Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

5 (cinci) ministri ai Economiei in 12 luni: Zero viziune, masuri si idei care arata un etatism curat

Publicat

pe data de

Urmaresc si sunt implicat activ in fenomenul economic de 13 ani si constat ca ultimul an a reprezentat cea mai atipica perioada din perspectiva viziunii economice a tarii noastre prin vocea si actiunile demnitarilor implicati in institutiile de resort cu impact in economia reala.

In mod concret, Guvernul ne-a propus nu mai putin de 5 (cinci!) ministri ai Economiei in ultimele 12 luni. Ianuarie 2017 ni l-a adus la Economie pe Alexandru Petrescu, care a stat in functie doua luni. A urmat Mihai Tudosepatru luni pana cand a devenit premier, urmat de Mihai Fifor, un alt mandat de doua luni. Din septembrie pana la final de ianuarie, ministru a fost Gheorghe Simon. Avem deja o succesiune consecventa: doua luni – patru luni – doua luni – patru luni. Am putea sa deducem de aici, in mod ironic, ca mandatul celui de-al cincilea ministru, Danut Andrusca se va incheia peste doua luni.

Absenta dezbaterii pe teme economice mari si lipsa de comunicare publica m-au frapat cel mai mult la mandatul celor patru ministri PSD din perioada ianuarie 2017-ianuarie 2018. Petrescu, Tudose, Fifor si, cel din urma, Simon, nu au reusit sa lanseze nici macar o dezbatere economica din care sa aflam cum arata viziunea proprie despre prezentul si viitorul economiei romanesti.

Niciunul dintre cei patru ministri nu a acordat interviuri vreunei televiziuni generaliste sau de stiri. (As mentiona pentru transparenta ca Alexandru Petrescu a acordat un interviu in direct, la un moment dat, si a imprimat o viziune pe termen lung, insa in calitate de ministru al Mediului de Afaceri).

In opinia mea, explicatiile lipsei de consistenta economica tin, in primul rand, de schimbarile succesive si inexplicabile de ministri, realizate peste noapte, fara niciun fel de bilant transparent.

De asemenea, conteaza si lipsa de intelegere a principiilor economice sanatoase. Prin faptul ca ministrii Economiei nu au iesit deloc in public, am ramas cu totii fara raspunsuri la intrebari fundamentale: Care este rolul statului in economie? Care este politica guvernului in raport cu companiile de stat? Cum vede ministrul Economiei privatizarea si dereglementarea economica? Cum putem avea o economie mai competitiva? Cum putem stimula productia oriunde in Romania, prin reducerea decalajelor de dezvoltare intre regiuni si intre rural si urban?

Dupa mine, un ministru al Economiei vizionar, care intelege mecanismele economiei, actioneaza in felul urmator: propune o strategie economica, o dezbate public cu partile de interes si dezvolta proiecte de anvergura, toate fundamentate pe baza unui document strategic. Si, bineinteles, ministrul trebuie sa transmita public ideile economice in interviuri si emisiuni specializate ori generaliste.

In lipsa unor raspunsuri la intrebari fundamentale, va propun patru concluzii personale despre viziunea si politicile economice ale ministrilor Economiei pe baza unor proiecte lansate in perioada 2017-2018:

1. Abordare anti-guvernanta corporativa

Prin dimensiunea functiei sale si prin companiile de stat aflate in subordine, ministrul Economiei din Romania are un rol esential in gestionarea firmelor de stat si in aplicarea guvernantei corporative. Dupa cum stim, alesii poporului au votat amendamente prin care 94 de intreprinderi publice sunt exceptate de la aplicarea prevederilor OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa.

Astfel, aceste intreprinderi de stat, unde statul este actionar, respectiv cetatenii Romaniei, si nu un partid de guvernamant sau altul, nu vor mai fi obligate sa respecte principii fundamentale de administrare performanta (transparenta, profesionalism, integritate) in desfasurarea activitatii lor, si vor fi din nou prada clientelismului politic.

Concluzia: politizarea companiilor de stat, o obsesie guvernamentala.

