Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Agonia satului (I) şi fondul lui Dragnea

Publicat

pe data de

FOTO Cornel Brad

Liviu Dragnea a lansat Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, prin care 10 miliarde de lei pot fi folosiţi după bunul plac al primarilor, iar preşedintele PSD îşi asigură susţinerea în partid. În acest timp, satul românesc rămâne în agonie.

În 2001 am văzut pentru prima oară un sat părăsit. Yesa, un sat din nordul Spaniei, urma să fie transformat de noi, o delegaţie de arhitecţi din Belgia, într-un sat turistic, pentru a fi salvat. Aproape două decenii mai târziu, agonia satului devine tema centrală în campania electorală din Spania, care s-a încheiat cu alegerile parlamentare duminică. Ţăranii spanioli au cerut infrastructură, servicii, investiţii şi… atenţie. E firesc să ceară atenţie, căci azi, peste tot în lume, satele se depopulează. Or, această problemă este ignorată de politicieni.

La noi, e altfel. Mediul rural pare a avea parte de toată atenţia lui Liviu Dragnea, care tocmai ce-a lansat un Fond de Dezvoltare şi Investiţii (FDI) de 10 miliarde de lei destinat cu precădere primăriilor cu deficit bugetar, adică majoritatea satelor. „Guvernul PSD dă bani pentru dezvoltarea localităţii tale”, ne spune Dragnea. Teoretic, banii trebuie daţi înapoi după 20 de ani. Cu dobândă. Practic, pentru ca sunt sărace, primăriile satelor nu vor fi capabile să returneze banii, iar datoriile vor fi fi trecute la pierderi în bugetul de stat din mandatul guvernelor viitoare.

E o idee bună să investeşti în sate, doar că lui Dragnea nu-i pasă de oamenii din rural, nu vrea să-i scoată din sărăcie, ci să-i scoată la vot. „Ţine numai de primar să vină cu doar două documente la Bucureşti şi banii merg la comunitate, pentru oameni”, ne mai spune Dragnea. Da, ţine de primari să împrumute aceşti bani ce pot fi cheltuiţi după propriul plac şi nu în interesul comunităţii. La schimb, primarii PSD îl susţin pe preşedintele PSD în interiorul partidului, iar Dragnea controlează teritoriul.

Dacă Dragnea voia să dezvolte satele româneşti, atunci nu se limita la pomeni electorale, ci făcea investiţii adevărate. Investiţii pe care nu le-a făcut atunci când a fost ministrul Dezvoltării şi a cheltuit 2,3 miliarde de lei prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) în 2013-2014, netransparent, prin ordine de ministru nepublicabile în Monitorul Oficial.

PSD a guvernat 21 de ani din cei aproape 30 trecuţi de la Revoluţia din 1989. Bani au tot fost, dar PSD i-a pierdut fără rost. N-au existat monitorizarea, evaluarea, controlul. Dar au existat risipa şi paguba. În 21 de ani de guvernare, PSD putea să dezvolte ruralul românesc, nu să-l facă dependent de „Guvernul PSD care-i dă”, sărăcindu-l în prealabil. Conform Eurostat, în 2015, România se afla pe locul 2 în UE la capitolul sărăcie în mediul rural, cu jumătate din populaţie expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale.

Aşa îşi asigură Dragnea puterea pe mai departe: cumpărându-i pe primari şi ţinând satele în agonie. În fapt, tot ce construieşte Dragnea e un guvern din umbră care sa controleze diverse fonduri prin care el sa-şi întărească puterea. Împrumuturile destinate primăriilor prin FDI sunt gestionate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNP), instrumentată de PSD. În curând se va înfiinţa Banca Naţională de Dezvoltare a României (BNDR), prevazută în programul de guvernare PSD: o bancă de stat care va da credite direcţionate politic. Şi gata, schema lui Dragnea este completă: reţea de primari şi împrumuturi prin FDI gestionate de CNP, completate pe viitor de împrumuturi de la BNDR.

Cele mai multe investiţii eligibile prin FDI vor fi lucrările de întreţinere şi reparaţii curente. Ca primar, ai nevoie într-adevăr de doar două hârtii: cererea de finanţare şi deviz de lucrări. Dacă investiţia este sub 100.000 de euro, banii se alocă direct, cel mai probabil firmelor de casă si la preţuri mult supraevaluate. Or, reparaţiile curente sunt lucrări greu de monitorizat. Nu poţi şti câte mâini de vopsea lavabilă s-au dat, de exemplu. Deci nu te poate trage nimeni la răspundere pentru nimic. De oportunitatea investiţiei nici nu se mai pune problema. În fapt, primarii sunt protejaţi legal de orice repercusiuni.

