Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Adevărul despre votul diasporei din 26 mai

Publicat

pe data de

Meleșcanu: „În diaspora au venit 5-6 autocare cu grupuri organizate care au facut scandal“.

Tăriceanu: „Și eu am stat 30 de minute la coadă și nu m-am simțit umilit“.

Șerban Nicolae: „Nu o să facem pentru diaspora drept de vot din vârful patului“.

Acestea sunt doar câteva dintre afirmațiile guvernanților PSD-ALDE în urma rușinii de pe 26 mai. Zi în care au încercat, din nou, la fel ca în noiembrie 2014 sau 10 august 2018, să îi umilească pe diasporeni. Zi în care cetățenii români de pretutindeni au spus răspicat că s-au săturat de acest fel de politicieni, de acest fel de guvernanți.

În loc de scuze și asumarea responsabilității, minciunile se rostogolesc pe bandă rulantă: „La Bologna, la consulat, la ora 7.30 erau doi votanţi şi au venit cinci autocare cu 200 de oameni care au făcut imediat o coadă imensă şi un scandal de ce nu se votează mai repede“, a afirmat Meleşcanu la o conferinţă de presă.

Iată însă adevărul relatat de catre Valentin Cruceanu, membru PLUS și delegat din partea Alianței 2020 USR PLUS la Secția 175 din Bologna, via Guelfa nr. 9: „Eu am ajuns la secția de votare la ora 5 dimineața. Am controlat sigiliul la ușa de la intrare si totul era OK. În jurul orei 5.30 a apărut o doamnă de vreo 60 de ani care dorea să voteze. După aceea, au venit și ceilalți delegați și șefa secției de votare.

Deja la ora 6 dimineața erau în jur de 60-100 de persoane, printre care și femei cu copii în brațe care veniseră din împrejurimi. La ora 7, când s-au deschis cele două secții de votare, erau în jur de 400-500 de persoane așezate la o coadă de aproximativ 300 de metri, în ploaie.

Pe parcursul zilei, coada a fost uriașă și au fost persoane cu copii care au stat la coadă mai bine de șase ore pentru a vota. Un delegat al PSD nu s-a prezentat, ceea ce ne-a îngreunat munca și mai mult. Toți cei de la coadă erau supărați că merge atât de greu și că lumea trebuie să stea afară în ploaie cu orele pentru a vota“.

Am făcut parte din echipa de coordonare a alegerilor europarlamentare în diaspora și pot confirma că situația descrisă de colegul nostru Valentin la Secția 175 din Bologna este similară cu ce s-a întâmplat la mai toate secțiile de votare deschise în Europa. Au fost mult prea puține secții deschise de către Guvern și MAE, iar dorința diasporenilor de schimbare a fost evidentă.

Bologna a fost unul dintre cele 17 cazuri în care două secții de votare au fost organizate la aceeași adresă, uneori în aceeași încăpere. Doar ca să iasă la numărătoarea MAE mai multe secții, deși o astfel de organizare nu înseamnă decât acces mai dificil, aglomerație mai mare și, prin urmare, un proces de vot mai lent.

Avem estimări potrivit cărora cel puțin 125.000 de cetățeni români nu și-au putut exprima dreptul constituțional la vot pentru că la ora 21.00 li s-au închis porțile în față, deși stăteau la coadă de ore întregi. Nu putem ști cât de mulți au plecat de la cozile infernale sau nu s-au mai deplasat văzând că au șanse mici să voteze.

Guvernul și MAE nu mai pot să mintă. Alianța 2020 USR PLUS a avut delegați în 350 de secții de votare din străinătate și în 99,5% din secțiile din UE, așa că avem informații directe despre ce s-a întâmplat cu adevărat la fața locului. Colegii noștri au făcut tot ce era omenește posibil ca numărul celor care au votat să fie cât mai mare. Mulți dintre ei nu s-au ridicat de pe scaun de la ora 7 dimineața până după ora 22, scriind la listele suplimentare. Mulți dintre ei nu au reușit să voteze nici măcar ei, pentru că nu au avut timp, iar MAE a închis sistemul SIMPV la ora 21.30.

Adevărul este că MAE și Guvernul au făcut tot posibilul ca să împiedice diasporenii să voteze.