2. Fondul Suveran, un proiect etatist gandit prost si neimplementat dupa un an cu patru mandate

Toti cei patru ministri ai Economiei de pana acum au avut ca prioritate implementarea Fondului Suveran de Investitii. Niciunul dintre acestia nu a prezentat, in proiectele disponibile ale actelor de infiintare a Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI), strategia, obiectivele, mecanismele de managament si nici modul de control al FSDI.

In plus, acest proiect a fost o nuca prea tare, dovada ca nu a fost nici macar inceput din ianuarie 2017 incoace. Ce surprinde, insa, cel mai mult este abordarea etatista a proiectului, niciun ministru neintelegand ca Statul ar trebui sa-si reduca si nu sa-si creasca rolul in economie si business.

Concluzia: un proiect anuntat cu tam-tam nici macar nu a fost inceput.

3. Casa de Comert: un proiect etatist pentru anul 2018

Un proiect fanion al Ministerului Economiei este este cel Casei de Comert SA, care reinvie, practic, etatismul de tip socialist.

Ministerul Economiei a pus in dezbatere publica la finele anului trecut proiectul de hotarare de guvern privind infiintarea Societatii Casei de Comert S.A., menita, potrivit notei de fundamentare a proiectului, sa recupereze pierderile economice, „cauzate de retragerea treptata a statului din economie”.

Concluzia: viziunea despre comertul exterior si despre internationalizare este centralista.

4. Nationalizarea Daewoo, o idee proasta anti-piata si anti-proprietate privata

O idee sustinuta de guvern si pastorita de Ministerul Economiei sfideaza logica economica: o prima intentie de nationalizare a unui activ, Santierul Naval Mangalia. Guvernul a aprobat la inceputul anului un memorandum care stabileste ca statul isi va folosi dreptul de preemptiune la santierul naval Mangalia si va cumpara cele 51% din actiunile detinute de Daewoo. Decizia Guvernului, prin Ministerul Economiei (care detine 49% din Santierul Naval Mangalia), blocheaza intentia de preluare a santierului de catre olandezii de la Damen Shipyards Group, actionarii majoritari ai Santierului Naval Damen Galati.

Toate cele patru exemple de politici publice si de proiecte transmit mai mult decat orice interventie ori dezbatere publica cu partile de interes din mediul privat: sunt, de fapt, masuri si viziuni socialiste anti-capital privat.

Ramane de vazut cum se va descurca noul ministru al Economiei, Danut Andrusca, care, din pacate pentru el, a avut o zi dezastruoasa la audierile din comisiile de specialitate din Parlament. Dupa balbaieile din Parlament, va ramane oare, asemenea celor patru predecesori ai sai, ancorat intr-un stat ultra-politizat cu idei etatiste si fara o strategie transparenta de comunicare publica?

Sursă: ziare.com

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Editoriale

PLUS denunță violarea drepturilor de orice fel ale românilor din Diaspora

Publicat

pe

FOTO: Bogdan Deleanu, membru al CNPP Diaspora

Am aflat recent că la Forumul Românilor de Pretutindeni, un eveniment organizat la București și „binecuvântat” de prezența Vioricăi Dăncilă și a lui Eugen Teodorovici, discuțiile tind să meargă mai degrabă în direcția absurdului. Un cunoscut apropiat al PSD, domnul Eugen Terteleac, președinte al Asociației Românilor din Italia, a declarat că ar trebui interzise filialele partidelor politice românești din afara țării.

Dincolo de faptul că propunerea contravine tuturor valorilor europene care prevăd libertatea de asociere, ea nu ar avea nicio modalitate de implementare. Atâta timp cât românii din statele de reședință respectă legislația locală de acolo, nimeni nu le poate impune, din România, cum să trăiască sau ce să facă în timpul lor liber sau cu opțiune lor politice.

Dar această tentativă este totuși grăitoare pentru gândirea PSD! După ce i-au adus pe români la disperarea necesară pentru a-și lăsa țara și familia în urmă, se pare că nu le este de ajuns. Vor să intervină chiar și dincolo de hotare.

