Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Adevărul despre votul diasporei din 26 mai

Publicat

pe data de

Meleșcanu: „În diaspora au venit 5-6 autocare cu grupuri organizate care au facut scandal“.

Tăriceanu: „Și eu am stat 30 de minute la coadă și nu m-am simțit umilit“.

Șerban Nicolae: „Nu o să facem pentru diaspora drept de vot din vârful patului“.

Acestea sunt doar câteva dintre afirmațiile guvernanților PSD-ALDE în urma rușinii de pe 26 mai. Zi în care au încercat, din nou, la fel ca în noiembrie 2014 sau 10 august 2018, să îi umilească pe diasporeni. Zi în care cetățenii români de pretutindeni au spus răspicat că s-au săturat de acest fel de politicieni, de acest fel de guvernanți.

În loc de scuze și asumarea responsabilității, minciunile se rostogolesc pe bandă rulantă: „La Bologna, la consulat, la ora 7.30 erau doi votanţi şi au venit cinci autocare cu 200 de oameni care au făcut imediat o coadă imensă şi un scandal de ce nu se votează mai repede“, a afirmat Meleşcanu la o conferinţă de presă.

Iată însă adevărul relatat de catre Valentin Cruceanu, membru PLUS și delegat din partea Alianței 2020 USR PLUS la Secția 175 din Bologna, via Guelfa nr. 9: „Eu am ajuns la secția de votare la ora 5 dimineața. Am controlat sigiliul la ușa de la intrare si totul era OK. În jurul orei 5.30 a apărut o doamnă de vreo 60 de ani care dorea să voteze. După aceea, au venit și ceilalți delegați și șefa secției de votare.

Deja la ora 6 dimineața erau în jur de 60-100 de persoane, printre care și femei cu copii în brațe care veniseră din împrejurimi. La ora 7, când s-au deschis cele două secții de votare, erau în jur de 400-500 de persoane așezate la o coadă de aproximativ 300 de metri, în ploaie.

Pe parcursul zilei, coada a fost uriașă și au fost persoane cu copii care au stat la coadă mai bine de șase ore pentru a vota. Un delegat al PSD nu s-a prezentat, ceea ce ne-a îngreunat munca și mai mult. Toți cei de la coadă erau supărați că merge atât de greu și că lumea trebuie să stea afară în ploaie cu orele pentru a vota“.

Am făcut parte din echipa de coordonare a alegerilor europarlamentare în diaspora și pot confirma că situația descrisă de colegul nostru Valentin la Secția 175 din Bologna este similară cu ce s-a întâmplat la mai toate secțiile de votare deschise în Europa. Au fost mult prea puține secții deschise de către Guvern și MAE, iar dorința diasporenilor de schimbare a fost evidentă.

Bologna a fost unul dintre cele 17 cazuri în care două secții de votare au fost organizate la aceeași adresă, uneori în aceeași încăpere. Doar ca să iasă la numărătoarea MAE mai multe secții, deși o astfel de organizare nu înseamnă decât acces mai dificil, aglomerație mai mare și, prin urmare, un proces de vot mai lent.

Avem estimări potrivit cărora cel puțin 125.000 de cetățeni români nu și-au putut exprima dreptul constituțional la vot pentru că la ora 21.00 li s-au închis porțile în față, deși stăteau la coadă de ore întregi. Nu putem ști cât de mulți au plecat de la cozile infernale sau nu s-au mai deplasat văzând că au șanse mici să voteze.

Guvernul și MAE nu mai pot să mintă. Alianța 2020 USR PLUS a avut delegați în 350 de secții de votare din străinătate și în 99,5% din secțiile din UE, așa că avem informații directe despre ce s-a întâmplat cu adevărat la fața locului. Colegii noștri au făcut tot ce era omenește posibil ca numărul celor care au votat să fie cât mai mare. Mulți dintre ei nu s-au ridicat de pe scaun de la ora 7 dimineața până după ora 22, scriind la listele suplimentare. Mulți dintre ei nu au reușit să voteze nici măcar ei, pentru că nu au avut timp, iar MAE a închis sistemul SIMPV la ora 21.30.

Adevărul este că MAE și Guvernul au făcut tot posibilul ca să împiedice diasporenii să voteze.

PLUS Diaspora și USR Diaspora au identificat localitățile din diaspora unde numărul de secții de votare pentru următoarele scrutine trebuie suplimentat și pe cele unde trebuie deschise secții noi, pentru că numărul cetățenilor români rezidenți în zonă este semnificativ. Pentru cele peste 4 milioane de diasporeni din Europa, nu mai pot fi deschise doar 267 de secții, ca pe 26 mai.

Guvernul și MAE trebuie să își respecte obligația constituțională de a asigura dreptul la vot tuturor cetățenilor. Indiferent ce minciuni aruncă unii oameni aflați vremelnic în fruntea statului.