PLUS Diaspora și USR Diaspora au identificat localitățile din diaspora unde numărul de secții de votare pentru următoarele scrutine trebuie suplimentat și pe cele unde trebuie deschise secții noi, pentru că numărul cetățenilor români rezidenți în zonă este semnificativ. Pentru cele peste 4 milioane de diasporeni din Europa, nu mai pot fi deschise doar 267 de secții, ca pe 26 mai.

Guvernul și MAE trebuie să își respecte obligația constituțională de a asigura dreptul la vot tuturor cetățenilor. Indiferent ce minciuni aruncă unii oameni aflați vremelnic în fruntea statului.

Editoriale

Ce facem cu diaspora? O abordare în trei pași

Publicat

pe

Bogdan Deleanu, membru al Consiliului Național PLUS

Vestea că sunt peste 5,6 milioane de români plecați din țară nu ne surprinde. De fapt, echipa PLUS Diaspora a CNPP (Comisia Națională de Politici și Programe) tocmai era pe cale să lanseze zilele acestea cifra de 5,5 milioane, obținută din cercetările noastre proprii.

Ce contează acum este ceea ce ne propunem să facem. Peste un sfert din români sunt plecați din țară, iar dintre aceștia majoritatea au plecat în ultimii 15 ani. Fiecare român din străinătate ușurează drumul pentru încă doi. „Hai, vere, că te angajez la mine la restaurant, șantier, firmă, magazin etc”. În ritmul acesta, nici nu mai contează cine guvernează România peste 10 ani – nu va mai fi nimeni aici!

Iar dacă unii se întreabă „de ce ar trebui să ne pese, la urma urmei, de cei care pleacă?”, iată altă cifră identificată de echipele noastre: românii din afară au trimis acasă, în 2018, aproape 5 miliarde de dolari!

Ne gândim la o abordare în trei pași:

Stoparea Exodului – prioritatea numărul 1 pentru diaspora este, de fapt, în țară. Câtă vreme nu se rezolvă problemele de acasă, lumea va continua să plece, iar cei plecați nu se vor întoarce. Prioritățile pentru cei plecați sunt:
1.  Reforma educației, cu accentul pus pe predictibilitate, competență, dobândirea de aptitudini utilizabile în viața reală și calitate peste cantitate;
2. Reforma în sănătate, inclusiv depolitizarea managementului sanitar, susținerea unui personal medical competent și independent și un buget de sănătate modern;
3. Susținerea mediului privat, sprijinind antreprenoriatul, și claritate fiscală, simplificând birocrația și privilegiind lupta inteligentă împotriva corupției.

Deschiderea drumului spre casă – dacă vrem să avem vreo șansă să aducem măcar o parte din acești oameni înapoi, trebui să:
1.  Creăm un one-stop-shop pentru întoarcere, care oferă asistență administrativă celor care au nevoie de acte noi, recunoașterea dovezilor sau diplomelor externe etc;
2. Reformăm sistemul de evidență a populației, cu noi facilități digitale;
3. Ușurăm reînscrierea în sistemul educațional sau de muncă românesc a celor care au petrecut o perioadă de timp în afară.

Trebuie să acceptăm că diaspora e România, indiferent dacă se mai întorc sau nu (de altfel, cam 40% dintre cei întrebați de noi spun că nu s-ar întoarce. Sau că nu s-ar întoarce până la pensie):

Chestionar PLUS Diaspora
1. E nevoie de o legislație pentru diaspora și administrație în afara frontierelor corelate cu amploarea problemei, care să faciliteze legătura permanentă cu țara;
2. Trebuie să investim major în salvarea identității și limbii române, mai ales pentru tinerii născuți în diaspora, prin tabere, manuale, programe de studiu, școli virtuale și ale mecanisme adaptate lor;
3. Crearea de legături noi între diaspora și țară, prin susținerea mediului asociativ, proiecte de îngemănare, asistență venită din afară către țară, mai multă putere de decizie din partea diasporei pentru țară.

Citește în continuare

Editoriale

Ministrul Culturii sfidează regulile elementare ale logicii și profesionalismului!

Publicat

pe

Ieri, pe site-ul Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN), a fost postată următoarea declarație de presă: Având în vedere articolele apărute în presa de astăzi, 18.07.2019, referitoare la înfiinţarea Muzeului Holocaustului, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale face următoarele precizări: va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Aceasta constituie așadar o asumare oficială a faptului că se va construi un nou muzeu în curtea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și, mai mult, avem de-a face cu o reorganizare masivă sub titulatura de Complex Muzeal.

