Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

42 de ani de la cutremurul din ’77. Oana-Maria Bogdan: Tema riscului seismic trebuie să fie mult mai sus pe agenda publică nu doar în București, ci în toată România

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Arhitecta Oana-Maria Bogdan, membru al Biroului Național al PLUS, trage un semnal de alarmă, în contextul în care luni, 4 martie, se împlinesc 42 de ani de la cutremurul din 1977, că incapacitatea autorităților publice românești de a rezolva problema consolidării clădirilor cu risc seismic ne-ar putea aduce în fața unei noi catastrofe la următorul cutremur major în România.

„Azi sunt în București și mă gândesc că, acum 42 de ani, pe 4 martie 1977, a avut loc ultimul cutremur catastrofal în România. Nouă luni mai târziu mă nășteam eu. Mie nu mi-e frică de nimic în afară de cutremure. Atunci, în 1977, au murit aproape 1.500 de oameni doar în București. La următorul cutremur catastrofal, care poate veni oricând, vor muri mult mai mulți oameni.

Reducerea riscului seismic a fost declarată prioritate legislativă guvernamentală în 1994, atunci când a fost adoptată Ordonanța Guvernului nr. 20 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente. Așa s-a născut Programul anual de acțiuni pentru proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare la clădiri de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic (care prezintă pericol public), program de finanțare gestionat în prezent de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

La sfârșitul anului 2015, Parlamentul a adopat modificarea OG nr. 20/1994 stabilind interdicția de a desfășura activități comerciale, turistice și de divertisment în clădirile cu risc seismic. Așa s-au golit parterele Bucureștiului în centru, au murit mai multe cinematografe și alte spații destinate publicului și s-a accentuat decăderea și degradarea clădirilor vechi.

Programul s-a dovedit ineficient și nu a contribuit la reducerea riscului seismic pentru fondul de clădiri din București. Eșecul este cauzat de: lipsa de transparență a programului, lipsa de informare și implicare a cetățenilor, impunerea soluției și a executantului fără consultarea proprietarilor, costurile mari pe care proprietarii trebuie să le suporte, fără a avea posibilitatea de a cunoaște detalii și de a negocia, lispa de facilități (mutarea locatarilor, sprjin pentru proprietarii cu posibilități reduse etc.)”, susține Oana-Maria Bogdan.

La întrebarea „Ce e de făcut?”, Oana-Maria Bogdan prezintă următoarele soluții din cadrul Raportului pentru București 2018, publicat de Ordinul Arhitecților București și Casa Arhitecturii:

„1. Refacerea și completarea OG 20/1994 pentru a asigura cooperare între proprietari, asigurarea de locuințe temporare, proceduri de intervenție diversificate, proiecte integrate (corelare cu Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor), nu doar consolidări structurale.

2. Extinderea și diversificarea surselor de finanțare publice cu fonduri și creditări private, cu un control mai atent al licitațiilor publice.

3. Refacerea expertizei (ca obiect sau în bloc) cu normative actualizate și dezvoltarea unui post de cercetare a fizicii construcțiilor istorice.

4. Programe de informare și educare a publicului”.

Oana-Maria Bogdan evidențiază faptul că soluțiile au venit tot din partea societății civile:

„Dacă pentru primele puncte autoritățile publice n-au întreprins mare lucru, oamenii și-au luat soarta în mâini și s-au ocupat singuri de informare și educare. Din reportajul excepțional «Cutremur în orașul vulnerabil» publicat în numărul 28 din 2017 al revistei DOR – aflăm povestea celor care fac ce nu sunt în stare să facă autoritățile responsabile de reducerea riscului: aduc oamenii la aceeași masă, caută soluții și împing lucrurile în direcția cea bună. Unii au pierdut pe cineva în incendiul de la Colectiv din octombrie 2015 și nu vor să mai treacă nimeni prin asta, precum cei de la Seismic Alert*. Alții s-au simțit neputincioși în propria lor casă și au vrut să îi ajute pe alții să nu se simtă la fel, precum cei de la Re:Rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic, sau și-au dat seama că trebuie să iasă din lumea academică și să vorbească pe înțelesul oamenilor, precum seismologii de la INFP.