FDl nu acoperă problemele satului în România. Majoritatea celor care locuiesc la ţară sunt oameni ţinuţi în sărăcie prin izolare faţă de restul ţării, căci nu există infrastructură la nivel naţional. Lipsa infrastructurii naţionale şi, deci, a conectivităţii duce le subdezvoltare economică locală, la absenţa locurilor de muncă şi, prin urmare, la imposibilitatea colectării taxelor şi impozitelor. Adică sărăcie. Consecinţa gravă a izolării şi sărăciei este depopularea satelor. Nu ştim suficient despre acest exod, căci statul românesc nu deţine date demografice şi nici nu caută să le obţină. Nu există studii sociologice. Le fac în schimb ţările de adopţie ale emigranţilor români, precum Spania, în care trăiesc peste un milion de cetăţeni români.

Duminică trecută, în timp ce spaniolii votau, noi eram cu toţii acasă la bunici, părinţi, mulţi dintre ei la ţară. Pe platformele de socializare, fotografiile cu uliţa satului, bucate tradiţionale, costume populare, grădini şi case vechi nu mai pridideau să apară. În Caravana prin ţară în care am fost în ultimele două luni, la întrebarea „câţi dintre dumneavoastră aveţi rude la ţară?” aerul de deasupra capetelor din sală se umplea cu mâini ridicate. Din suprafaţa totală a ţării, circa 87,1% reprezintă spaţiul rural, iar pe acest teritoriu locuieşte aproape jumătate din populaţia României. Este vorba de un mare capital uman al României batjocorit şi lăsat de izbelişte. Aceasta este o problemă structurală şi sensibilă în acelaşi timp. Şi care trebuie tratată cu mare atenţie.

Spania şi România au în comun urbanizarea tardivă, densitatea populaţiei mică şi agonia satului. Dacă nu am fi fost hărţuiţi cu modificările pentru legile justiţiei dedicate salvării lui Dragnea, am fi dezbătut şi noi agonia satelor noastre, aşa cum o fac spaniolii.

Sensul modern al agoniei ca luptă pe viaţă şi pe moarte vine din Evanghelii, de la agonia lui Isus, în ultima noapte, când se teme şi pentru o clipă se îndoieşte de misiunea lui. Dar la origine, agonia era o luptă sau o competiţie. Vine de la verbul grec şi latin ago, a conduce, de unde provine şi prot-ago-nist, ba chiar şi actio, acţiunea.

 

Dar despre acţiune şi cum va putea el, satul, ieşi învingător, voi scrie într-un articol viitor.

 

* Editorial publicat pe blogurile Adevărul

Editoriale

Transformările care ne conturează viitorul

Publicat

pe

Sub ochii noștri au loc deja și vor avea loc în următorii ani trei mari transformări la nivel european, care vor schimba fundamental felul în care va arăta România și Europa.

👉 Prima este transformarea modelului economic prin revoluția digitală și cea climatică. Comisia von der Leyen tocmai a prezentat în Parlamentul European Pactul Ecologic European, care va modifica felul în care facem investiții, cheltuim banii publici, ne deplasăm, facem agricultură sau comerț.

👉 A doua este transformarea instituțională a Uniunii Europene. Anul viitor va începe o conferință/constituantă europeană al cărei rol va fi acela de a propune schimbări la felul în care funcționează instituțiile europene, la felul în care interacționează cu cetățenii și societatea civilă, la felul în care sunt aleși liderii instituțiilor.

👉 A treia este integrarea militară a UE. Pe fondul relativei dezangajări a SUA față de Europa sub Trump, Uniunea Europeană va dori să își creeze propria capabilitate militară fapt ce creează și va crea o tensiune între statele membre foarte atlantiste, așa cum e România, care văd SUA și NATO ca garanții fundamentale de securitate și statele suveranist-europene care își văd securitatea garantată mai mult prin propriile forțe.

Toate trei transformări pot să fie oportunități majore pentru România dacă vom ști să contribuim la ele și să le orientăm către nevoile și interesele noastre.

👉 Revoluția climatică și cea digitală ne pot ajuta să ne transformăm economia dintr-una producătoare de materii prime ieftine și de produse cu valoare adăugată scăzută într-una în care punem în valoare spre exemplu potențialul natural sau în IT&C pentru a face un salt calitativ, păstrând în același timp accesul la resursele europene din politica de coeziune și agricolă pentru a ne dezvolta infrastructura și a susține revigorarea satului românesc.

👉 Transformarea instituțională a Europei poate fi o ocazie pentru ca societatea civilă din România să fie un model de bune practici despre cum implicarea și participarea pot fi benefice pentru revigorarea establishmentului politic.

👉 În tensiunea dintre atlantiști și suveraniști, România poate fi liantul care explică faptul că integrarea militară europeană poate și trebuie să se facă nu în detrimentul SUA și NATO ci în complementaritate și pentru a întări NATO și relația trans-atlantică.