Este un semn clar că PSD se teme de diaspora. În același timp, este o nouă dovadă de gândire meschină și punitivă față de oricine care are curajul de a se opune, așa cum o face mereu diaspora românească, abuzurilor pesediste.

Din fericire, avem vești proaste pentru ei: românii din afară sunt liberi, atenți la toate aceste declarații și din ce în ce mai organizați și gata să voteze. S-a văzut pe 26 mai și se va vedea la toate alegerile următoare. Și niciun fel de tentative de acest fel nu îi vor putea rupe vreodată de România.

* Material realizat cu Echipa CNPP Diaspora

Citește în continuare

Editoriale

Ce facem cu diaspora? O abordare în trei pași

Publicat

pe

Bogdan Deleanu, membru al Consiliului Național PLUS

Vestea că sunt peste 5,6 milioane de români plecați din țară nu ne surprinde. De fapt, echipa PLUS Diaspora a CNPP (Comisia Națională de Politici și Programe) tocmai era pe cale să lanseze zilele acestea cifra de 5,5 milioane, obținută din cercetările noastre proprii.

Ce contează acum este ceea ce ne propunem să facem. Peste un sfert din români sunt plecați din țară, iar dintre aceștia majoritatea au plecat în ultimii 15 ani. Fiecare român din străinătate ușurează drumul pentru încă doi. „Hai, vere, că te angajez la mine la restaurant, șantier, firmă, magazin etc”. În ritmul acesta, nici nu mai contează cine guvernează România peste 10 ani – nu va mai fi nimeni aici!

Iar dacă unii se întreabă „de ce ar trebui să ne pese, la urma urmei, de cei care pleacă?”, iată altă cifră identificată de echipele noastre: românii din afară au trimis acasă, în 2018, aproape 5 miliarde de dolari!

Ne gândim la o abordare în trei pași:

Stoparea Exodului – prioritatea numărul 1 pentru diaspora este, de fapt, în țară. Câtă vreme nu se rezolvă problemele de acasă, lumea va continua să plece, iar cei plecați nu se vor întoarce. Prioritățile pentru cei plecați sunt:
1.  Reforma educației, cu accentul pus pe predictibilitate, competență, dobândirea de aptitudini utilizabile în viața reală și calitate peste cantitate;
2. Reforma în sănătate, inclusiv depolitizarea managementului sanitar, susținerea unui personal medical competent și independent și un buget de sănătate modern;
3. Susținerea mediului privat, sprijinind antreprenoriatul, și claritate fiscală, simplificând birocrația și privilegiind lupta inteligentă împotriva corupției.

Deschiderea drumului spre casă – dacă vrem să avem vreo șansă să aducem măcar o parte din acești oameni înapoi, trebui să:
1.  Creăm un one-stop-shop pentru întoarcere, care oferă asistență administrativă celor care au nevoie de acte noi, recunoașterea dovezilor sau diplomelor externe etc;
2. Reformăm sistemul de evidență a populației, cu noi facilități digitale;
3. Ușurăm reînscrierea în sistemul educațional sau de muncă românesc a celor care au petrecut o perioadă de timp în afară.

Trebuie să acceptăm că diaspora e România, indiferent dacă se mai întorc sau nu (de altfel, cam 40% dintre cei întrebați de noi spun că nu s-ar întoarce. Sau că nu s-ar întoarce până la pensie):

Chestionar PLUS Diaspora
1. E nevoie de o legislație pentru diaspora și administrație în afara frontierelor corelate cu amploarea problemei, care să faciliteze legătura permanentă cu țara;
2. Trebuie să investim major în salvarea identității și limbii române, mai ales pentru tinerii născuți în diaspora, prin tabere, manuale, programe de studiu, școli virtuale și ale mecanisme adaptate lor;
3. Crearea de legături noi între diaspora și țară, prin susținerea mediului asociativ, proiecte de îngemănare, asistență venită din afară către țară, mai multă putere de decizie din partea diasporei pentru țară.