Iar azi, 4 martie 2019, la 42 de ani de la cutremurul din 1977, a avut loc o dezbatere la Biblioteca Națională despre «Inițiative pentru Reducerea Riscului Seismic» împreună cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Fundatia Pentru Smurd, Re:rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic și Facultatea de Geografie. Tema riscului seismic trebuie să fie mult mai sus pe agenda publică, nu doar în București, ci și în România”.


Astăzi se împlinesc 42 de ani de la cutremurul din 1977, soldat cu aproape 1.500 de morţi, mii de răniţi şi locuinţe prăbuşite. Cutremurul din martie 1977 a avut o magnitudine de 7,3 pe Richter (7,2 magnitudine de moment) și s-a produs la o adâncime de 94 de kilometri. Specialiştii au calculat că energia degajată de seismul din 1977 este echivalentă cu cea din 10 bombe atomice.

În Capitală au căzut 32 de blocuri și clădiri mari. Alte peste 130 au fost grav avariate. Mormane de ruine au ajuns clădirile de la Lizeanu – colț cu Ștefan cel Mare, Continental – Colonadelor, Dunărea, Scala, Casata şi Nestor. Capitala şi-a pierdut o parte din clădirile-simbol în seismul devastator din 4 martie 1977, printre care: blocul Dunărea, blocul Wilson și blocul Scala.

Pagubele s-au ridicat la 10 miliarde de lei, echivalentul a două miliarde de dolari.

O notă informativă trimisă dintr-un institut de construcţii arăta că a fost vorba, conform statisticilor oficiale de la vremea respectivă, de peste 1.500 de imobile P+4 la nivelul Capitalei care aveau nevoie de consolidări, iar la nivelul sectoarelor peste 6.000 de imobile, după ce 34 se prăbuşiseră la cutremur sau fuseseră demolate pentru că nu se mai susţineau. Documentul, găsit în arhiva CNSAS de Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, arată cum ordinele venite de sus au dus însă la sistarea consolidării acestor clădiri afectate de cutremur şi la lucrări făcute de mântuială, în ciuda recomandărilor proiectanţilor şi inginerilor, ba chiar şi a specialiştilor veniţi din URSS şi China, care îi avertizaseră pe comuniştii români să nu recurgă la lucrări „de cosmetică”, pentru că ar fi foarte periculos.

În prezent, în București, există 349 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic – pericol public, 361 în clasa a II-a şi 111 în clasa a III-a.

„De câteva luni am intrat cu activitate susţinută, puternică, de punere în siguranţă şi consolidare în jumătate dintre acestea. Am realizat pentru prima dată (…) un recensământ al persoanelor care locuiesc în aceste imobile cu risc seismic – categoria I, 8.993 de persoane locuiesc în acest imobile, deci aproape 9.000 de persoane. În ultimii 27, aproape 28 de ani, s-au consolidat de către Primăria Municipiului Bucureşti doar 20 de imobile, nici măcar un imobil pe an, este un ritm de melc comparativ cu nevoile oraşului şi cu urgenţa despre care vorbim. Când am ajuns primar general, de consolidări se ocupa un birou de şase persoane de la Direcţia de investiţii. (…) Acum 700 de angajaţi lucrează într-un ritm alert pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, prioritatea fiind cele 349. Avem deja două clădiri la care s-a finalizat consolidarea – Strada Blănari nr. 10, Strada Spătarului nr. 36”, a afirmat, luni, primarul Capitalei, Gabriela Firea.

Potrivit primarului Capitalei, din iunie 2017 şi până în prezent, au fost întreprinse acţiuni pentru jumătate dintre imobilele cu risc seismic I. Astfel, în 100 au fost executate lucrări de punere în siguranţă, iar o parte au intrat în procesul de consolidare şi restaurare – 10, iar la patru urmează să se intre în procesul efectiv de consolidare. Totodată, 46 de imobile sunt în prezent în stadiul de revizuire a proiectelor tehnice, reproiectare, realizare de expertize tehnice, contractele fiind atribuite Companiei municipale Dezvoltare Durabilă şi Trustului de Clădiri Metropolitane:

Bucureștiul este capitala sud-est europeană cea mai vulnerabilă în cazul unui cutremur major, iar un seism similar celui din 1977 ar avea un impact peste medie, relevă datele unui studiu din 2016 făcut de Ministerul Dezvoltării.

