Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

98 de elevi din 100 simt anxietate, indiferenţă şi resentimente faţă de şcoală în România, conform unui recent studiu internațional

Publicat

pe data de

Andrei Robert Vintilă

Suntem în secolul XXI, când omenirea intră într-o nouă etapă de evoluție a civilizației umane, în care informația și comunicarea reprezintă elemente primordiale în dezvoltarea omenirii. Totuși, secolul XXI surprinde societatea românească la fel de învechită și capturată de moștenirea epocii comuniste în ceea ce privește educația.

Este timpul să conștientizăm că nu putem lăsa timpul să treacă pe lângă noi. Suntem în anul 2019, dar elevii sunt pregătiți în continuare pentru a trăi în societatea care a existat ieri, și nu pentru a face față societății de acum sau de mâine. În majoritatea unităților de învățământ se folosesc aceleași materiale auxiliare pe care le foloseau părinții noștri la un moment dat, se insistă pe noțiuni care nu mai sunt de actualitate pentru pretențiile angajatorilor de azi și se induce ideea unei competiții nedrepte pentru note, când aceasta ar trebui să fie de fapt catalizatorul performanței informațiilor pe care le deții și a capacității de a excela într-un anumit domeniu.

Educația primită atât în școli, cât și în familie rămâne pe tot parcursul vieții. Școlile românești tind să cultive sentimente negative, de invidie și individualism, în loc să pună bazele unei colaborări eficiente între elevi. Trăim într-o epocă în care suntem nevoiți să cooperăm în fiecare zi, cu persoane care împărtășesc valori și idealuri diferite. În fiecare moment în care avem ocazia să facem parte dintr-o echipă avem șansa de a descoperi informații noi și de a ne evalua încât să știm care este rolul nostru în societate. O echipă va fi productivă doar când suntem hotărâți să renunțăm la propriile orgolii și suntem pregătiți să ne asumăm rolul prin care putem contribui cu adevărat, acceptând totodată diferitele calități ale oamenilor – uneori vom asculta, alteori vom conduce echipa spre victorie.

Majoritatea profesorilor au rămas axați pe clasicul monolog, forma cea mai greșită de a transmite informația. Modul cel mai simplu de a înțelege informația este prin propria muncă pe care o depune elevul pentru a o descoperi. Dialogurile active și dinamice, avându-l pe profesor ca facilitator, ar trebui să fie la baza oricărei discipline. Tinerii vor da dovadă de suficientă concentrare când lecțiile vor fi captivante și prezentate într-o manieră interactivă. Studiul trebuie să devină o aventură a cunoașterii combinată cu munca susținută și curajul de a pune întrebări când ceva nu este ușor de înțeles.

Școlile formează responsabilitatea pe care cetățenii o vor avea în societate. Cât timp corupția din sistemul de învățământ, favoritismele, meditațiile impuse și nepăsarea unor profesori vor rămâne vii, tinerii vor vedea societatea prin prisma unor false valori, existând riscul de a repeta aceste greșeli la rândul lor. Educația trebuie să ajute elevii să se formeze ca persoane și caractere, să dorească să exploreze dincolo de sfera impusă de societate și să contribuie la această comunitate globală. Cultivarea unor trăsături firești, cum ar fi implicarea civică, votul, protejarea naturii, întrajutorarea, curajul de a avea inițiativă și încrederea în sine, toate pornesc de la educație.

Dragi educatori, învățători și profesori, voi sunteți primii care puteți face o schimbare în societatea românească! Voi sunteți cei care construiți în primul rând România de azi și de mâine. Voi sunteți un prim model pentru generațiile care vin, având responsabilitatea de a-i îndruma, consilia, educa și inspira. Vă mulțumim pentru că existați! Știm că acel procent de 98% poate fi scăzut, cu ajutorul vostru. Dascălii sunt cea de a doua familie pe care o avem fiecare dintre noi. Nu ne dezamăgiți!

* material realizat de Andrei Robert Vintilă, membru PLUS Bihor

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Editoriale

Lipsa citostaticelor și surprinderile doamnei ministru Pintea

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Presa a scris ieri despre copiii cu cancer care nu au medicamente citostatice în mai toate secțiile din țară.

