat cu platforma RO100 Londra și colegii din PLUS Dolj pentru a ajuta o familie rămasă în România cu alimente, electrocasnice esențiale și hrană pentru animale. De asemenea, sub coordonarea Filialei PLUS Diaspora 1, a fost organizată o campanie de colectare și transport de echipamente de protecție, prin care au fost distribuite 10.000 de mănuși și măști în mai multe spitale din România. 

Echipa a ținut legătura cu persoanele care au apelat la ajutor până după soluționarea fiecărui caz individual, pentru a fi siguri că fiecare poveste se termină cu bine. Au încercat, astfel, să ofere nu numai soluții pentru problemele concrete semnalate, ci și susținere morală persoanelor afectate într-o perioadă atât de incertă. Stabilirea unui raport uman este un aspect cel puțin la fel de important pentru asistarea persoanelor afectate de stres, anxietate și singurătate.

„Mulțumim echipei, am ajuns acasă. Toți au fost minunați. Implicare totală până în ultimul moment…până a urcat ultimul român la bordul avionului“ – un mesaj primit în urma soluționării unui caz de repatriere.

În spiritul transparenței, menționăm că activitățile desfășurate de echipa de voluntari au fost finanțate printr-o campanie ad-hoc de strângere de fonduri, desfășurată în rândul membrilor PLUS.

Din activitatea Echipei de Soluții reies, așadar, câteva concluzii importante despre situația cetățenilor români din Regatul Unit și Republica Irlanda în contextul crizei COVID-19, despre nevoile și așteptările acestora de la statul român și despre nivelul și formele de ajutor eficiente pentru a-i asista în depășirea unei crize. În primul rând, este nevoie de o înțelegere mult mai profundă a comunității românilor din Regatul Unit și Republica Irlanda și de acordarea unei atenții uniforme tuturor categoriilor sociale din care aceștia fac parte. În acest sens, este nevoie de campanii de informare activă, care să asigure vizibilitatea autorităților competente și accesul la ajutor și care să cuprindă informații de actualitate atât despre măsurile luate în țară, cât și despre cele implementate în teritoriul gazdă. De asemenea, este esențial un serviciu continuu și gratuit prin care cetățenii români aflați în dificultate să poată contacta autoritățile pentru informații specifice și pentru ajutor în cazuri complexe. În plus, este necesară conștientizarea faptului că soluțiile pot fi standardizate numai în anumite limite și că fiecare caz trebuie înțeles la nivel individual. Din acest motiv, ar fi ideală asamblarea  unor echipe dedicate în situații de criză, care să preia cazurile dificile și să le trateze punctual. Este, în același timp, nevoie de resurse, instructaj și capital uman pentru a putea acoperi eficient toate sursele esențiale de informații și a putea răspunde prompt și corect oricărei cereri. În egală măsură, este nevoie de consolidarea comunicării între diferitele organe competente – asigurându-se astfel un răspuns coordonat între consulate și autoritățile din România – și de sprijinirea consulatelor pentru a putea acționa eficient pentru românii din străinătate. Esențială succesului acestei inițiative a fost, de asemenea, colaborarea extrem de strânsă cu Consulatele României de la Londra și din Dublin, demonstrând importanța formării de parteneriate strategice între autorități și societatea civilă, pentru a putea lucra împreună, nu în paralel. Nu în ultimul rând, trebuie conștientizată dimensiunea umană a fiecărui caz și înțelegerea efectelor psihologice pe care o astfel de criză le poate avea asupra oamenilor, în special dacă aceștia se află în condiții de precaritate, izolare socială și incertitudine. Este necesară, așadar, asigurarea unor servicii minime de consiliere și posibilitatea direcționării imediate către ajutor specializat în situații severe de anxietate, panică, sau depresie, și de pregătirea echipelor dedicate pentru a identifica rapid aceste probleme.