Informaţiile prezentate în raportul privind Stadiul de pregătire pentru un cutremur major arată că cele mai periculoase zone din Capitală sunt cartierul Pantelimon şi zona Otopeni, alături de Casa Presei Libere şi Băneasa. La cealaltă extremă, bucureştenii ar fi cel mai în siguranţă în zona Metalurgiei, a IMGB-ului (Întreprinderii de Maşini Grele din Bucureşti) şi Dâmboviţa.

Potrivit sursei citate, 75% dintre români ar avea de suferit în cazul producerii unui cutremur major şi 15.000 de clădiri încadrate în clasa I şi a IIa de risc seismic s-ar prăbuşi la orice mişcare mai puternică a pământului.

„Sunt foarte multe clădiri care nu au fost consolidate, care nu au fost demolate. Unele sunt clădiri publice, altele sunt clădiri private, dar care totuşi trebuie să fie consolidate. Ele rămân un risc major pentru populaţie. Deşi s-a încercat, cei care au vrut să le consolideze s-au lovit de refuzul locatarilor de a-şi părăsi locuinţa”, declara Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, la finele anului trecut.

Pe de altă parte, șeful Departamentului pentru Situatii de Urgenta (DSU) arăta, în cadrul unui exercițiu, pe 13 octombrie 2018, că în cazul unui cutremur de 7,5, se preconizează peste o mie de victime, dintre care peste 400 de persoane decedate. În cadrul exercițiului, a fost făcut și un inventar al paturilor disponibile în spitale, 280 de paturi libere fiind în secțiile de ATI din întreaga țară. În plus, dacă situația ar impune-o, ar putea fi eliberate peste 1.500 de paturi în spitale pe care sunt persoane a căror stare de sănătate permite externarea de urgență.

La o zi după încheierea exercițiului SEISM 2018, experţii Institutului Naţional de Fizică a Pământului au pus la punct un sistem care estimează pagubele unui cutremur de 7,5, iar rezultatele simulării arătau că peste 3.000 mii de oameni ar putea muri, iar 31.000 de clădiri din întreaga ţară ar fi complet distruse.

În schimb, la începutul anului trecut, Raed Arafat le transmitea românilor că nivelul de pregătire al autorităţile în cazul unui cutremur devastator a crescut mult în ultimii ani, „însă nu atât de mult încât să fim mulţumiţi şi să stăm liniştiţi“.

„Pregătirea este un proces continuu care nu se termină niciodată. Dotarea realizată în ultimii ani și proiectele ce urmează a fi realizate în cursul anilor 2018 – 2020 ne vor ridica și mai mult nivelul de pregătire însă tot nu vom putea afirma că este suficient și putem sta liniștiți, pentru că vor fi întotdeauna măsuri noi de luat și proiecte noi de implementat.

Pentru a fi cât mai bine pregătiți să facem față unui cutremur major este nevoie de o componentă puternică de prevenire, iar această componentă este una foarte costisitoare la prima vedere. Important este însă să conștientizăm că lipsa prevenirii va fi mult mai costisitoare din punct de vedere economic, social, dar mai ales din punct de vedere al vieților omenești!.

Cu cât întârziem în găsirea unor soluții concrete pentru a rezolva această problemă în toate orașele expuse la riscul seismic, cu atât impactul unui cutremur va fi mai devastator. Problema este că durata implementării unor măsuri preventive serioase este foarte mare. Vor trece ani de zile din momentul în care luăm în serios acest aspect și până la atingerea unui nivel real de siguranță și reziliență, care să asigure reducerea semnificativă a impactului devastator pe care îl poate avea un cutremur major“, avertiza şeful DSU.

Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, făcut public la finele anului trecut,13 cutremure majore au avut loc în România în ultima sută de ani, soldate cu 2.630 de decese şi afectarea a peste 400.000 de persoane. O viitoare calamitate naturală de acest fel ar fi dezastruoasă pentru ţara noastră, potrivit aceluiași raport.