Medicamentele citostatice care lipsesc sunt în lista medicamentelor esențiale a OMS. Lipsa medicamentelor esențiale este de ani buni o tragedie continuă care afectează mii de oameni.

Și, totuși, Ministerul Sănătății nu face nimic, iar doamna ministru s-a arătat din nou… surprinsă.

Lipsa medicamentelor esențiale a fost semnalată de zeci de medici, de sute de articole în presă, de mii sau zeci de mii de oameni pe Facebook care donau pentru medicamente esențiale pentru copii și adulți.

Și, totuși, Ministerul Sănătății nu face nimic, iar doamna ministru s-a arătat din nou… surprinsă.

Medicamentele esențiale sunt cele mai ieftine și cele mai importante dintre medicamente. Organizația Mondială a Sănătății recomandă măsuri speciale pentru ca acestea să nu lipsească de nicăieri.

Și, totuși, Ministerul Sănătății nu face nimic, iar doamna ministru s-a arătat din nou… surprinsă.

Lista medicamentelor esențiale a fost introdusă pentru prima dată în legislație de echipa mea în 2016 prin HG 800/2016. A fost eliminată de PSD-ALDE în 2017.

Și, totuși, Ministerul Sănătății nu face nimic, iar doamna ministru s-a arătat din nou… surprinsă.

Tot în 2016, echipa mea a pus la punct un mecanism de raportare a lipsei medicamentelor (www.medicamente-lipsa.ms.ro) – oamenii au scris acolo de sute de ori despre medicamentele lipsă.

Și, totuși, Ministerul Sănătății nu face nimic, iar doamna ministru s-a arătat din nou… surprinsă.

Tot în 2016, echipa mea a pus la punct un mecanism de monitorizare continuă a stocurilor așa încât Ministerul Sănătății și ANM să știe cum stăm la sfârșitul fiecărei zile. Au acest sistem la îndemână.

Și, totuși, Ministerul Sănătății nu face nimic, iar doamna ministru s-a arătat din nou… surprinsă.

Dăruiește Viață, împreună cu Observatorul Român de Sănătate, a realizat un studiu care arată cauzele și, mai important, identifică soluțiile posibile. Este totul public, a fost transmis și doamnei ministru, de luni bune: https://bit.ly/31GbqOF

Și, totuși, Ministerul Sănătății nu face nimic, iar doamna ministru s-a arătat din nou… surprinsă.

Societatea Europeană de Oncologie (ESMO) face un studiu și vorbește în Parlamentul European despre problemele din România: http://tiny.cc/c48k8y

Și, totuși, Ministerul Sănătății nu face nimic, iar doamna ministru s-a arătat din nou… surprinsă.

Medici din mai multe secții de oncologie și oncopediatrie din România au semnalat în repetate rânduri problemele. Nu cred că e unul care să nu fi rămas fără Cisplatin. Și nu cred că e unul care să nu fi spus asta dacă era întrebat de la Ministerul Sănătății.

Și, totuși, Ministerul Sănătății nu face nimic, iar doamna ministru s-a arătat din nou… surprinsă.

De sute, de mii de ori am scris sau am vorbit cu toții despre politizarea managementului de spital, despre criteriile numai de partid știute pe care vin unii manageri din toată țara și chiar de sub nasul nostru, aici, în București. S-a început depolitizarea managementului de spital cu OUG 79/2016 – mai târziu au ciuntit-o și au batjocorit-o tovarășii din PSD și amicii lor feudali din UMF.

Și, totuși, Ministerul Sănătății nu face nimic, iar doamna ministru s-a arătat din nou… surprinsă.

Cum ar arăta lucrurile dacă doamna ministru nu ar mai căuta vinovați între medici, jurnaliști sau ONG-uri care fac ce pot pentru a compensa ceea ce ar fi fost, de fapt, treaba instituțiilor statului și ale angajaților acestora?

Cum ar arăta lucrurile dacă doamna ministru chiar s-ar asigura că instituția pe care o conduce își face cu adevărat treaba?

