Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Coronavirus

Administrarea deșeurilor în perioada de epidemie

Publicat

pe data de

Pandemia cauzată de COVID-19 afectează major societatea din punct de vedere sanitar, dar și economic și asupra mediului. Deși scăderea activităților economice aduce o scădere a poluării atmosferice, ne confruntăm cu o situație deosebită pe partea de gestionare a deșeurilor.

În primul rând, avem o creștere mare pe termen scurt a deșeurilor menajere, generată de noile reguli de izolarea populației la domiciliu. Până acum, peste 100.000 de români care sunt izolați oficial generează, pe cale de consecință, mai multe deșeuri menajere la domiciliu. În paralel, pe fondul creșterii accentuate a vânzărilor la unele produse ambalate în plastic (alimente, dar și produse de curățenie, dezinfectanți comuni și industriali etc) sau a celor livrate la domiciliu, prin curieri, în ambalaje de plastic sau carton, cantitățile de ambalaje din deșeul municipal sunt în continuă creștere.

Pentru populația care nu este suspectă de îmbolnăvire trebuie continuate și chiar întărite regulile de separare a deșeurilor menajere. Mai mult ca oricând, printr-o separare corectă a deșeurilor menajere se reduce frecvența drumurilor la ghena de gunoi și deci scăderea posibilității de contaminare a populației prin contact.

Analizând recomandările OMS, regulile implementate deja în alte țări care se luptă cu pandemia la nivel ridicat, dar și realitățile colectării deșeurilor din România propunem următoarele reguli, pentru a minimiza potențialul de risc provenind din gospodăriile izolate:

  • Colectarea separată în cadrul gospodăriei, în saci, a tuturor fracțiilor, inclusiv a celor reciclabile.
  • Sacii trebuie să fie rezistenți, să nu se rupă ușor și să se folosească chiar doi sau trei saci dacă este cazul, în special pentru colectarea separată a materialelor de igienă și protecție.
  • Sub nicio formă articole individuale precum șervețelele nazale, mănuși de protecție, măști faciale etc nu trebuie să fie aruncate în coșul de gunoi fără a fi în prealabil puse într-un sac închis prin legarea marginilor și introdus într-un al doilea sac care va fi apoi legat.
  • Deșeurile cu colțuri sau margini ascuțite trebuie depozitate în containere rezistente la tăiere și înțepare sau învelite în materiale tari (carton, plastic, textil) pentru a proteja sacul de plastic.
  • Sacii trebuie depozitați în siguranță astfel încât să nu existe posibilitatea ca animalele de casă să le desfacă și să le împrăștie
  • Deșeurile din sticlă, precum și deșeurile electrice și electronice, bateriile și alte deșeuri nealterabile pot fi păstrate separat și nu vor fi predate odată cu deșeurile menajere până la finalizarea perioadei de izolare.
  • Deșeurile provenite din gospodăriile aflate în izolare vor fi colectate prin metoda din ușă în ușă, o dată pe săptămână, pentru a preveni ieșirea persoanelor potențial contaminate din casă/apartament.

În ceea ce privește deșeurile provenite de la centrele de carantină, acestea sunt considerate infecțioase și asimilate deșeurilor provenite din instituții sanitare și medicale. Aceste deșeuri au un regim special, deja reglementat, și NU POT fi ridicate de operatori economici care nu au o autorizație de mediu în acest sens. Așadar, este imperativă încheierea de contracte separate pentru serviciile de gestionare a deșeurilor provenite din centrele de carantină, inclusiv de moblizare a resurselor financiare necesare pentru ridicarea, manipularea și eliminarea deșeurilor în condiții de siguranță pentru mediu și sănătatea populației.

Conform Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, în 2015 erau înregistrate cu aviz de mediu în România pentru incinerarea deșeurilor 12 agenți economici, iar pentru co-incinerare șapte (fabrici de ciment). România avea înregistrate în luna august 2019, 46 de depozite de deșeuri conforme (aproximativ unul per județ).

 

* Material realizat de Grupul de lucru „Deșeuri” al PLUS

Coronavirus

Sănătatea elevilor și profesorilor, mai presus de interesele politicienilor

Publicat

pe

Politizarea pandemiei și absența solidarității au agravat criza în care ne aflăm și au anulat eforturile depuse pentru limitarea răspândirii COVID-19 în timpul stării de urgență.

Guvernul a ezitat să acționeze ferm și consecvent pentru aplatizarea curbei infectării, iar partidele din opoziție au bagatelizat pericolul, contestând la CCR măsurile adoptate de guvern și îndemnând publicul să nu poarte mască. S-a ajuns până „eliberarea” din spital a persoanelor infectate, în numele dreptului la liberă circulație, situație relatată – cu sarcasm – de presa internațională.