Indiferent dacă este vorba de modernizarea clădirilor pentru a le face rezistente la cutremure, protejarea mediului şi modernizarea agriculturii, îmbunătăţirea gestionării resurselor de apă sau combaterea riscurilor de inundaţii, disponibilitatea României de a depăşi consecinţele dezastrelor naturale este limitată de slăbiciunile instituţiilor sale. Lipsa investiţiilor în reducerea riscului seismic în sectorul construcţiilor rămâne o problemă esenţială.

„Pentru a minimiza daunele potenţiale în cazul unui cutremur, este necesar să se mărească finanţarea guvernului pentru modernizarea clădirilor rezidenţiale şi publice şi pentru a spori gradul de conştientizare a locuitorilor cu privire la urgenţa abordării riscurilor seismice. Riscurile climatului şi dezastrelor vor creşte în viitor şi rămân multe de făcut în România pentru a limita consecinţele. Doar politicile mai bune şi o coordonare instituţională mai eficientă va contribui la reducerea riscurilor, la protejarea vieţii şi bunăstării românilor şi la minimizarea daunelor aduse bunurilor naturale, fizice şi economice”, se mai arată în cadrul raportului Băncii Mondiale.

Noutăți Generale

Inițiativa „Oameni noi în politică“ a întrunit condițiile prevăzute de lege. CCR trebuie să ofere lămuriri pentru invalidarea acesteia

Publicat

pe

În urma deciziei de ieri a Curții Constituționale a României prin care aceasta „a constatat că iniţiativa legislativă a cetăţenilor intitulată «Lege privind modificarea unor acte normative în materie electorală» nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.74 alin.(1) din Constituţie, respectiv numărul de susținători (de cel puțin 100.000) și dispersia teritorială (să provină din cel puțin un sfert de din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături)”, Comitetul de inițiativă a proiectului de reformă electorală Oameni noi în politică și organizațiile susținătoare ale proiectului (27 de organizații civice și patru partide politice) aduc la cunoștința opiniei publice următoarele:

  1. I) Am renumărat semnăturile validate de primării conform proceselor verbale de predare-primire încheiate între Președintele Comitetului de inițiativă și Senatul României. Conform acestor cifre oficiale, au fost validate de către primării și primite de către Senat un număr de 109.874 de semnături, fiind îndeplinit criteriul numărului de cel puțin 100.000 de susținători. De asemenea, al doilea criteriu, cel al dispersiei teritoriale, este îndeplinit, fiind înregistrate câte cel puțin 5.000 de semnături din 11 județe, respectiv municipiul București:
  2. București: 19.095 de semnături
  3. Cluj: 7.256 de semnături
  4. Bihor: 6.232 de semnături
  5. Timiș: 6.231 de semnături
  6. Brașov: 5.846 de semnături
  7. Arad: 5.840 de semnături
  8. Prahova: 5.506 de semnături
  9. Argeș: 5.363 de semnături
  10. Iași: 5.318 de semnături
  11. Maramureș: 5.076 de semnături
  12. Sibiu: 5.027 de semnături.

 

  1. II) Am cerut în această dimineață Curții Constituționale a României:

 

  • Să ne trimită în copie PDF (scan) toate opisurile primite de CCR de la Senatul României privind dosarele de semnături atestate de primării. Amintim că aceste opisuri conțin numărul de dosare, numărul de file din fiecare dosar, numărul de semnături predate primăriilor pentru atestare și numărul de semnături atestate de primării pentru fiecare localitate și totalul pe fiecare județ, fiind semnate de reprezentantul Senatului României și Președintele Comitetului de inițiativă;
  • Să ne comunice calculul exact făcut de Curtea Constituțională, pe baza opisurilor primite de la Senat, în legătură cu:
  1. a) Numărul de semnături atestate de către primării primite de CCR de la Senat pentru fiecare județ
  2. b) Numărul total de semnături la nivel național primite de CCR de la Senat.

Amintim că Senatul României a semnat opisurile după verificarea fiecărui dosar în parte privind numărul de file și numărul de semnături atestate de către primării.

În condițiile în care atestarea semnăturilor susținătorilor inițiativei cetățenești Oameni noi în politică a trecut de filtrele legale ale primăriilor și Senatului României, fiind constatată la final, pe baza documentelor oficiale, îndeplinirea criteriilor privind numărul total de semnături și dispersia geografică a semnăturilor, decizia CCR este în contradicție cu realitatea.