Citește în continuare

Editoriale

Ministrul Culturii sfidează regulile elementare ale logicii și profesionalismului!

Publicat

pe

Ieri, pe site-ul Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN), a fost postată următoarea declarație de presă: Având în vedere articolele apărute în presa de astăzi, 18.07.2019, referitoare la înfiinţarea Muzeului Holocaustului, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale face următoarele precizări: va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Aceasta constituie așadar o asumare oficială a faptului că se va construi un nou muzeu în curtea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și, mai mult, avem de-a face cu o reorganizare masivă sub titulatura de Complex Muzeal.

Conceptul de Complex Muzeal îl consideram abandonat de cel puțin 30 de ani!

Care ar fi logica amalgamării unor entități care în decursul timpului și-au definit identitatea și publicul?

Ni se răspunde, așadar, pe cale oficială că actuala coaliție strânge cureaua și comasează trei muzee. Da, este vorba de lipsa banilor, a viziunii si a profesionalismului acestui guvern! Mai mult, prin această comasare, se răspunde indirect, doar așa știe să comunice actualul ministru, protestului față de cedarea curții interioare a Muzeului Antipa pentru construirea unei clădiri în care să funcționeze un alt muze. De ce noului muzeu nu i se poate găsi o destinație corespunzătoare și nu una impovizată, care să blocheze dezvoltarea unui dintre cele mai performante instituții muzeale din România?

Răspunsul este comasarea a trei muzee și înfințarea altuia!

În concluzie, se înființează un muzeu, într-un spațiu improvizat, deposedând astfel un alt muzeu performant de un teren care îi asigura dezvoltarea. Protestelor personalităților din zona academică și a societății civile li se răspunde cu o comasare de muzee, semn că lipsa profesionalismului și a resurselor financiare sunt elementele definitorii ale activității curente a actualei coaliții.

* Editorial semnat de Ovidiu Țentea, membru al Consiliului Național PLUS

Citește în continuare
Stiri PLUSacum 9 ore

Dacian Cioloș: Pactul pentru anticipate e singura soluție logică și viabilă de deblocare a crizei politice și e o soluție prin care poporul nu e ocolit

Noutăți Generaleacum 9 ore

Dacian Cioloș, despre Rovana Plumb: Dânsa va trebui, la audierile din Parlament, în loc să explice viziunea sa despre portofoliu, să dea explicații despre dosarul Belina și despre ce a făcut la Mediu

Editorialeacum 4 zile

PLUS denunță violarea drepturilor de orice fel ale românilor din Diaspora

Revista Preseiacum 4 zile

Oana Țoiu, la Realitatea TV: Nici după mediatizarea cazului Caracal, când toți ochii erau pe poliția din România, nu s-a schimbat mare lucru. Trebuie schimbat la nivel sistemic

Stiri PLUSacum 4 zile

Navetă: Luni începe școala. PLUS cere asigurarea navetei sigure pentru elevi

Noutăți Generaleacum 5 zile

Vlad Voiculescu, despre spitalele regionale promise de PSD: „Firea nu a făcut nimic, Pintea minte diferit de fiecare dată. O boală specifică, numită pesedită“

Revista Preseiacum 5 zile

Andrei Lupu, la Digi24: Trebuie să mergem din nou la cetățeni pentru a vedea o reconfigurare a Parlamentului

Noutăți Generaleacum 5 zile

Dacian Cioloş: Felul în care Dăncilă pune problema arată cât de departe este PSD de interesul național pe care se laudă că îl susține

Noutăți Generaleacum 5 zile

Ștefan Pălărie, despre obligativitatea învățământului profesional pentru elevii cu medii sub 5 la Evaluarea Națională: O lovitură pentru părinți și economie!

Stiri PLUSacum 5 zile

PLUS acuză Curtea de Conturi că refuză să cerceteze și să sancționeze Agentul Guvernamental pentru CJUE al României pentru pierderea a peste 80 de milioane de euro fonduri europene

Cele mai citite