Prin răspunsul inept și iresponsabil la criza fără precedent cu care ne confruntăm, politicienii n-au făcut decât să-și arate disprețul pentru sacrificiile noastre: izolare, dificultăți financiare, imposibilitatea de a fi alături de o persoană iubită, în ultimele clipe ale vieții acesteia. Toate aceste sacrificii s-au dovedit zadarnice, din cauza unor jocuri politicianiste execrabile.

Din păcate, jocul continuă, iar următoarea mutare decisivă se va face în domeniul educației. Miza electorală este enormă, dacă ne gândim la milioanele de părinți care se vor prezenta la urne în această toamnă.

În ultima perioadă, s-au făcut presiuni tot mai mari pentru revenirea elevilor în clase, în ciuda faptului că România înregistrează zilnic peste 1000 de cazuri noi de COVID-19. Președintele și Guvernul Orban n-au rămas insensibili la aceste presiuni. Descentralizarea deciziei, anunțată de Klaus Iohannis, nu face altceva decât să transfere responsabilitatea gestionării acestei crize autorităților locale și școlilor. În acest fel, PNL speră să reducă din costul electoral al unui eventual eșec.

În cadrul conferinței de presă susținute la Palatul Cotroceni, miercuri, 5 august 2020, Președintele României a prezentat trei scenarii cu privire la desfășurarea învățământului preuniversitar, însă a făcut o eroare (asupra căreia a revenit, printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale): criteriul epidemiologic în funcție de care școlile se vor încadra în scenariile „verde”, „galben” sau „roșu” va fi numărul total de cazuri noi înregistrate în ultimele 14 zile, în localitatea în care se află școala, raportat la 1.000 de locuitori, și nu media zilnică de îmbolnăviri pe ultimele 14 zile.

Aici apare însă o primă problemă: pentru pregătirea scenariului adecvat, unitățile de învățământ trebuie să cunoască situația epidemiologică a comunității în care funcționează, dar și a celor din care provin elevii. În acest moment, Grupul de Comunicare Strategică anunță zilnic doar numărul de cazuri noi la nivel național și județean.

În plus, funcționarea școlilor trebuie reglementată printr-un protocol care să includă măsurarea temperaturii la intrarea în școală, distanțarea fizică, măști atât pentru elevi, cât și pentru personalul didactic și nedidactic, dezinfectarea și aerisirea frecventă a spațiilor, igiena riguroasă a mâinilor. Poate că și testarea elevilor și profesorilor ar trebui luată în considerare de autorități.

În al treilea rând, trebuie asigurate resursele financiare necesare aplicării acestor măsuri, inclusiv asigurarea finanțării asistenței medicale suplimentare în școli și a salariilor personalului didactic suplimentar, pentru a face posibilă reducerea numărului de elevi din sălile de clasă, acolo unde este cazul.

Nu în ultimul rând, autoritățile trebuie să se asigure că toți elevii au acces la dispozitive electronice cu conexiune la internet, astfel încât scenariul trei să poată fi aplicat, în cazul apariției unor focare de COVID-19 în școli. Guvernul a făcut deja primul pas în această direcție, la sfârșitul lunii iulie, prin lansarea programului „Școala de acasă”.  Să sperăm că nu vor apărea piedici în derularea programului.

Redeschiderea celor 6293 de unități școlare nu trebuie să se facă sub presiune politică, ci trebuie respectate aceste condiții esențiale pentru siguranța elevilor și a personalului din învățământ. Dacă acestea nu pot fi îndeplinite, școlile trebuie să rămână închise.

 

* Material de Gabriela Tache, membru CNPP Educație

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Responsabilitatea înseamnă acțiune!

Publicat

pe

Împreună cu cetățenii responsabili din România, Alianța USR PLUS trage un semnal de alarmă și condamnă politizarea excesivă a demersurilor legale și sanitare menite să limiteze numărul de îmbolnăviri grave și decese din cauza COVID-19. 

Dacă specialiștii din domeniul medical, forțele politice și cetățenii au reușit să facă față primului val de pandemie, acum, această luptă este îngreunată de mesaje politicianiste distructive. 

Așa-numiți „lideri” ai unor formațiuni politice au reușit, prin mesajele lor populiste şi inconştiente, să inducă o falsă stare de siguranță, promovând, într-un mod profund iresponsabil, relaxarea prematură.

Scopul lor este unul strict politic și electoral. Fără pic de considerație pentru sănătatea românilor, ei își doresc doar să atragă votanții care văd în măsurile epidemiologice, precum distanțarea socială, purtarea obligatorie a măștilor de protecție sau măsurarea temperaturii, niște încălcări ale unor libertăți fundamentale. 