Dacă se dovedește că Senatul a trimis către Curtea Constituțională mai puține semnături atestate de către primării decât cele predate de către Comitetul de inițiativă, vom urma căile legale pentru corectarea situației și tragerea la răspundere a celor vinovați. Dacă Curtea Constituțională a decis să mai anuleze semnături, în absența unei dispoziții constituționale, atunci considerăm acest lucru un abuz. În baza prevederilor constituționale, Curtea este chemată doar să constate îndeplinirea criteriilor de admitere a inițiativei pe baza atestărilor furnizate de autoritățile investite legal (primării).

Așteptăm motivarea deciziei Curții și vom decide pașii de urmat.

 

Semnatari:

Comitetul de inițiativă al proiectului de reformă electorală Oameni noi în politică

Și

Activ AG Pitești

Acțiunea Civică Galați

Aradul Civic

Asociația Platforma România 100

Asociația Voci pentru Democrație și Justiție – VeDem Just

Brașovul Civic

Centrul pentru resurse civice

Centrul pentru Studiul Democrației

Corupția Ucide

Curățăm Galațiul împreună

Declic

Eu Ro Aleg 2.0

Evident Deva

Geeks For Democracy

Inițiativa Craiova

Inițiativa România

Inițiativa Timișoara

Mureșul Civic

Oradea Civică

Rădăuțiul Civic

Reactiv Brașov

Reset

#Rezist Milano

#REZISTENȚA

Ștafeta Steagului Uniunii Europene

Umbrela Anticorupție

Vă Vedem din Sibiu

 

Și partidele

Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate

Partidul Oamenilor Liberi

Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor

Uniunea Salvați România

Citește în continuare

Noutăți Generale

Victor Giosan, despre OUG care le permite primăriilor împrumuturi de 700 de milioane de lei pentru plata subvențiilor restante furnizării energiei termice: Un nou atentat la comportamentul corect al administrațiilor locale

Publicat

pe

FOTO Facebook

PSD-ALDE ne oferă o nouă mostră a manierei catastrofale în care guvernează, susține Victor Giosan, membru al Consiliului Național PLUS, în cadrul unei analize pe marginea informației apărute în spațiul public potrivit căreia Guvernul pregătește o ordonanță de urgență prin care le dă primăriilor posibilitatea să se împrumute cu 700 de milioane de lei, până pe 31 iulie, pentru plata subvențiilor restante aferente furnizării energiei termice către populație.

Victor Giosan critică această măsură pe care o consideră „un nou atentat la comportamentul corect al administrațiilor locale care au plătit la timp aceste subvenții” și acuză Guvernul că premiază, de fapt, proasta administrare a Bucureștiului, care a dus la falimentul RADET și ELCEN.

„Reflectă criza bugetară a administrațiilor publice locale din orașele mai mari care nu au surse suficiente pentru a acoperi subvențiilor la prețul energiei termice livrate populației.

Este un nou atentat la comportamentul corect al administrațiilor locale care au plătit la timp aceste subvenții în favoarea acelor administrații care trișează, sunt «blatiști».

Astfel se premiază proasta administrare a Bucureștiului care, de ani buni, sub administrațiile Oprescu și Firea – ambele PSD, au menținut prețul la Gcal livrată populației la cel mai mic nivel din România, dar nu au vrut (la un moment dat nici nu au mai putut) să plătească efectiv aceste subvenții, falimentând atât RADET, cât și ELCEN.

Este încă o mostră privind maniera catastrofală de a legifera printr-o nouă OUG, care stabilește derogări de la legi și alte OUG-uri. Nu se mai știe care este regula pentru șirul nesfârșit de excepții și derogări, creează «REGULA» bunului plac a puterii PSD-iste.

Astfel, Legea finanțelor publice 273/2006, inițial o lege bună, a devenit astăzi de nerecunoscut, un adevărat Frankenstein, din cauza deselor modificări prin excepții și derogări. Este un bun exemplu despre cum legile devin complet instabile, impredictibile, complet la bunul plac al politicienilor PSD”, a explicat Victor Giosan.