De la un punct încolo, doamna ministru chiar trebuie să ia și măsuri. Totul are o limită. Doar copiii sunt mereu surprinși… dar și copilăria se termină la un moment dat.

P.S. Notez aici – după doar o scurtă căutare în mesaje – câteva dintre medicamentele pe care știu eu că le-au cumpărat – cu banii lor – pacienți, medici sau asociații ale spitalelor, doar în ultima jumătate de an:

Asparaginase – 22
Manitol – 30
Etoposid – 36
Cisplatin – 66
Methotrexat – 135 fiole
Methotrexat comprimate 2,5 – 40 cutii
Doxorubicin – 60 flacoane
Calciu folinat-515 flacoane
Epirubicin – 18
Heparina – 400 flacoane
5-Fluorouracil 230
Paclitaxel – 10 flacoane

Citește în continuare

Editoriale

Adevărul despre votul diasporei din 26 mai

Publicat

pe

Meleșcanu: „În diaspora au venit 5-6 autocare cu grupuri organizate care au facut scandal“.

Tăriceanu: „Și eu am stat 30 de minute la coadă și nu m-am simțit umilit“.

Șerban Nicolae: „Nu o să facem pentru diaspora drept de vot din vârful patului“.

Acestea sunt doar câteva dintre afirmațiile guvernanților PSD-ALDE în urma rușinii de pe 26 mai. Zi în care au încercat, din nou, la fel ca în noiembrie 2014 sau 10 august 2018, să îi umilească pe diasporeni. Zi în care cetățenii români de pretutindeni au spus răspicat că s-au săturat de acest fel de politicieni, de acest fel de guvernanți.

În loc de scuze și asumarea responsabilității, minciunile se rostogolesc pe bandă rulantă: „La Bologna, la consulat, la ora 7.30 erau doi votanţi şi au venit cinci autocare cu 200 de oameni care au făcut imediat o coadă imensă şi un scandal de ce nu se votează mai repede“, a afirmat Meleşcanu la o conferinţă de presă.

Iată însă adevărul relatat de catre Valentin Cruceanu, membru PLUS și delegat din partea Alianței 2020 USR PLUS la Secția 175 din Bologna, via Guelfa nr. 9: „Eu am ajuns la secția de votare la ora 5 dimineața. Am controlat sigiliul la ușa de la intrare si totul era OK. În jurul orei 5.30 a apărut o doamnă de vreo 60 de ani care dorea să voteze. După aceea, au venit și ceilalți delegați și șefa secției de votare.

Deja la ora 6 dimineața erau în jur de 60-100 de persoane, printre care și femei cu copii în brațe care veniseră din împrejurimi. La ora 7, când s-au deschis cele două secții de votare, erau în jur de 400-500 de persoane așezate la o coadă de aproximativ 300 de metri, în ploaie.

Pe parcursul zilei, coada a fost uriașă și au fost persoane cu copii care au stat la coadă mai bine de șase ore pentru a vota. Un delegat al PSD nu s-a prezentat, ceea ce ne-a îngreunat munca și mai mult. Toți cei de la coadă erau supărați că merge atât de greu și că lumea trebuie să stea afară în ploaie cu orele pentru a vota“.

Am făcut parte din echipa de coordonare a alegerilor europarlamentare în diaspora și pot confirma că situația descrisă de colegul nostru Valentin la Secția 175 din Bologna este similară cu ce s-a întâmplat la mai toate secțiile de votare deschise în Europa. Au fost mult prea puține secții deschise de către Guvern și MAE, iar dorința diasporenilor de schimbare a fost evidentă.

Bologna a fost unul dintre cele 17 cazuri în care două secții de votare au fost organizate la aceeași adresă, uneori în aceeași încăpere. Doar ca să iasă la numărătoarea MAE mai multe secții, deși o astfel de organizare nu înseamnă decât acces mai dificil, aglomerație mai mare și, prin urmare, un proces de vot mai lent.