„Mulțumim voluntarilor echipei, care s-au implicat extrem de activ și s-au alăturat efortului nostru comun din această perioadă de criză sanitară, prin sprijinirea mai multor cetățeni români aflați în dificultate, prin implicarea și rezolvarea directă a mai multor cazuri sociale, cât și prin îndrumarea și punerea la dispoziție a informațiilor necesare în scopul obținerii unor beneficii sociale și nu numai“ – Aurelia Titirez, viceconsul al României în Republica Irlanda

50 de oameni aflați în dificultate într-o criză care a afectat milioane poate părea un număr mic. Însă cei 50 de oameni asistați direct de Echipa de Soluții sunt 50 de români care s-au găsit subit în situații de criză, 50 de români cu aceleași drepturi și nevoi ca oricare alții, dar care, deși reprezintă una dintre categoriile cu cea mai mare nevoie de ajutor, au fost pierduți din răspunsul oficial. Într-o situație dezastruoasă, care distruge vieți, numerele mici nu reprezintă o cantitate neglijabilă, ci cazuri unice ale unor oameni reali, care au dreptul de a nu se simți ai nimănui. 

Echipa de Soluții își continuă activitatea în ajutorul românilor din Regatul Unit și Republica Irlanda. Acest scurt raport este unul dintre pașii pe care echipa îi face pentru a atrage atenția asupra situației românilor din străinătate în timpul crizei COVID-19. Acest efort va fi continuat prin pregătirea unor comunicări oficiale punctuale, adresate autorităților competente, în speranța inițierii unui dialog constructiv și a implementării unor măsuri eficiente pentru asigurarea unui viitor în care niciun român nu este uitat de România.

* Material realizat de Cristina Smeu, coordonator CL Scoția

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Noutăți Generale

Alexandra Chirilă: Copiii au nevoie de spațiu unde să se poată juca sau practica sport în siguranță, iar deschiderea curților școlilor este o soluție

Publicat

pe

Viceprimarul Sectorului 2 al Capitalei, Alexandra Chirilă

Viceprimarul Sectorului 2 al Capitalei, Alexandra Chirilă, vorbește, în acest interviu, despre proiectul său care prevede deschiderea curților școlilor la sfârșit de săptămână pentru copii.

 

De ce vreți să deschideți curțile școlilor în weekenduri?

Alexandra Chirilă: Avem nevoie de mai mult spațiu. Copiii și tinerii noștri au nevoie de spațiu unde să se poată juca sau practica sport în siguranță, iar deschiderea curților școlilor este varianta prin care administrația Sectorului 2 poate să adreseze rapid și cu costuri minime această nevoie. 

Care sunt avantajele unei astfel de măsuri?

Alexandra Chirilă: Avem cartiere în Sectorul 2 unde nu avem parcuri suficiente, cum este cartierul Andronache, sau dacă aceste parcuri există – sunt mici și insuficiente. Iată de ce curțile școlilor vin în ajutor.

Părinții pot sta liniștiți că cei mici au unde să alerge sau să bată mingea fără să se teamă de pericolele din trafic, iar elevii de liceu pot practica diverse sporturi pe terenurile marcate.

Dacă ne gândim, la fel făceam și noi când eram elevi – mergeam sâmbăta la școală să jucăm handbal, baschet, fotbal – practic, totul depindea doar de ce minge aveam la dispoziție. Bine, și de vârstă un pic.

Cred că mai ales acum, când suntem după un an de pandemie și restricții, o astfel de măsură va ajuta la îmbunătățirea calității vieții în sector.
Și-l va face și un sector mai prietenos cu copiii. 

Există și alte țări sau orașe care au adoptat un astfel de proiect?

Alexandra Chirilă: Acest proiect nu este o noutate, ceea ce cred că este un avantaj. Nu facem experimente. Îmi amintesc cu drag când eram în școala generală și apoi si-n liceu, curtea școlii ne era deschisă în afara orelor de școală tocmai ca să avem acces la un teren de sport. Nu știu când s-a hotărât să fie închise, dar ce știu este că deschiderea curților școlilor revine în discuție mereu de când sunt în Primărie. 

Am urmărit subiectul și în Cluj, Târgu – Mureș, București dar, cumva, tot nu s-a ajuns vreodată la ceva concret. De aceea sper ca în câteva săptămâni să avem o decizie fermă pe acest subiect și să trecem la treabă. 

Va exista personal de pază care să asigure siguranța acestor spații în weekend?