Potrivit unui document, consultat de site-ul Știripesurse.ro, Guvernul pregătește o ordonanță de urgență prin care le dă primăriilor posibilitatea să se împrumute cu 700 de milioane de lei, până pe 31 iulie, pentru pentru plata subvențiilor restante aferente furnizării energiei termice către populație.

„(1) Prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) şi art. 63 alin. (41) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de la prevederile art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2019 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019, unităţile administrativ-teritoriale pot solicita, în cursul anului 2019, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 700.000 mii lei, pentru plata subvențiilor restante aferente furnizării energiei termice către populație”, prevede OUG.

Potrivit ordonanței, unitățile administrativ-teritoriale vor putea contracta împrumuturile numai cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, şi numai dacă la data depunerii documentației nu prezintă restanțe la împrumuturile contractate anterior din venituri din privatizare.

Documentele pentru contractarea împrumutului se vor depune până la data de 31 iulie 2019 la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Din polul PLUS, urcăm la Cruce

Publicat

pe

FOTO Facebook

Octavian Georgescu și Radu Kraus, membri PLUS, au dorit să transmită un mesaj tuturor românilor, în plină campanie electorală, așa că au parcurs pe jos traseul până la Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, unul dintre cele mai importante simboluri ale României, cu o încărcătură istorică deosebită. 

Nu au luat pliante cu ei pentru a le împărți trecătorilor, ci au vrut să arate că partidul din care fac parte este alcătuit din oameni hotărâți, capabili să învingă greutățile și asumați.

L-am întrebat pe Octavian Georgescu ce a însemnat această drumeție pentru el:

„Îmi place muntele și am intersectat această pasiune cu intenția de a promova acest logo, acest „+”. Ca să ajungi undeva, trebuie să faci un sacrificiu, să încerci să urci, să ai o opțiune, să alegi. E și o ocazie prin care eu m-am cunoscut cu colegul meu. Am putut vorbi altfel pentru că, până la urmă, pe Facebook suntem virtuali”.

Octavian Georgescu este de părere că alegerile care urmează vor putea aduce o schimbare cu adevărat pe scena politică românească:

„Alegerile acestea sper să marcheze începutul unui inaugural. ’89, deși credeam că va schimba lucrurile, nu a fost așa pentru că nu s-a construit, nu au fost condițiile. La noi a fost o răbufnire. E momentul să facem această schimbare”.

Citește în continuare
Revista Preseiacum 9 ore

VIDEO Dragoș Tudorache, despre numirea membrilor CCR: Aș cere acestor instituții care nominalizează să pună în spatele numirii lor o procedură care să dea niște garanții

Editorialeacum 10 ore

Sfaturi pentru Rovana Plumb ca să recupeze azi voturile pierdute

Revista Preseiacum 10 ore

VIDEO Dragoș Tudorache, la Adevărul LIVE: Fac un apel la conducătorii Jandarmeriei să se gândească foarte bine ce fac și cum urmează acele ordine politice

Noutăți Generaleacum O zi

Inițiativa „Oameni noi în politică“ a întrunit condițiile prevăzute de lege. CCR trebuie să ofere lămuriri pentru invalidarea acesteia

Stiri PLUSacum O zi

Ovidiu Țentea: Despre „prostia monumentală“ a Guvernului României

Stiri PLUSacum 3 zile

Comunitatea maghiară poate avea drepturi doar într-un stat de drept și într-o Europă puternică. Declarația membrilor maghiari ai PLUS

Noutăți Generaleacum 3 zile

Victor Giosan, despre OUG care le permite primăriilor împrumuturi de 700 de milioane de lei pentru plata subvențiilor restante furnizării energiei termice: Un nou atentat la comportamentul corect al administrațiilor locale

Noutăți Generaleacum 3 zile

Din polul PLUS, urcăm la Cruce

Stiri PLUSacum 5 zile

Dragoș Tudorache, la Chișinău: România poate și trebuie să devină avocatul și vocea ce mai puternică în UE pentru Republica Moldova

Stiri PLUSacum 6 zile

Dacian Cioloș, la Chișinău: Eu, personal, sunt pentru unire. Noi abordăm acest subiect în mod pragmatic, nu în mod populist sau emoțional. Ne construim proiectul comun în jurul unor valori care să ducă la bunăstare

Cele mai citite