Avem estimări potrivit cărora cel puțin 125.000 de cetățeni români nu și-au putut exprima dreptul constituțional la vot pentru că la ora 21.00 li s-au închis porțile în față, deși stăteau la coadă de ore întregi. Nu putem ști cât de mulți au plecat de la cozile infernale sau nu s-au mai deplasat văzând că au șanse mici să voteze.

Guvernul și MAE nu mai pot să mintă. Alianța 2020 USR PLUS a avut delegați în 350 de secții de votare din străinătate și în 99,5% din secțiile din UE, așa că avem informații directe despre ce s-a întâmplat cu adevărat la fața locului. Colegii noștri au făcut tot ce era omenește posibil ca numărul celor care au votat să fie cât mai mare. Mulți dintre ei nu s-au ridicat de pe scaun de la ora 7 dimineața până după ora 22, scriind la listele suplimentare. Mulți dintre ei nu au reușit să voteze nici măcar ei, pentru că nu au avut timp, iar MAE a închis sistemul SIMPV la ora 21.30.

Adevărul este că MAE și Guvernul au făcut tot posibilul ca să împiedice diasporenii să voteze.

PLUS Diaspora și USR Diaspora au identificat localitățile din diaspora unde numărul de secții de votare pentru următoarele scrutine trebuie suplimentat și pe cele unde trebuie deschise secții noi, pentru că numărul cetățenilor români rezidenți în zonă este semnificativ. Pentru cele peste 4 milioane de diasporeni din Europa, nu mai pot fi deschise doar 267 de secții, ca pe 26 mai.

Guvernul și MAE trebuie să își respecte obligația constituțională de a asigura dreptul la vot tuturor cetățenilor. Indiferent ce minciuni aruncă unii oameni aflați vremelnic în fruntea statului.

Citește în continuare

Editoriale

Guvernul și MAE trebuie să răspundă pentru dezastrul votului din diaspora

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Cât tupeu pot avea acest Guvern și acest ministru de Externe? Pare că nu există limite.

MAE încearcă să arunce vina pentru dezastrul de pe 26 mai oriunde, numai în curtea proprie nu. În „raportul despre votul din diaspora trimis premierului”, MAE vorbește despre Biroul Electoral al Secțiilor de Votare din Străinătate sau despre „5-6 autocare” și insistă că cele 441 de secții de votare din diaspora ar fi extrem de multe.

Realitatea este, bineînțeles, cu totul alta:

– În lunile ianuarie și februarie, membrii PLUS Diaspora și USR Diaspora, dar și multe organizații non-guvernamentale au trimis sute de cereri pentru deschiderea secțiilor suplimentare de votare către ambasade, către MAE și către Autoritatea Electorală Permanentă;

– AEP spune că MAE este responsabil pentru organizarea secțiilor de votare din străinătate conform OUG 6/2019 și legii 33/2007;

– MAE răspunde că „cetățenii români se pot adresa misiunilor diplomatice” și că o să publice lista secțiilor pe 26 aprilie;

– Ambasadele răspund că „au în atenție procesul de pregătire a scrutinului” și că MAE o să publice lista pe 26 aprilie;

– MAE publică lista secțiilor pe 26 aprilie și vedem că din cele 441 de secții deschise doar puțin mai mult de jumătate sunt în Uniunea Europeană, unde se află 90% din diaspora românească. Degeaba numără MAE cu mândrie cele trei secții din Rusia sau secțiile din Albania, Turkmenistan, Zimbabwe și Coreea de Nord. Pentru peste 4 milioane de cetățeni români aflați în UE, MAE nu a deschis decât 267 de secții, adică o secție la fiecare 15.000 de cetățeni, față de maximum 2.000 de cetățeni, cum se face în România;

– Alianța 2020 USR PLUS propune reprezentanți în birourile secțiilor de votare în 350 de secții de votare, acoperind toate secțiile din UE. În plus, Alianța are și câte două rezerve pentru majoritatea secțiilor din Europa. Celelalte partide politice nu dau dovadă de aceeași mobilizare (iar în unele cazuri chiar își retrag reprezentanții, inclusiv în ziua votului, iar MAE nu se dovedește capabil să asigure numărul maxim legal de reprezentanți, adică 7 + 2 operatori de tabletă SIMPV;