Pentru ca toate aceste lucruri să se poată întâmpla, iar România să nu fie de partea pierzătorilor în urma acestor transformări, e nevoie ca guvernul să lucreze de pe acum în mod proactiv și împreună cu europarlamentarii români pentru a nu fi luat din nou prin surprindere, așa cum s-a întâmplat în mod tradițional în politicile europene ale României de la aderare încoace.

Citește în continuare

Editoriale

TU ce faci pe 7 iunie 2020?

Publicat

pe

Probabil că, dacă ești diasporean, nimic deosebit. E o duminică numai bună de un mic grătar, o vizită pe la amici sau ceva treabă prin casă. Eventual de stat cu copiii sau băgat șase episoade, unul după altul, din ultimul Peaky Game of Cards de pe Netflix.

Nu o să te gândești la buletinul tău de România, ținut prin vreun sertar pe undeva. Buletin care ți-ar fi permis, dacă erai acasă, să votezi. Acasă, în sensul de unde te-ai născut, unde ai adresa din acel buletin. Acasă, unde același primar se bate cu pumnul în piept că totul e perfect, deși nu se schimbă nimic, iar pe ei îi interesează un singur lucru – banii. Acasă, unde două-trei partide își împart consilierii locali și județeni ca pe niște cărți de joc.

Acasă unde (încă) nu te întorci, că nu-s joburi, străzi sau servicii, că spitalele sunt la pământ și școlile nu pot fi comparate cu cele unde merg copiii tăi. Unde ultima oară când ți-ai reînnoit acel buletin uitat sau ai mers după alte acte ai fi vrut să spargi ceva după discuția cu funcționarii de la poliție sau primărie.

Acasă, pe 7 iunie, ai tăi vor merge la vot. Pe buletinele de vot se vor afla, în premieră în 30 de ani, oameni noi, proaspăt intrați în politică, motivați de dorința de a-ți face acel acasă un loc unde chiar ai vrea să te întorci.

Va fi greu fără votul tău. Tu și alți cinci milioane de români plecați din țară ați putea să dați complet peste cap orice așteptări la alegerile locale. 5 milioane? Și 5.000 de diasporeni care vor merge prin satele sau comunele lor vor avea un impact, cel puțin în votul pentru consilieri locali. 10.000 ar fi și mai bine.

Iar 100.000 de diasporeni care merg acasă să voteze ar putea da peste cap complet primării-cheie. Primării unde aceiași primari fac aceleași lucruri sau nimicuri în același mod de 30 de ani, chiar dacă își schimbă partidul de la o zi la alta.

Și nici nu mai e așa de greu să vii în țară pentru un weekend.

Avem 9 aeroporturi internaționale în România unde poți zbura direct, la Bacău, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Sibiu, Suceava și Timișoara, iar zborurile, dacă le iei de pe acum, sunt chiar OK la preț. O listă lungă de companii au oferte mereu. Poate zbori și cu escală – ai timp să citești o carte sau să bei o cafea prin Varsovia sau Roma două-trei ore, în drum spre Timișoara sau Bacău.

Cât de greu ți-ar fi să faci asta, serios? Să intri pe edreams sau govolo sau skyscanner sau momondo sau alte agregatoare de bilete și doar atât: să verifici cât te-ar costa drumul spre vot la locale, în România, pe 7 iunie 2020.

Hai, verifică. Te aștept.

Și așteaptă și întreaga Românie 🇷🇴

Se vorbește despre miracolul Diasporei la vot pe 24 noiembrie? Să vezi ce miracol va fi în iunie!

Ne vedem la aeroport!

Citește în continuare

Editoriale

Viorica Dăncilă își amintește de tăierile ilegale doar în campania electorală. Cât a fost prim-ministru n-a făcut nimic!

Publicat

pe

FOTO EPA

Viorica Dăncilă a vorbit, zilele trecute, despre cum va lupta dânsa cu mafia din industria lemnului, această luptă devenind o prioritate pentru președintele Dăncilă. 

Într-adevăr, doamna Dăncilă. Soluții există și este nevoie de curaj și de încăpățânare pentru a le pune în aplicare. Întrebarea este de ce nu ați dat dovadă de acest curaj și de încăpățânare cât ați fost prim-ministru? Soluțiile despre care vorbiți pentru a rezolva problemele de mediu au fost și sunt la îndemâna guvernului, respectiv a prim-ministrului. Cât ați ocupat funcția respectivă, nu v-a preocupat niciuna dintre aceste probleme prioritare. Iar ca președine nu ați putea face decât să inițiați dezbateri și să recomandați guvernului și prim-ministrului să facă ceea ce nu ați făcut dumneavoastră! Cât de naivi ar trebui să fim să vă credem?