Alexandra Chirilă: Da, va exista pază. Noi, aici, în Sectorul 2, avem deja un mare avantaj, și anume că avem pază umană în școli șapte zile pe săptămână, 12 ore/zi.

În regulament este stipulat: curțile școlilor vor fi deschise în afara orelor de curs și pe perioada pazei. Perioadele principale vizate sunt, așadar, weekendurile și vacanțele. 

Ce feedback ai primit până acum de la directorii de școală din sector?

Alexandra Chirilă: Am primit un mix de păreri. Am avut și directori mai rezervați, dar și directori încântați de această inițiativă. Aici cred că este partea bună la un regulament pus în dezbatere: oricine își poate spune punctul de vedere. Ce vi se pare bun la idee, ce poate fi îmbunătățit în implementare, la ce să fim atenți ca administrație? Fiind un proiect pentru comunitatea Sectorului 2, feedback-ul oamenilor din comunitate ne va ajuta enorm să aducem regulamentul la o formă finală pentru votul din Consiliul Local.

Iar părinții ce spun?

Alexandra Chirilă: De la mesajele părinților care ne rugau să deschidem curțile pentru copii am și pornit acest proiect. Ei sunt inițiatorii, de fapt, noi doar am pus într-o formă administrativă o nevoie a comunității pentru mai mult spațiu de joacă și sport. Nevoie acutizată de ultimul an, dar și de spațiul din ce în ce mai limitat din fața blocurilor.

Sper să primim în continuare mesajele lor, de data asta pe adresa oficială pentru consultarea publică către colega noastră corina.duinea@ps2.ro, până pe 14 aprilie 2021. Ne ajută pentru a integra sugestiile în forma finală a regulamentului.

Ce alte proiecte privind școlile și grădinițele din sector mai ai în plan?

Alexandra Chirilă: În primul rând, avem proiectele de consolidare, reabilitare și modernizare a școlilor și grădinițelor. Avem 83 de unități de învățământ în Sectorul 2, deci prevăd că vom avem de lucru constant pe acest obiectiv.

De asemenea, mai lucrăm la un program de afterschool pe care să-l putem oferi începând din toamnă în școlile unde se învață într-un singur schimb. Este o nevoie foarte mare de after-school cu masa caldă pentru elevii din clasele primare și gimnaziu și încercăm să venim în ajutorul părinților.

Un alt proiect la care țin mult este înființarea unui centru de asistență integrat la Școala 145 pentru copiii care provin din medii vulnerabile.
Ne propunem să înființăm aici un afterschool cu masă caldă, ore remediale și consiliere pentru elevii din anii terminali. 

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragoș Pîslaru, despre „Garanția pentru Copii”: „Comisia Europeană cere statelor să garanteze acces gratuit la îngrijire și educație timpurie, la cel puțin o masă gratuită zilnic, la îngrijire medicală adecvată”

Publicat

pe

Comisia Europeană a lansat miercuri Garanția pentru Copii, inițiativă prin care trage un semnal de alarmă asupra procentului îngrijorător al copiilor din Uniunea Europeană care trăiesc în sărăcie și excluziune socială: un copil din cinci.

Cu competențe limitate la coordonarea inițiativei, Comisia le reamintește statelor membre că finanțarea europeană există – prin Fondul Social European + (FSE+), dar și prin pilonul pentru generațiile viitoare al Mecanismului de Redresare și Reziliență – și că e rândul guvernelor naționale să le folosească pentru a adopta măsuri concrete care să rupă ciclul vicios al sărăciei și să asigure șanse egale pentru toți copiii.

Europa trebuie să facă mai mult pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, iar primul demers major în acest sens este Garanția pentru copii, care urmează să fie adoptată de președinția portugheză a Consiliului UE la Summitul Social de la Porto din luna mai.

În pregătirea acestei inițiative, dar și a primei Strategii europene pentru Drepturile Copilului, lansată tot astăzi, Comisia Europeană a concentrat opiniile a peste 10.000 de copii.