Conceptul de Complex Muzeal îl consideram abandonat de cel puțin 30 de ani!

Care ar fi logica amalgamării unor entități care în decursul timpului și-au definit identitatea și publicul?

Ni se răspunde, așadar, pe cale oficială că actuala coaliție strânge cureaua și comasează trei muzee. Da, este vorba de lipsa banilor, a viziunii si a profesionalismului acestui guvern! Mai mult, prin această comasare, se răspunde indirect, doar așa știe să comunice actualul ministru, protestului față de cedarea curții interioare a Muzeului Antipa pentru construirea unei clădiri în care să funcționeze un alt muze. De ce noului muzeu nu i se poate găsi o destinație corespunzătoare și nu una impovizată, care să blocheze dezvoltarea unui dintre cele mai performante instituții muzeale din România?

Răspunsul este comasarea a trei muzee și înfințarea altuia!

În concluzie, se înființează un muzeu, într-un spațiu improvizat, deposedând astfel un alt muzeu performant de un teren care îi asigura dezvoltarea. Protestelor personalităților din zona academică și a societății civile li se răspunde cu o comasare de muzee, semn că lipsa profesionalismului și a resurselor financiare sunt elementele definitorii ale activității curente a actualei coaliții.

* Editorial semnat de Ovidiu Țentea, membru al Consiliului Național PLUS

Citește în continuare

Editoriale

Politica altfel e despre ceilalți

Publicat

pe

Politica altfel riscă să sune uneori ca formula „să fie bine ca să nu fie rău”. Sarcasmele din jurul ei ascund o doză de realitate. Tot așa, afirmația „nu se mai poate la fel ca până acum“ a devenit cât se poate de legitimă. De aici pornește, practic, orice discuție. Orice, dar nu PSD. În realitate, orice, dar niciun partid din cele de până acum. Pentru că știm deja prea bine că nu a funcționat. Dar ce înseamnă cu adevărat politica altfel?

E suficient să fii cinstit, bine intenționat, politicos și normal? Da, fără îndoială. Dar asta ține, mai degrabă, de caracterul personal, nu de calitățile politice de care e nevoie să schimbi o societate. Cred că limităm discuția despre schimbare la calități individuale, ceea ce duce la setarea jocului politic în căutarea figurilor providențiale. Dacă, în câteva cazuri, extrem de puține, această limitare funcționează, la nivel social ea nu are și nici nu va avea efectele așteptate.

În consecință, este nevoie de o schimbare de model, de raportare și de înțelegere a nevoilor pentru a produce schimbarea în mod real. E nevoie de o întoarcere la cetățean și la nevoile sale. În general, considerăm că votul reprezintă voința societății, fapt corect la nivel macro. Dar la nivelul vieții de zi cu zi, lipsa unei reprezentări reale, a înțelegerii problemelor pe care le are fiecare dintre noi, produce două efecte mai mult decât periculoase.

Apariția populismului este una dintre ele. E simplu pentru un politician să vorbească pe limba poporului atât timp cât nu face decât să acuze lipsa de empatie a clasei politice la problemele reale. Statistica nivelează social și economic și te poți trezi cu date corecte la nivel național, dar complet irelevante pentru sute sau mii de comunități. Intuiția unor politicieni oportuniști poate specula și deturna națiuni într-un timp extrem de scurt.

A doua problemă e lipsa de reprezentativitate. În lipsa înțelegerii societății, te alegi cu politicieni care ajung în funcție pentru cele mai caraghioase motive. Avem județe care cuprind localități atât de diferite încât politicile necesare cetățenilor pot să varieze de la o extremă la alta. Chiar și un politician competent și interesat va avea probleme în a schimba fundamental starea lucrurilor. Un baron local, un extravagant sau un dezinteresat nu va servi niciodată cetățenii respectivei zone. Rezultatele se văd cu ochiul liber. Nu se întâmpla nimic, nu se simte nicio creștere, doar câteva averi acumulate și multă sărăcie.

Întoarcerea la cetățeni nu e simplă, dar niciun efort sisific. Un partid nou – în cazul nostru, PLUS – trebuie să își găsească sursele de informare locale și capacitatea de a motiva cetățenii. Soluția comunităților e potrivită pentru că permite descentralizarea necesară abordării problemelor care îi interesează pe cetățeni. O comunitate rurală va avea aproape cu siguranță alte probleme decât una din municipiul județului și va reacționa complet diferit față de una din București.