Editoriale

Schimbare cu viteză 5G

Publicat

pe

Roxana Pandelea

Trăim în secolul vitezei, și, pe măsură ce lucrurile se întâmplă din ce în ce mai rapid, capacitatea noastră de avea răbdare scade. Totul se întâmplă la distanță de un clic sau o apăsare de buton. Tot ce ceea ce durează cu două secunde mai mult decât ne așteptăm ne irită. Semaforul stă pe roșu prea mult, pietonul traversează prea încet, cina durează prea mult să o prepari, așa că o comanzi rapid apăsând trei butoane.

România pare să-și fi epuizat rezervele de răbdare. Am tot avut răbdare, am tot sperat, suspendați undeva între o lume întunecată a dosarelor cu șină și o lume 5G, așteptând sincronizarea lor, schimbarea. Dar ce nu am înțeles este că schimbarea pe care am tot așteptat-o a fost o iluzie, o așteptare sterilă, pentru că pornea de la o premisă falsă. Că schimbarea este în mâinile și puterea unui OM. Și am tot așteptat acel OM polarizându-ne, transformând totul într-un război, urându-ne unii pe alții pentru opțiunile personale, uitând, în tot acest timp, să ne uităm în oglindă. 

Pentru că, dacă ne-am fi uitat, am fi văzut o bucățică din OMUL căutat în noi. 

Au trecut mulți ani, într-adevăr, 30 mai exact, dar adevărul este că au trecut doar patru. Sunt patru ani de când am descoperit oglinda, de când am început să ne uităm în ea. Unii au văzut OMUL imediat, alții mai greu, alții încă se uită în fiecare zi și încearcă să îl descopere. Încetul cu încetul, OMUL capătă formă și forță, dar trebuie să avem răbdare. 

Vom reuși când suficient de mulți se vor fi uitat în oglindă, vor fi văzut schimbarea în ei și vor fi depășit sentimentul de frică și nesiguranță care însoțește orice schimbare.

O zicală tare înțeleaptă spune: „Cu răbdarea treci și marea”. Aș îndrăzni să o adaptez și să spun „Cu răbdarea vine și schimbarea”.

* Editorial de Roxana Pandelea, membru al BJ PLUS Ilfov, responsabil Comunicare

Citește în continuare

Editoriale

Diaspora iubește România

Publicat

pe

Andrei Ion, coordonator regional PLUS Diaspora. FOTO Steluța Popescu

„E ciudat, nu e nicio coadă, totul e atat de bine organizat…”

„Eu îmi luasem geaca groasă, credeam că o să stăm câteva ore pe-afară…”

„Votez pentru prima dată, pentru că până acum nu aveam cu cine să las copiii ca să stau atâtea ore la coadă”

Acestea sunt doar câteva dintre cele auzite de delegații Alianței USR PLUS în secțiile de votare din Diaspora pe perioada primului tur al alegerilor prezidențiale. Presa a scris că a fost un record de participare și un semnal istoric din partea diasporenilor de implicare.

Această „minune” a venit la nici cinci luni de la umilințele din 26 mai, când statul român capturat de PSD a încercat să-și bată joc de milioane de cetățeni români din Diaspora, împiedicându-i prin rea-voință și incompetență să voteze și călcându-le astfel în picioare un drept fundamental.

Cum de a fost posibilă o asemenea „minune”? Și-a schimbat lupul PSD-ist năravul, a fost o întâmplare? Nu, nici vorbă, dar autoritățile române nu au mai putut rezista presiunii venite din partea PLUS, a USR și a societății civile. 26 mai chiar a fost picătura care a umplut paharul, iar soluțiile venite din partea celor două partide au fost atât de concrete și implementabile încât nu mai exista niciun motiv de refuz.

Iată un scurt istoric al acestei „minuni”:

  • Povestea începe încă înainte de 26 mai, cand PLUS Diaspora și USR Diaspora au încercat să explice atât MAE, cât și ambasadelor din țările cu comunități importante de cetățeni români că numărul de secții de votare prevăzut pentru 26 mai este insuficient. MAE a tratat cu indiferență solicitările, trimițând răspunsuri standard și „pasând pisica” la AEP, care nu avea însă atribuții de organizare în Diaspora.
  • Dezastrul prevăzut pe 26 mai s-a materializat, cozi infernale s-au format încă de la 7 dimineața, iar pe parcursul zilei numeroase incidente au avut loc din cauza organizării deficitare. PLUS și USR au oferit consiliere juridică și un model de plângere penală celor care și-au văzut încălcat dreptul constituțional la vot, iar DNA are datoria de a rezolva acest dosar. Teodor Meleșcanu și ceilalți vinovați trebuie să răspundă în fața legii.
  • În urma unei analize detaliate a problemelor de pe 26 mai, PLUS a depus o cerere oficială către MAE propunând:
    • Deschiderea unui număr de cinci ori mai mare de secții de votare în Europa, oferind și lista completă a localităților unde acestea ar trebui deschise
    • Simplificarea procesului de votare, completarea listelor suplimentare automat prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), introdus de Guvernul Cioloș în 2016.
    • Propuneri concrete pentru asigurarea materialelor logistice necesare pentru desfășurarea corectă a votului.