Sub Garanția pentru copii, statele membre trebuie să acorde acces gratuit la:

– îngrijire și educație timpurie a copiilor mici – de exemplu, evitându-se clasele segregate;

– activități de învățare – de exemplu, echipamente adecvate pentru învățarea la distanță și excursii școlare;

– cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi la școală;

– asistență medicală – de exemplu, facilitarea accesului la examinări medicale și programe de screening pentru sănătate.

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, coraportor al Mecanismului de Redresare și Reziliență și vicepreședinte al Intergrupului pentru Copii, amintește că la începutul tratativelor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență nu exista un pilon care să se refere la viitorul copiilor în pachetul de negociere și subliniază cât de important este ca Statele Membre să își concentreze atenția pe generațiile viitoare:

„În anul de grație 2021, milioane de copii din UE nu au acces la hrană, la un acoperiș deasupra capului sau la o locuință încălzită. Ce să mai vorbim de educație, servicii de îngrijire sau servicii medicale.

Săptămâna aceasta am primit un cadou pe care îl aștept de multă, multă vreme: Comisia Europeană a lansat Garanția pentru Copii!

Venită după câțiva ani de pregătiri și consultări, Garanția pentru Copii este o veste bună pentru toți cetățenii europeni, dar în mod special pentru generațiile viitoare, în condițiile în care statisticile arată că, în Uniunea Europeană, unul din cinci copii trăiește în excluziune socială. Iar în România situația este mult mai dramatică decât media europeană.

Comisia cere astăzi statelor membre UE să își asume, ca o responsabilitate prioritară, remedierea urgentă a acestei situații, sub forma unei Recomandări pentru Consiliul UE. Vine la pachet cu o Strategie pentru Drepturile Copiilor și este un semn important că Europa își îndreaptă atenția în direcția potrivită!

Personal, am mai zis-o de multe ori: un copil care nu are acces la utilități vitale, care nu are acces la educație timpurie, la creșă, grădiniță, va avea dificultăți mult mai mari în a face față educației primare, în a se integra, în a deveni un adult prosper. Este un cerc vicios care trebuie întrerupt.

Garanția are două mari puncte. În primul rând, trasează o definiție amplă a ce înseamnă un copil în situație vulnerabilă, și apoi, cine trebuie ajutat mai întâi: copii fără adăpost, cu dizabilități, din rândul minorităților etnice sau migranți, care se află în sistemul instituțional de îngrijire sau care provin din familii aflate în sărăcie.

Cel puțin pentru acești copii, Comisia cere statelor să garanteze acces gratuit la îngrijire și educație timpurie, la activități de învățare, la cel puțin o masă gratuită zilnic, la îngrijire medicală adecvată. În general, locuirea și nutriția sunt două linii primare de acțiune.

Statele vor trebui să numească câte un Coordonator Național, echipat cu resursele necesare pentru a monitoriza și facilita transformarea Garanției în acțiuni concrete. La fel de important, Garanția va fi o parte importantă a exercițiului de guvernanță economică care se numește Semestrul European și va fi un punct cheie în recomandările naționale pe care Comisia le face anual statelor membre.

Avem acum numeroase instrumente, de la Fondul Social European+ la Mecanismul de Redresare și Reziliență, care pot finanța investițiile care să implementeze această Garanție. Personal, cred că trebuie să fim și mai ambițioși de atât și, de azi, încep munca la o Rezoluție a Parlamentului European pe Garanția pentru Copii.

Când investim în copii, investim pentru viitor!”

Citește în continuare

Noutăți Generale

A fost finalizat mandatul Guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, începe procesul de recrutare

Publicat

pe

Candidații la funcția de Guvernator ARBDD își pot depune candidaturile începând de mâine, 19 martie, până pe 1 aprilie 2021.

Candidaturile pentru rolul de Guvernator ARBDD vor fi trimise la adresa de email deltavie@steinandpartner.com, în intervalul 19 martie –1 aprilie 2021. Toți candidații care vor aplica vor primi, pe adresa de email de pe care au transmis candidatura, un mesaj de confirmare.

Pașii următori în procesul de recrutare și selecție a Guvernatorului ARBDD derulat de către echipele Stein & Partner și Hart Consulting sunt:
19 martie – 6 aprilie 2021: toți candidații eligibili conform grilei de evaluare standard vor fi contactați direct și programați pentru interviu.
1 – 12 aprilie 2021: desfășurarea interviurilor cu candidații care au aplicat.