Cât ați fost prim-ministru, de ce nu ați cerut ministrului Apelor și Pădurilor să repună în funcțiune, în regim de urgență, Inspectorul Pădurilor, realizat de Guvernul tehnocrat în 2016? Acest mecanism de urmărire prin satelit a tăierilor din pădurile României oferă un instrument excepțional Gărzilor Forestiere, dar și publicului larg să urmărească „pe viu” unde încep tăieri legale și unde sunt cele ilegale. Și oare de ce nu ați activat Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos (SUMAL) îmbunătățit încă din 2016? Fostul ministru PSD doamna Doina Pană a dezactivat la începutul anului 2017 platforma Inspectorul Pădurilor și a oprit utilizarea SUMAL îmbunătățit, pornind de la pretexte false, încurajând astfel continuarea crimei, șantajului și jafului în pădurile României. Repunerea în funcțiune sub „oblăduirea” dumneavoastră ar fi fost foarte simplu de făcut, dacă ar fi fost tratată cu adevărat ca prioritate. Poate că acum, când știm din rezultatele Inventarului Forestier Național că din pădurile României se exploatează anual dublul cantității prevăzute în amenajamentele silvice, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării ar trebui să ceară instituțiilor abilitate să fiți luate la rost – atât dumneavoastră, cât și doamna Doina Pană – de ce ați oprit utilizarea acestor instrumente pentru a preveni și a reduce tăierile ilegale din pădurile României.

În perioada în care ați fost prim-ministru, de ce ați permis distrugerea ariilor protejate în loc să inițiați măsuri care să permită o bună administrate a ariilor protejate deja existente? Poate nu ați știut că sub atenta dumneavoastră guvernare s-a distrus în mare măsură sistemul de administrare a ariilor protejate. Poate nu știți nici acum că, sub „atenta” guvernare pe care ați practicat-o, au fost înlăturați numeroși administratori de arii protejate de la posibilitatea de a contribui la protejarea naturii și de a aduce bani pentru rezervațiile noastre naturale și pentru siturile Natura 2000. Afirmați că vreți să obligați „autorităţile să oprească acum crimele, şantajul şi jaful”, dar cât ați fost prim-ministru ați permis ca ariile protejate să fie vulnerabilizate și expuse crimelor împotriva naturii, șantajului și jafului.

Cum nu veți avea cum să conduceți, în calitate de președinte al țării, ședințele de guvern, nu prea mai aveți nicio șansă să impuneți prim-ministrului sau guvernului niciuna dintre prioritățile acestea. Iar dacă în cei aproape doi ani cât ați fost prim-ministru nu ați aflat care sunt prerogativele unui prim-ministru, cum să vă credem că veți ști ce ați avea de făcut în calitate de președinte și că veți acționa conform prerogativelor cu privire la „prima prioritate privitoare la mediu” sau în privința oricăror altor priorități ale acestei țări, multe generate chiar de dumneavoastră prin proasta guvernare marca PSD?

CNPP PLUS

Citește în continuare
Știri Localeacum O zi

Portret de primar. Dezbatere între Alexandru Dimitriu și Horia Tomescu, candidați PLUS la Primăria Sectorului 5

Știri Localeacum 2 zile

PLUS Sector 5: Ultima „realizare“ a lui Daniel Florea este de a-și asocia imaginea cu Moș Crăciun

Noutăți Generaleacum 2 zile

Ștefan Pălărie: O educație de calitate în fiecare clasă din România se poate construi doar dacă parcurgem câțiva pași elementari

Editorialeacum 2 zile

Transformările care ne conturează viitorul

Știri Localeacum 2 zile

Dacian Cioloș: Am promis că vom propune programe dedicate cu fonduri europene pentru zone cu grave probleme, precum Valea Jiului sau Gorj. E esențial ca România să nu adopte tehnica struțului

Noutăți Generaleacum 3 zile

Vlad Voiculescu, mesaj pentru Gabriela Firea: Opriți-vă! Un plan de spital nu înseamnă un .pdf cu tot felul de platitudini și o conferință de presă. Riscul pe care îl transferați asupra bucureștenilor este imens

Stiri PLUSacum 3 zile

Poziția PLUS față de pensiile speciale

Noutăți Generaleacum 3 zile

Andrei Lupu: Am o singură dilemă – de ce nu își angajează răspunderea Guvernul și cu privire la desființarea Secției Speciale?

Noutăți Generaleacum 3 zile

Filialele PLUS Arad, PLUS Timiș și PLUS Hunedoara solicită deschiderea de urgență a lotului 3 al Autostrăzii A1

Stiri PLUSacum 5 zile

Vlad Voiculescu: Alianța va avea candidați comuni peste tot în țară. Discutăm acum despre acest proces și despre calendar

Cele mai citite