În paralel, colegii din USR, prin reprezentanții din Parlamentul României, au asigurat procesul legislativ care transforma multe din aceste propuneri în lege. Reprezentanții PSD, UDMR și ALDE au încercat să adauge piedici suplimentare și să elimine folosirea SIMPV. Parlamentarii USR implicați au reușit să obțină o lege electorală pentru Diaspora mult îmbunătățită, care adaugă posibilitatea votului prin corespondență și condiții clare pentru deschiderea de secții suplimentare de votare.

Imediat după promulgare, membrii PLUS Diaspora și USR Diaspora, alături de organizații civice, s-au pus pe treabă:

  • Au popularizat site-ul https://www.votstrainatate.ro/ mai bine decât o făcea MAE, pentru a încuraja cât mai multe înscrieri
  • Au organizat întâlniri cu ambasadele și consulatele din toate țările cu comunități mari de cetățeni români 
  • Au căutat chiar ei spații adecvate pentru secțiile de votare suplimentare și au negociat cu autoritățile locale pentru a obține acordul acestora
  • Au găsit voluntari pentru a asigura numărul necesar de membri în birourile de secții de votare
  • Așa a fost posibil ca 835 de secții de votare să fie deschise, dublu față de 26 mai
  • Au acoperit cu delegați peste 90% din aceste secții de votare, iar aceștia au învățat și legislația pentru a deveni operatori de tabletă și a putea asigura desfășurarea rapidă a votului
  • Și-au luat zile de concediu pentru a putea fi în secțiile de votare de vineri de la prânz până luni dimineață, având în vedere programul prelungit de votare.

Așa au putut vota peste 675.000 de cetățeni români, aproape dublu față de maximul din trecut, cu un timp mediu de așteptare de două minute. Cu muncă, implicare, suflet, idei și perseverență. 

Viorica Dăncilă a obtinut 2% din voturi în Diaspora în turul 1. 

Pe 22-24 noiembrie, nu vom lipsi de la turul 2 și nu vom vota cu candidatul partidului care ne-a alungat din țară, care ne-a gazat pe 10 august și ne-a călcat drepturile în picioare de atâtea ori. Diaspora iubește România și o vom dovedi și în turul al doilea.

Citește în continuare

Editoriale

Președintele României, un război care nu se termină nicidată și victoria democrației

Publicat

pe

Deși pare greu de realizat, în democrație, „libertatea” și „dreptul” sunt într-un continuu conflict. Statul de drept poate exista doar în prezența acestor două elemente care trebuie să se regăsească într-un echilibru perfect. Președintele Republicii este cel care trebuie să se îngrijească de acest echilibru, în calitatea sa de mediator.

Dar haideți să vedem ce semnifică „libertatea”. Este acea stare a omului care a reprezentat motorul evoluției noastre. Libertatea în forma sa naturală, animalică, este nelimitată și se traduce prin aceea că fiecare este liber să facă ce dorește, indiferent de efectele pe care le produce asupra altora.

„Dreptul”, pe de altă parte, nu este o emanație a naturii, ci este o ficțiune ce devine reală prin faptul că o colectivitate de oameni este de acord cu ea (Statul este el însuși o ficțiune devenită realitate prin acordul unei colectivități umane). Dreptul este regula în baza căreia libertatea este asigurată pentru întreaga colectivitate. Dreptul cuiva devine o limitare a libertății celorlalți. De exemplu, dreptul de a avea în proprietate un bun vine la pachet cu obligația de a nu încălca drepturile similare ale celorlalți. Prin urmare, pentru că ne bucurăm de dreptul de proprietate, nu suntem liberi să încălcăm dreptul altora. În lipsa unor reguli, a unor drepturi clar stabilite, manifestarea libertății unora afectează libertatea altora. Această situație a fost sintetizată foarte ingenios de Boris Stark: „Cei presaţi de nevoi sunt obligaţi să vrea ceea ce puternicii economiei sunt liberi să le-o impună”.

În societatea contemporană, întâlnim multe limitări ale libertății economice: în domeniul concurenței, al protecției consumatorilor, protecția mediului etc. Toate aceste limitări sunt impuse pentru a garanta libertatea celorlalți, pentru a crea un echilibru. Libertatea fără drepturi generează anarhie, iar dreptul fără libertate este o formă fără fond.

Președintele Republicii trebuie să asigure și să mențină acest echilibru astfel încât, pe de o parte, să nu fie inhibată dezvoltarea economică și tehnologică a României, iar pe de altă parte, să se asigure că sunt respectate drepturile cetățenilor. Doar un presedinte care a activat profesional în mediul privat, care s-a lovit de problemele pe care le presupune mediul de afaceri e capabil să facă acest lucru și să asigure victoria democrației și a statului de drept în România.

* Editorial de Alexandru Dimitriu, avocat, membru în conducerea PLUS Sector 5

Citește în continuare

Cele mai citite