Interviurile vor fi de două tipuri:
– Interviuri structurale – susținute de echipa Stein&Partner
– Interviuri bazate pe competențele prezentate în fișa postului, susținute de echipa Hart Consulting
13 – 19 aprilie 2021: aplicarea testului Hogan de către Hart Consulting pentru candidații care au trecut deja de etapa de interviu
20 – 26 aprilie 2021: pregătirea listei scurte cu candidații cărora le-au fost identificate competențele necesare pentru rol și care s-au calificat pentru etapa următoare în urma evaluării Hogan.
26 aprilie 2021: Prezentarea listei scurte către reprezentații Alianței USR PLUS
Re-contactarea tuturor candidaților care au fost implicați în etapa de interviuri și transmiterea feedback-ului în urma procesului de selecție (selectat/ neselectat).
Fișa postului – cuprinde descrierea proiectului, a mandatului Guvernatorului ARBDD, raportarea și subordonarea rolului, precum și descrierea profilului ideal al candidatului, aici fiind incluse aspecte precum competențele cheie pentru a asigura o bună guvernare a Deltei Dunării, împreună cu setul de aptitudini și experiență necesare pentru a fi considerat eligibil în procesul de selecție.

Firmele de recrutare implicate în acest proces – Signium – Stein & Partner / Executive Search & Organizational Development și Hart Consulting, companie de consultanță în executive assessment & leadership development – au trasat profilul ideal al candidatului la funcția de Guvernator și au stabilit calendarul de selecție și recrutare.
Atribuții și responsabilități
● Coordonează întreaga echipă care constituie Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (“ARBDD”) pentru trasformarea instituției într-o organizație agilă și eficientă;
● Reprezintă ARBDD în relația cu autoritatea centrală de protecție a mediului și cu alte autorități și instituții publice, cu persoanele juridice și fizice române și străine, precum și în justiție;
● Se consultă cu comunitățile locale și cu organizațiile și asociațiile din Delta Dunării pentru a dezvolta programe supuse spre aprobare Consiliului Științific și Colegiului Executiv;
● Se constituie un leader de opinie și facilitator care coalizează parțile interesate pentru îndeplinirea unor obiective care depașesc autoritatea și responsabilitatea ARBDD;
● Monitorizează gradul de realizare a obiectivelor propuse la nivel de ARBDD;
● Stabilește obiective profesionale personalizate pentru echipele din subordine, în concordanță cu și derivate din obiectivele stabilite la nivel de Administrația Rezervației;
● Propune modificarea sau îmbunătățirea activității, a statutului de funcții și a structurii de personal, numește persoane în funcții de conducere din cadrul Administrației Rezervației;
● Propune îmbunătățirea dotării ARBDD pentru facilitarea desfășurării activității acesteia în condiții optime;
● Analizează și urmărește activitatea de contractare, finanțare și realizare a lucrărilor, iar Guvernatorul ARBDD are rol de ordonator terțiar de credite;
● Analizează și propune organelor competente modificarea nivelurilor taxelor și tarifelor percepute, potrivit legii, de ARBDD;
● Stabilește modul de utilizare a mijloacelor de transport;
● Aprobă reprezentarea Administrației Rezervației în colaborarea în țară și străinătate;
● Depune toate eforturile și își folosește capacitățile manageriale pentru urmărirea direcțiilor fundamentale – așa cum au fost ele identificate de către Platforma “Delta Vie” pentru un Viitor Sustenabil și Responsabilitate Colectivă în Delta Dunării – în elaborarea strategiilor și a planurilor de management precum și în modificarea legislației în ceea ce privește Delta Dunării*.
Competențe cheie ale candidaților
● Leader inspirațional capabil să motiveze și să consilieze oamenii din subordine
● Capabilitatea de a discuta și negocia cu multiple părți interesate (e.g. autoritățile publice și locale, comunitatea locală și organizațiile și asociațiile din Delta Dunării), dovedind un management inclusiv și păstrând o atitudine diplomatică și echidistantă în situații sensibile
● Demonstrează integritate morală și profesională ridicate precum și standarde etice
● Sensibilitate și respect pentru drepturile omului, egalitate de gen, senzitivitate culturală, religioasă, de rasă, naționalitate și vârstă
● Capacitate excelentă de organizare și de comunicare a obiectivelor ARBDD
● Promovează o atitudine pozitivă și proactivă
● Încurajează comunicarea onestă și transparentă în cadrul echipei și în relațiile cu terții
● Familiaritatea cu legislația națională și internațională, care guvernează asupra Rezervației Biosferei Delta Dunării, cu structurile guvernamentale, mediile academice și societatea civilă, sunt considerate un avantaj
● Capabilitatea să își asume decizii care să răspundă realității locului și timpului