– Spațiile obținute de MAE pentru secțiile de votare sunt în zeci de cazuri extrem de nepotrivite: neîncăpătoare, cu acces dificil (sau cu acces direct de pe stradă), fără pază pentru a asigura siguranța alegătorilor sau a celor din biroul secției. Apar și 17 cazuri halucinante în care secțiile de votare sunt organizate câte două în aceeași încăpere, cu același acces, lucru care nu creează decât și mai multă aglomerație;

– În zeci de secții de votare, numărul de cabine și de ștampile este oricum mai mic decât numărul de persoane din birou, ceea ce din nou limitează în mod evident viteza de procesare;

– În ziua votului, MAE refuză cu încăpățânare să propună orice fel de soluție și emite un comunicat de presă în care vorbește despre „incidente tehnice izolate” și că „totul decurge în parametri normali”.

Rezultatele acțiunilor lor le știm:

– Din rapoartele primite de la voluntarii Alianței, cel puțin 125.000 de cetățeni români au rămas la ora 21.00 în fața porților închise și nu și-au putut exercita dreptul constituțional la vot. Este imposibil să estimăm precis câte alte sute de mii de persoane au plecat de la cozile imense sau nu s-au mai deplasat știind că nu vor putea vota.

– La peste 160 de secții, timpul de așteptare a fost mai mare de două ore, iar în peste 80 de secții chiar mai mare de șase ore.

MAE trebuie să își asume responsabilitatea pentru organizarea defectuoasă a votului de pe 26 mai. Iar apoi are datoria să deschidă un număr corespunzător de secții în Europa pentru scrutinele următoare (cel puțin de cinci ori mai mare decât pe 26 mai) și asigurarea condițiilor normale de desfășurare a procesului de votare: personal suficient, spații mari și aerisite, material suficient (buletine, cabine, ștampile și urne).

PLUS Diaspora și USR Diaspora au început deja pregătirile pentru alegerile prezidențiale și sunt gata să propună soluții concrete către autorități privind localizarea secțiilor în comunitățile mari de cetățeni români, precum și asigurarea de voluntari în birourile secțiilor de vot. Tot ce avem nevoie este ca și statul român să își facă datoria și să se pună în slujba cetățenilor.

 

Citește în continuare
Știri Localeacum O oră

Ovidiu Țentea: La Galați au fost înființate primele cinci comunități locale PLUS din regiunea Sud-Est. 26 mai este doar începutul schimbării reale a modului de a face politică în România!

Noutăți Generaleacum 4 ore

Cât, cum și cui alocăm resursele sistemului național de cercetare? Prezent vs. perspective

Stiri PLUSacum 16 ore

A început organizarea comunităților PLUS

Revista Preseiacum 3 zile

Dacian Cioloș, la Digi24: Europa poate să fie echilibrată atunci când și esticii vor avea un cuvânt de spus și de asta am candidat la președinția grupului

Noutăți Generaleacum 3 zile

Oana Țoiu: În orice decizie și procedură, interesul superior al copilului trebuie să primeze

Stiri PLUSacum 3 zile

Dragoș Tudorache: Cred că Siegfried Mureșan, care vede o colaborare între grupul Renew și socialiști împotriva popularilor, s-a uitat la alte negocieri

Editorialeacum 3 zile

Lipsa citostaticelor și surprinderile doamnei ministru Pintea

Noutăți Generaleacum 5 zile

Dacian Cioloș: „Președinția grupului Renew Europe e doar începutul proiectului nostru. Acum trecem la pasul următor și începem construcția politică internă”

Stiri PLUSacum 6 zile

Politico: Dacian Cioloș are prima șansă la șefia grupului Renew Europe, după ce a primit sprijinul lui Macron și al Ciudadanos

Știri Localeacum 6 zile

Vlad Voiculescu: Biroul de internări – Spitalul Județean Craiova! La coadă, aproximativ 60 de pacienți într-o încăpere fără aerisire

Cele mai citite