Ca să suplinească lipsa de înțelegere a întregii societăți, multe partide și mulți politicieni au alunecat în teme transcendentale. Naționalism, conspiraționism, tradiționalism și altele din aceeași categorie, despre care se știe că pot fi înțelese de toți cetățenii. Sigur, ele nu au niciun efect concret pentru o comunitate rurală. Trei sau patru rânduri de alegeri în care se mestecă teme irelevante pe un ton emfatic pot crea oricând un teren fertil pentru un politician populist. Nu va rezolva nici el problemele reale, dar măcar te scutește pe tine, cetățeanul, de prostiile irelevante îndrugate seară de seară.

Revenind la comunitățile politice. Ele pot juca un rol fundamental, de curea de transmisie între nevoile comunității și politicile adoptate de partid. Nicio formațiune politică nu mai poate inventa una sau două măsuri cu care să vindece o societate. Situațiile punctuale trebuie adunate din toată țara și încadrate în rezolvare transversală. Politicile publice naționale sunt tratate separat, pe criterii strategice generale. E posibil ca o comunitate rurală să aibă probleme majore cu forța de muncă și depopularea, comunitățile din urbanul mic, post-industrial, să aibă șomaj ridicat, iar comunitățile din urbanul mare să fie preocupate de colectarea deșeurilor și de semafoarele din cartiere.

Ați auzit până acum un partid care să discute sistematic și organizat problemele locale pe care să le integreze în politici naționale? E drept, o schimbare s-a produs deja față de anii 2.000. Dar vorbim de cruciade individuale, ale unor oameni bine intenționați și cu experiență în societatea civilă. Pentru o politică „altfel” e nevoie de o construcție politică suficient de matură încât să cuprindă în interiorul ei interesele diverse ale întregii societăți. Întoarcerea la cetățean se face prin comunități locale cu vocație politică.

Citește în continuare
Revista Preseiacum 2 ore

Ciprian Teleman, la Realitatea TV: Doamna Firea ne-a anunțat doar că va colecta banii. Taxe e ușor să stabilești, dar pentru ce?

Stiri PLUSacum 4 ore

Dan Nica și Rovana Plumb, propuneri inacceptabile pentru postul de comisar european din partea României

Stiri PLUSacum 9 ore

Dacian Cioloș: Intrăm în următoarea campanie electorală având reprezentare în toată România. PLUS organizat în teritoriu va însemna și o Alianță întărită și cu reprezentare mai largă

Stiri PLUSacum O zi

Andrei Ion: Guvernul și Ministerul Afacerilor Externe nu fac destul pentru a organiza corect alegerile prezidențiale în diaspora. Chiar cifrele Guvernului o demonstrează

Revista Preseiacum O zi

Victor Giosan, la Realitatea TV: Rectificarea reflectă dezastrul politicii economice a cuplului Vâlcov-Dragnea, continuată Teodorovici. E suficient să citim opinia Consiliului Fiscal

Revista Preseiacum 2 zile

Andrei Lupu, la Digi24: Tăriceanu încearcă să forțeze ieșirea de la guvernare pentru a se afirma mai bine și pentru a avea mai multe șanse la alegerile prezidențiale

Noutăți Generaleacum 4 zile

Alin Mituța, despre nominalizarea lui Plumb și Nica pentru comisari europeni: O doamnă acuzată în dosarul Belina și un domn acuzat în dosarul Microsoft. Desemnarea fără consultare este nelegitimă

Noutăți Generaleacum 5 zile

AEP le recomandă cetățenilor cu drept de vot din străinătate să opteze pentru votul prin corespondență, a cărui procedură este simplă, sigură și eficientă

Noutăți Generaleacum 5 zile

Ramona Strugariu, mesaj pentru Dăncilă: Nu pedeapsa cu închisoarea pe viață e soluția crizei profunde prin care trece un stat întreg. Soluția e viața decentă şi ocrotită, într-un stat funcțional

Stiri PLUSacum 5 zile

Andrei Lupu: În ultimele zile am văzut o grămada de atacuri între susținătorii lui Klaus Iohannis și cei ai lui Dan Barna. Putem, totuși, să fim de acord că, în timp ce noi ne certăm între noi, PSD-ul face ce vrea?

Cele mai citite