Aptitudini și experiență
● Studii superioare
● Experiență dovedită într-o poziție de conducere de minim 10 ani, care să necesite implicarea tuturor părților interesate pentru implementarea programelor sau acțiunilor. Experiența anterioară în a activa sau a administra arii protejate și rezervații naturale constituie un avantaj, dar nu este obligatoriu
● Experiență de lucru în managementul de proiect și cunoștințe de utilizare a instrumentelor specifice
● Activist de mediu cu preocupări reale în prezervarea și protejarea acestuia
● Spirit de pionierat și inițiativă
● Viziune de ansamblu și aptitudini de prioritizare
● Capacitate de planificare strategică și implementare tactică
● Capacitate extinsă de comunicare
● Cunoașterea limbii engleze (orice altă limbă străină cunoscută ar reprezenta un avantaj)

Mandatul cuprinde și prezentarea pe scurt a direcțiilor fundamentale, așa cum au fost ele identificate de către platforma “Delta Vie”, prin consultarea a peste 50 de reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, administrației locale, comunității locale, comunității științifice și mediului de afaceri:
1. Păstrarea unui echilibru între conservare, utilizarea resurselor naturale și dezvoltare
2. Întărirea capacității ARBDD de a inova și de a găsi soluții bine fundamentate
3. Menținerea și refacerea ecosistemelor naturale și a funcțiilor lor
4. Decizii de management (inclusiv cele care privesc dezvoltarea economică) fundamentate științific și susținute cu date și analize de impact
5. Introducerea de regulamente pentru adoptarea soluțiilor de infrastructură “verde” cu impact cât mai mic de mediu și cu punerea în valoare a peisajului cultural
6. Plan prioritar pentru resursa pește și politica piscicolă
7. Extinderea sezonului turistic la minim 9 luni, tranziția către turismul lent și creșterea timpului de ședere a turiștilor
8. Introducerea unei politici “zero deșeuri” și „zero plastic” în Delta Dunării și Marea Neagră în perimetrul RBDD
9. Digitalizarea serviciilor oferite de către ARBDD pentru comunități și turiști precum și integrarea digitală cu serviciile administrației locale și centrale
10. Introducerea unor instrumente moderne de monitorizare și culegere de date pe baza cărora să se poată lua decizii și să se facă prognoze
11. Asumarea de către ARBDD a unui rol proactiv de a susține, prin politici și mecanisme financiare, echilibrarea inegalităților care apar în desfășurarea activităților economice adaptate condițiilor din deltă și care să sprijine protecția și refacerea ecosistemelor
12. Crearea unui sistem de consultare publică permanentă cu comunitatea locală, mediul de afaceri, administrația locală, societatea civilă
13. Reformarea ARBDD în sensul asigurării unei bune guvernanțe: participativă și diversă, orientată spre consens, transparentă, eficace și eficientă, echitabilă și inclusivă, constituită legal, strategică și coerentă
14. Reformarea ARBDD pentru a asigura un management agil, orientat pe rezultate, având un plan strategic cu obiective măsurabile, un buget multianual, autonomie și responsabilitate decizională
15. Implementarea unui plan de mobilitate bazat pe analiza capacității de suport și stimularea tranziției la transport ecologic pentru dezvoltare sustenabilă

Click aici pentru a citi documentul cu pașii în procesul de selecție

Click aici pentru a citi documentul despre Mandatul Guvernatorului 

Citește în continuare

Cele mai citite