Este de datoria noastră, a celor responsabili și perfect conștienți de pericolul în care ne aflăm, să ne unim și să luptăm împotriva dezinformării și a tuturor celor care, din inconștiență, incompetență sau lipsă de scrupule, promovează realități paralele. 

Acum este vital ca deciziile medicale să fie luate strict în baza recomandărilor făcute de specialiști. Clasa politică trebuie să folosească acum întregul arsenal de instrumente şi de mesaje pentru a sprijini România și pentru a veghea la siguranța noastră, a tuturor, nu să trimită mesaje ce induc teama că am putea fi arestați pe stradă la un simplu strănut sau să propage știri false conform cărora virusul ar fi o ficțiune de laborator sau un scenariu de film.

Populismul fără margini, infecțiile nosocomiale, numirea politică a directorilor de spital, incompetența și corupția ucid din nou, azi, aici și acum, exact așa cum au făcut în cazul Colectiv, însă la o scară mult mai largă. 

Ucid oameni care au comorbidități, dar nu numai atât, ne transformă seniorii în victime sigure și ne reduc capacitatea de tratament a bolnavilor cronici, umplând paturile de ATI.  

Voi, cei care răspândiți aceste mesaje, OPRIȚI-VĂ! Nu faceți decât să vă decredibilizați, inclusiv în ochii propriului electorat, pe măsură ce pandemia seceră tot mai multe vieți.

  1. Cerem tuturor partidelor să adopte de îndată legislația ce reglementează carantina, izolarea și internarea, tratamentul la domiciliu, în baza analizelor și a recomandărilor specialiștilor în epidemiologie, boli infecțioase și sănătate publică. 
  2. Cerem sprijinul președintelui Klaus Iohannis care, prin calitatea sa de lider ales al poporului român și de mediator politic, are obligația de a transmite mesaje de echilibru, respectare a legii și de conștientizare permanentă a pericolului.
  3. Cerem Guvernului și Ministerului Sănătății să asigure condițiile necesare pentru continuarea tratamentului pacienților cronici, de la asigurarea disponibilității medicamentelor și echipamentelor medicale în farmacii la ghiduri și protocoale clare în întreg sistemul sanitar. Este nevoie de o campanie de conștientizare publică asupra riscului crescut pentru toate categoriile vulnerabile (diabet, obezitate, hipertensiune arterială, astm și altele), prin mass media, oameni de cultură și sistemul medical (medici de familie, specialiști etc). Cerem Guvernului o comunicare zilnică, ușor accesibilă și transparentă în tot ceea ce privește capacitatea de testare în județe și municipii a numărului de pacienți cu infecție activă  SARS-CoV-2 pentru fiecare UAT, precum și numărul și locația pacienților din focarele active.
  4. Cerem Guvernului comunicarea numărului de paturi de ATI, unități ATI mobile, ventilatoare mecanice, capacități suplimentare de tratament înființate ca răspuns la criza COVID-19 și, de asemenea, prezentarea planurilor de contingență, în cazul apariției unor noi focare.
  5. Cerem comunicarea detaliilor asupra stocurilor de materiale și echipamente de primă necesitate în lupta cu pandemia. 
  6. Cerem Guvernului măsuri urgente pentru pregătirea spitalelor, a centrelor rezidențiale și a întregului sistem pentru eventualitatea unui nou val de îmbolnăviri. În această toamnă nu vom mai avea nicio scuză pentru lipsa materialelor sau neinstruirea personalului specializat.
  7. Cerem colaborarea cultelor și a reprezentanților lor, care, prin mesaje către credincioși, pot explica și accentua pericolul la care se expun persoanele în vârstă și pacienții cu boli asociate. De asemenea, ele pot fi un factor crucial prin încurajarea respectării măsurilor de siguranță, în special în lăcașurile de cult.
  8. Cerem organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor în toate Direcțiile de Sănătate Publică. Incompetența și nepotismul în aceste posturi, în plină pandemie, fac victime.
  9. Cerem Guvernului și Ministerului Afacerilor Interne supravegherea respectării stricte a regulilor epidemiologice pe întreg teritoriul României. Imaginile și statisticile din ultimele zile arată un coșmar epidemiologic. Rata de infectare crescută din ultima perioadă poate duce la închiderea granițelor pentru România. Disconfortul generat înseamnă mai mult decât ratarea unor vacanțe. Această măsură va duce la consecințe economice greu de prevăzut. Relaxarea prost implementată ne-a pus pe un drum care duce către dezastru.
  10. Cerem Guvernului să participe activ la programele europene ce vizează revenirea economiei și să debirocratizeze de urgență regulile de acordare a sprijinului financiar, investițional și a fondurilor europene de care economia țării are mare nevoie. 
  11. Cerem tuturor liderilor de opinie să transmită în spațiul public mesajele reale care pot ajuta la prevenirea bolii, contracarând astfel campania de știri false și salvând nenumărate vieți. Datoria politicienilor este să judece situațiile limită pentru binele cetățeanului, nu pentru câștigul electoral.

Facem un apel la populație pentru a fi solidari, a ne proteja pe noi înșine și pe cei din jur respectând cele trei reguli simple de protecție: spălarea mâinilor, purtarea măștilor și distanțarea fizică.

În acest moment, RESPONSABILITEA ÎNSEAMNĂ ACȚIUNE!

 

Radu Ciornei, imunolog

Adrian Wiener, senator și medic

Manuel Rezeanu, medic

Dan Barna, președinte USR

Dacian Cioloș, președinte PLUS

Dragoș Tudorache, europarlamentar, președinte executiv PLUS

Nicolae Ștefănuță, europarlamentar, vicepreședinte USR

Dragoș Pîslaru, europarlamentar PLUS

Vlad Botoș, europarlamentar, membru BN USR

Ramona Strugariu, europarlamentar PLUS

Vlad Voiculescu, membru BN PLUS, președinte PLUS București

Stelian Ion, vicepreședinte USR, deputat, candidat la Primăria Constanța

Allen Coliban, vicepreședinte USR, deputat, candidat la Primăria Brașov

Cristian Seidler, vicepreședinte USR, deputat

Radu Mihail, senator, membru BN USR

Tudor Benga, deputat, membru BN USR

Ana Ciceală, consilier municipal, membru BN USR, candidat Primărie Sector 3 București

Teodora Stoian, membru BN USR

Oana Țoiu, membru BN PLUS

Andrei Macsut, membru BN USR

Daniela Șerban, trezorier, membru BN PLUS

Alexandru Gâdiuță, candidat Primărie Sector 6 București

Andrei Lupu, membru BN PLUS

Mihai Goțiu, senator, membru BN USR

Cristian Moș, membru BN, președinte USR TM și candidat la președinția CJ TM

Alin Mituța, membru BN PLUS

Andrei Corbu, membru BN USR

Oana Ursache, membru BN PLUS

Victor Giosan, membru BN PLUS

Diana Mureșan, membru BN USR

George Cățean, membru BN PLUS

Monica-Elena Berescu, membru BN PLUS

Levente Elek, membru BN USR

Dumitru Dobrev, membru BN USR

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Ghiduri post-criză COVID-19, puse la dispoziția antreprenorilor și a autorităților

Publicat

pe

Relansarea economică trebuie să fie prioritate esențială pentru România. Antreprenorii și firmele mici cu mai puține resurse la dispoziție au nevoie de o mână de ajutor să se adapteze la noua realitate pe timp de criză.

Așadar, Celula executivă de criză PLUS în domeniul Economie și Antreprenoriat pune la dispoziția autorităților și a antreprenorilor al doilea set de ghiduri post-criză.

Acestea sunt traduse și adaptate din materiale oficiale ale organizațiilor internaționale de profil și/sau ale autorităților din alte țări europene. Acestea sunt menite să îndrume firmele și organizațiile românești în protecția angajaților și a clienților. La primul set de ghiduri pentru domeniile cele mai grav afectate de criză: turism, livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante, construcții, saloane și frizerii, precum și un ghid de evaluare a riscului folositor mai multor domenii adaugăm un al doilea set în domenii care se pregătesc pentru reluarea activității: transport de mărfuri și servicii de logistică, școlile de conducători auto, protecția șoferilor de taxi și a pasagerilor și un ghid pentru sălile de sport și clienții acestora.

Ghidurile pot fi lansate ca recomandări oficiale ori transpuse în ghiduri oficiale sau chiar legislație secundară în urma consultărilor cu mediul de afaceri. restaurante si terase,
_

Ghidurile pot fi descărcate de aici:

Transport de mărfuri și servicii de logistică: https://bit.ly/2Afy32T
Restaurante si terase: https://bit.ly/2XulBVe
Scoli de conducători auto: https://bit.ly/3epdyjo
Protecția șoferilor de taxi și a pasagerilor: https://bit.ly/36B2ZH1
Reluarea activităților sportive: https://bit.ly/3gqwfVy

Din primul set de ghiduri:
Sectorul turistic: https://bit.ly/2AvAsH3
Sectorul construcțiilor: https://bit.ly/3fSm0Je
Livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante: https://bit.ly/2WWhmRP
Saloane de frizerie și coafură: https://bit.ly/2Z6SGbV
Evaluarea riscurilor: https://bit.ly/3cAGPqL

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite