Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

42 de ani de la cutremurul din ’77. Oana-Maria Bogdan: Tema riscului seismic trebuie să fie mult mai sus pe agenda publică nu doar în București, ci în toată România

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Arhitecta Oana-Maria Bogdan, membru al Biroului Național al PLUS, trage un semnal de alarmă, în contextul în care luni, 4 martie, se împlinesc 42 de ani de la cutremurul din 1977, că incapacitatea autorităților publice românești de a rezolva problema consolidării clădirilor cu risc seismic ne-ar putea aduce în fața unei noi catastrofe la următorul cutremur major în România.

„Azi sunt în București și mă gândesc că, acum 42 de ani, pe 4 martie 1977, a avut loc ultimul cutremur catastrofal în România. Nouă luni mai târziu mă nășteam eu. Mie nu mi-e frică de nimic în afară de cutremure. Atunci, în 1977, au murit aproape 1.500 de oameni doar în București. La următorul cutremur catastrofal, care poate veni oricând, vor muri mult mai mulți oameni.

Reducerea riscului seismic a fost declarată prioritate legislativă guvernamentală în 1994, atunci când a fost adoptată Ordonanța Guvernului nr. 20 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente. Așa s-a născut Programul anual de acțiuni pentru proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare la clădiri de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic (care prezintă pericol public), program de finanțare gestionat în prezent de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

La sfârșitul anului 2015, Parlamentul a adopat modificarea OG nr. 20/1994 stabilind interdicția de a desfășura activități comerciale, turistice și de divertisment în clădirile cu risc seismic. Așa s-au golit parterele Bucureștiului în centru, au murit mai multe cinematografe și alte spații destinate publicului și s-a accentuat decăderea și degradarea clădirilor vechi.

Programul s-a dovedit ineficient și nu a contribuit la reducerea riscului seismic pentru fondul de clădiri din București. Eșecul este cauzat de: lipsa de transparență a programului, lipsa de informare și implicare a cetățenilor, impunerea soluției și a executantului fără consultarea proprietarilor, costurile mari pe care proprietarii trebuie să le suporte, fără a avea posibilitatea de a cunoaște detalii și de a negocia, lispa de facilități (mutarea locatarilor, sprjin pentru proprietarii cu posibilități reduse etc.)”, susține Oana-Maria Bogdan.

La întrebarea „Ce e de făcut?”, Oana-Maria Bogdan prezintă următoarele soluții din cadrul Raportului pentru București 2018, publicat de Ordinul Arhitecților București și Casa Arhitecturii:

„1. Refacerea și completarea OG 20/1994 pentru a asigura cooperare între proprietari, asigurarea de locuințe temporare, proceduri de intervenție diversificate, proiecte integrate (corelare cu Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor), nu doar consolidări structurale.

2. Extinderea și diversificarea surselor de finanțare publice cu fonduri și creditări private, cu un control mai atent al licitațiilor publice.

3. Refacerea expertizei (ca obiect sau în bloc) cu normative actualizate și dezvoltarea unui post de cercetare a fizicii construcțiilor istorice.

4. Programe de informare și educare a publicului”.

Oana-Maria Bogdan evidențiază faptul că soluțiile au venit tot din partea societății civile:

„Dacă pentru primele puncte autoritățile publice n-au întreprins mare lucru, oamenii și-au luat soarta în mâini și s-au ocupat singuri de informare și educare. Din reportajul excepțional «Cutremur în orașul vulnerabil» publicat în numărul 28 din 2017 al revistei DOR – aflăm povestea celor care fac ce nu sunt în stare să facă autoritățile responsabile de reducerea riscului: aduc oamenii la aceeași masă, caută soluții și împing lucrurile în direcția cea bună. Unii au pierdut pe cineva în incendiul de la Colectiv din octombrie 2015 și nu vor să mai treacă nimeni prin asta, precum cei de la Seismic Alert*. Alții s-au simțit neputincioși în propria lor casă și au vrut să îi ajute pe alții să nu se simtă la fel, precum cei de la Re:Rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic, sau și-au dat seama că trebuie să iasă din lumea academică și să vorbească pe înțelesul oamenilor, precum seismologii de la INFP.

Iar azi, 4 martie 2019, la 42 de ani de la cutremurul din 1977, a avut loc o dezbatere la Biblioteca Națională despre «Inițiative pentru Reducerea Riscului Seismic» împreună cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Fundatia Pentru Smurd, Re:rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic și Facultatea de Geografie. Tema riscului seismic trebuie să fie mult mai sus pe agenda publică, nu doar în București, ci și în România”.


Astăzi se împlinesc 42 de ani de la cutremurul din 1977, soldat cu aproape 1.500 de morţi, mii de răniţi şi locuinţe prăbuşite. Cutremurul din martie 1977 a avut o magnitudine de 7,3 pe Richter (7,2 magnitudine de moment) și s-a produs la o adâncime de 94 de kilometri. Specialiştii au calculat că energia degajată de seismul din 1977 este echivalentă cu cea din 10 bombe atomice.

În Capitală au căzut 32 de blocuri și clădiri mari. Alte peste 130 au fost grav avariate. Mormane de ruine au ajuns clădirile de la Lizeanu – colț cu Ștefan cel Mare, Continental – Colonadelor, Dunărea, Scala, Casata şi Nestor. Capitala şi-a pierdut o parte din clădirile-simbol în seismul devastator din 4 martie 1977, printre care: blocul Dunărea, blocul Wilson și blocul Scala.

Pagubele s-au ridicat la 10 miliarde de lei, echivalentul a două miliarde de dolari.

O notă informativă trimisă dintr-un institut de construcţii arăta că a fost vorba, conform statisticilor oficiale de la vremea respectivă, de peste 1.500 de imobile P+4 la nivelul Capitalei care aveau nevoie de consolidări, iar la nivelul sectoarelor peste 6.000 de imobile, după ce 34 se prăbuşiseră la cutremur sau fuseseră demolate pentru că nu se mai susţineau. Documentul, găsit în arhiva CNSAS de Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, arată cum ordinele venite de sus au dus însă la sistarea consolidării acestor clădiri afectate de cutremur şi la lucrări făcute de mântuială, în ciuda recomandărilor proiectanţilor şi inginerilor, ba chiar şi a specialiştilor veniţi din URSS şi China, care îi avertizaseră pe comuniştii români să nu recurgă la lucrări „de cosmetică”, pentru că ar fi foarte periculos.

În prezent, în București, există 349 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic – pericol public, 361 în clasa a II-a şi 111 în clasa a III-a.

„De câteva luni am intrat cu activitate susţinută, puternică, de punere în siguranţă şi consolidare în jumătate dintre acestea. Am realizat pentru prima dată (…) un recensământ al persoanelor care locuiesc în aceste imobile cu risc seismic – categoria I, 8.993 de persoane locuiesc în acest imobile, deci aproape 9.000 de persoane. În ultimii 27, aproape 28 de ani, s-au consolidat de către Primăria Municipiului Bucureşti doar 20 de imobile, nici măcar un imobil pe an, este un ritm de melc comparativ cu nevoile oraşului şi cu urgenţa despre care vorbim. Când am ajuns primar general, de consolidări se ocupa un birou de şase persoane de la Direcţia de investiţii. (…) Acum 700 de angajaţi lucrează într-un ritm alert pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, prioritatea fiind cele 349. Avem deja două clădiri la care s-a finalizat consolidarea – Strada Blănari nr. 10, Strada Spătarului nr. 36”, a afirmat, luni, primarul Capitalei, Gabriela Firea.

Potrivit primarului Capitalei, din iunie 2017 şi până în prezent, au fost întreprinse acţiuni pentru jumătate dintre imobilele cu risc seismic I. Astfel, în 100 au fost executate lucrări de punere în siguranţă, iar o parte au intrat în procesul de consolidare şi restaurare – 10, iar la patru urmează să se intre în procesul efectiv de consolidare. Totodată, 46 de imobile sunt în prezent în stadiul de revizuire a proiectelor tehnice, reproiectare, realizare de expertize tehnice, contractele fiind atribuite Companiei municipale Dezvoltare Durabilă şi Trustului de Clădiri Metropolitane:

Bucureștiul este capitala sud-est europeană cea mai vulnerabilă în cazul unui cutremur major, iar un seism similar celui din 1977 ar avea un impact peste medie, relevă datele unui studiu din 2016 făcut de Ministerul Dezvoltării.

Informaţiile prezentate în raportul privind Stadiul de pregătire pentru un cutremur major arată că cele mai periculoase zone din Capitală sunt cartierul Pantelimon şi zona Otopeni, alături de Casa Presei Libere şi Băneasa. La cealaltă extremă, bucureştenii ar fi cel mai în siguranţă în zona Metalurgiei, a IMGB-ului (Întreprinderii de Maşini Grele din Bucureşti) şi Dâmboviţa.

Potrivit sursei citate, 75% dintre români ar avea de suferit în cazul producerii unui cutremur major şi 15.000 de clădiri încadrate în clasa I şi a IIa de risc seismic s-ar prăbuşi la orice mişcare mai puternică a pământului.

„Sunt foarte multe clădiri care nu au fost consolidate, care nu au fost demolate. Unele sunt clădiri publice, altele sunt clădiri private, dar care totuşi trebuie să fie consolidate. Ele rămân un risc major pentru populaţie. Deşi s-a încercat, cei care au vrut să le consolideze s-au lovit de refuzul locatarilor de a-şi părăsi locuinţa”, declara Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, la finele anului trecut.

Pe de altă parte, șeful Departamentului pentru Situatii de Urgenta (DSU) arăta, în cadrul unui exercițiu, pe 13 octombrie 2018, că în cazul unui cutremur de 7,5, se preconizează peste o mie de victime, dintre care peste 400 de persoane decedate. În cadrul exercițiului, a fost făcut și un inventar al paturilor disponibile în spitale, 280 de paturi libere fiind în secțiile de ATI din întreaga țară. În plus, dacă situația ar impune-o, ar putea fi eliberate peste 1.500 de paturi în spitale pe care sunt persoane a căror stare de sănătate permite externarea de urgență.

La o zi după încheierea exercițiului SEISM 2018, experţii Institutului Naţional de Fizică a Pământului au pus la punct un sistem care estimează pagubele unui cutremur de 7,5, iar rezultatele simulării arătau că peste 3.000 mii de oameni ar putea muri, iar 31.000 de clădiri din întreaga ţară ar fi complet distruse.

În schimb, la începutul anului trecut, Raed Arafat le transmitea românilor că nivelul de pregătire al autorităţile în cazul unui cutremur devastator a crescut mult în ultimii ani, „însă nu atât de mult încât să fim mulţumiţi şi să stăm liniştiţi“.

„Pregătirea este un proces continuu care nu se termină niciodată. Dotarea realizată în ultimii ani și proiectele ce urmează a fi realizate în cursul anilor 2018 – 2020 ne vor ridica și mai mult nivelul de pregătire însă tot nu vom putea afirma că este suficient și putem sta liniștiți, pentru că vor fi întotdeauna măsuri noi de luat și proiecte noi de implementat.

Pentru a fi cât mai bine pregătiți să facem față unui cutremur major este nevoie de o componentă puternică de prevenire, iar această componentă este una foarte costisitoare la prima vedere. Important este însă să conștientizăm că lipsa prevenirii va fi mult mai costisitoare din punct de vedere economic, social, dar mai ales din punct de vedere al vieților omenești!.

Cu cât întârziem în găsirea unor soluții concrete pentru a rezolva această problemă în toate orașele expuse la riscul seismic, cu atât impactul unui cutremur va fi mai devastator. Problema este că durata implementării unor măsuri preventive serioase este foarte mare. Vor trece ani de zile din momentul în care luăm în serios acest aspect și până la atingerea unui nivel real de siguranță și reziliență, care să asigure reducerea semnificativă a impactului devastator pe care îl poate avea un cutremur major“, avertiza şeful DSU.

Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, făcut public la finele anului trecut,13 cutremure majore au avut loc în România în ultima sută de ani, soldate cu 2.630 de decese şi afectarea a peste 400.000 de persoane. O viitoare calamitate naturală de acest fel ar fi dezastruoasă pentru ţara noastră, potrivit aceluiași raport.

Indiferent dacă este vorba de modernizarea clădirilor pentru a le face rezistente la cutremure, protejarea mediului şi modernizarea agriculturii, îmbunătăţirea gestionării resurselor de apă sau combaterea riscurilor de inundaţii, disponibilitatea României de a depăşi consecinţele dezastrelor naturale este limitată de slăbiciunile instituţiilor sale. Lipsa investiţiilor în reducerea riscului seismic în sectorul construcţiilor rămâne o problemă esenţială.

„Pentru a minimiza daunele potenţiale în cazul unui cutremur, este necesar să se mărească finanţarea guvernului pentru modernizarea clădirilor rezidenţiale şi publice şi pentru a spori gradul de conştientizare a locuitorilor cu privire la urgenţa abordării riscurilor seismice. Riscurile climatului şi dezastrelor vor creşte în viitor şi rămân multe de făcut în România pentru a limita consecinţele. Doar politicile mai bune şi o coordonare instituţională mai eficientă va contribui la reducerea riscurilor, la protejarea vieţii şi bunăstării românilor şi la minimizarea daunelor aduse bunurilor naturale, fizice şi economice”, se mai arată în cadrul raportului Băncii Mondiale.

Noutăți Generale

Alin Mituța: Amânarea Brexitului până pe 30 iunie nu rezolvă problema de fond. Guvernul României să prezinte de urgență un plan pentru protejarea drepturilor românilor din Marea Britanie

Publicat

pe

Alin Mituța, candidat din partea PLUS la alegerile europarlamentare, atrage atenția că o eventuală amânare a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană „nu rezolvă problema de fond” a Regatului Unit, care este lipsa unui plan concret în actualul context.

„Amânarea Brexitului până pe 30 iunie nu rezolvă problema de fond care ține de faptul că Marea Britanie nu are niciun plan pentru a ieși din situatia în care se află. Consiliul European, care se va reuni joi și vineri la Bruxelles, va fi cel care va trebui să decidă dacă vor acorda, în unanimitate, o prelungire și până când. Un element care complică și mai mult situația și care dă bătăi de cap juriștilor instituțiilor europene este dacă Marea Britanie va organiza sau nu alegeri europene în luna mai în condițiile prelungirii Brexitului după această dată”, a declarat Alin Mituța.

În acest context, Alin Mituța cere din nou Guvernului Dăncilă să prezinte cât se poate de repede un plan concret pentru protejarea drepturilor românilor din Marea Britanie: „Cei peste 400.000 de români din UK sunt, în acest moment, într-o situație de maximă incertitudine și pare că guvernului român nu îi pasă câtuși de puțin, chiar dacă deține chiar președinția Consiliului. De aceea, reiterez cererea către Guvernul României să prezinte de urgență un plan cu măsuri concrete pentru protejarea drepturilor românilor din Marea Britanie, ținând cont de situația actuală și de scenariile posibile după 29 martie, dată la care UK ar trebui să părăsească Uniunea”.

Prim-ministrul britanic, Theresa May, i-a scris, miercuri, preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita amânarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană până la data de 30 iunie, în urma respingerii de către parlamentul de la Londra a acordului convenit cu UE, potrivit G4Media.ro.

„Ca prim-ministru, nu sunt pregătită să amân Brexit-ul dincolo de 30 iunie. I-am scris în această dimineaţă preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a-l informa că Regatul Unit doreşte o extindere a Articolului 50 (din Tratatul de la Lisabona, n.red.) până la 30 iunie”, a anunțat Theresa May, miercuri, într-o şedinţă furtunoasă în Camera Comunelor.

În plus, Theresa May a anunțat că intenţionează să ceară parlamentului să voteze pentru a treia oară asupra acordului de retragere, pe care Camera Comunelor l-a respins deja de două ori, fără să precizeze, însă, o dată la care ar putea avea loc votul.

Pe de altă parte, un document al Comisiei Europene, consultat de Reuters, arată că UE ar trebui să acorde Marii Britanii o singură prelungire, în caz contrar Uniunea ar putea intra în blocaj.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dacian Cioloș, la Bruxelles: Avem nevoie să renaștem Uniunea Europeană și suntem convinși că putem să contribuim la proiectul acesta

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, a declarat, marți, la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri cu simpatizanții Alianței 2020 USR PLUS, că cele două formațiuni politice își propun să contribuie la renașterea Uniunii Europene, iar România chiar să conteze în proiectul european.

„Cred că este a treia sau a patra oară, în ultimii doi-trei ani, când mă aflu în sala asta să vorbesc cu dumneavoastră și vă propun: haideți ca, după 26 mai, să ne vedem o dată pe trimestru cu oamenii aceștia, care vor fi în Parlamentul European, și să discutăm despre ce am făcut acolo, despre ce e de făcut, să luăm păreri și opinii din partea dumneavoastră pentru că misiunea noastră o să valorifice experiența pe care ați acumulat-o dumneavoastră. I-am ascultat de mai multe ori, în aceste ultime săptămâni, pe colegii mei. Sunt convins că avem cea mai bună listă de candidați la europarlamentare pe care a prezentat-o un partid politic de când este Uniunea Europeană și spun asta fără ezitare.

Sunteți printre românii care au plecat din țară ca să construiască Europa și am văzut, azi, o mostră dintre ei – români care construiesc Europa în afara României. Avem români care hrănesc Europa, și știu despre ce vorbesc, i-am văzut în mai multe țări, avem români care lucrează în agricultură, avem nu sute, cred că mii de români care vindecă Europa și avem, la fel, mii de români, dacă nu chiar zeci de mii, care îngrijesc Europa, seniorii, persoanele vârstnice și copiii din Europa.

Toate lucrurile astea pe care le faceți în afara României, dar în Europa, ar trebui ca, în anii următori, să puteți să le faceți și să putem să le facem la fel de bine la noi acasă și ăsta este obiectivul nostru: vă spunem din capul locului că venim în Parlamentul European ca să ducem Europa în România. Nu o să ne mutăm de la București sau din România aici, ci venim aici ca să ducem cât mai mult din Europa înapoi în România și sperăm să facem lucrul acesta și cu dumneavoastră, cu cât mai mulți dintre dumneavoastră”, a declarat Dacian Cioloș.

Liderul PLUS a prezentat care va fi obiectivul principal al Alianței 2020 USR PLUS la nivel european:

„Avem nevoie să renaștem Uniunea Europeană și suntem convinși că putem să contribuim la proiectul acesta. Gândim în acest fel ca să regăsim în proiectul viitorului președinte al Comisiei Europene și idei pe care le pregătim în momentul de față și asta pentru că vrem, de data asta, ca România chiar să conteze în proiectul european. E momentul ca România să conteze și există oamenii care să facă lucrul acesta pentru România.

Obiectivul principal va fi să ne asigurăm că UE rămâne cu un buget consistent și că, din acel buget, o parte importantă rămâne alocată României, dar că, în același timp, cu aceste fonduri vin la pachet și propuneri legislative care să fie adaptate în funcție de ce are nevoie România. Dacă e o misiune pe care ne-o asumăm, e aceea de a vă face mândri că sunteți români indiferent unde sunteți, pe teritoriul UE, fie acasă, în România. Vrem să simtiți că indiferent unde sunteți lucrați pentru România și lucrăm pentru România, pentru că nu există patriotism mai curat decât să lucrezi pentru România în UE, oriunde ai fi, și asta vă doresc și asta ne dorim”.

FOTO Octavian Cărare

În acest context, liderul PLUS a subliniat faptul că procesul de renaștere european trebuie să pornească de la recredibilizarea Uniunii Europene:

„O Uniune Europeană cu 27 de state membre, nu cu șase, nu cu nouă, nu cu 12, nu cu 15. Cu 27. Procesul ăsta de regândire a Uniunii Europene extinse nu a avut loc fiindcă a venit criza economică. Cred că nu mai putem întârzia procesul ăsta. Nu putem reglementa și nu putem încadra la fel o UE cu 27 de state membre cum au făcut-o cei dinantea noastră, înainte ca noi să fim în UE cu un număr mai mic de state membre. După experiența pe care am avut-o la Comisia Europeană, lucrul ăsta e clar. Al doilea element – UE reglementează și uniformează prea mult și asta într-o Uniune în care vrem să recunoaștem diversitatea și spunem că ne regăsim în UE în măsura în care tradițiile, specificitatea noastră se regăsesc.

De asta, când am avut de reformat politica agricolă comună, un prim pas pe care l-am făcut a fost să identificăm ce anume trebuie să rămână la nivel european și ce trebuie să meargă la nivelul statelor membre și chiar la nivel local, ca să putem împăca nevoia asta de înțelegere la nivel european cu menținerea specificității. În mod clar, alimentația este un lucru care va rămâne în continuare foarte sensibil pentru europeni. Nu e suficient de clar încadrat între ceea ce trebuie să facă UE și ceea ce trebuie să se întâmple la nivel local”.

Dacian Cioloș a explicat că „va trebui să renunțăm la politici europene care acționează asupra efectelor și să venim cu politici europene care vizează cauzele unor probleme”.

„Aici nu cred că va trece mult până când vom renunța la politica agricolă comună și o vom înlocui cu o politică a alimentației, pe care să o gândim din perspectiva consumatorului și atunci o să putem lua în discuție și acea chestiune legată de E-uri și calitatea produsului. Lucrul acesta o să îl propunem deja în Parlamentul European în discuția care o să aibă loc pe reforma politicii agricole comune, care ați văzut că nu este finalizată”, a argumentat liderul PLUS.

Pe de altă parte, Dacian Cioloș a punctat că România ar fi fost, la acest moment, în Spațiul Schengen dacă Guvernul PSD-ALDE nu ar fi pornit asaltul asupra justiției și a statului de drept.

„Dacă guvernarea Dragnea nu ar fi început, în 2017, cu atacuri la adresa justiției, am fi fost în Schengen. O să fim după ce o să trecem peste pata asta neagră și peste catastrofa asta, o să fim acolo unde merităm. Politicienii din statele membre europene înțeleg foarte bine ce se întâmplă în România și fac diferența între guvernul vremelnic al României și poporul român și ceea ce simt și modul în care se comportă românii. O să fim în Spațiul Schengen”, a spus Dacian Cioloș.

Citește în continuare

Noutăți Generale

La Brăila, roșul trandafirilor PSD începe să pălească. De la vârf

Publicat

pe

FOTO Facebook

Modificarea legilor justiției dă startul disensiunilor în PSD.

Scene de neimaginat la Brăila duminică, 17 martie, în timpul Conferinței Județene a PSD Brăila, la care au participat și Codrin Ștefănescu – secretar general al PSD, miniștrii Rovana Plumb, Sorina Pintea, Dan Suciu, Gabriel Leș, precum și Mihai Fifor – președintele Consiliului Național al PSD.

Primarul Brăilei, Marian Dragomir, le-a cerut vehement liderilor PSD veniți de la București să renunțe la lupta pentru modificarea legilor justiției, susținând că aceasta aduce deservicii partidului:
„ … terminați odată cu legile justiției! Vorbim despre ceva ce nu ne caracterizează, schimbați discursul, stimați colegi de la București. Ori le schimbați, ori nu le schimbați, dar abandonați subiectul. Ne face rău tuturor”.

Intervenția lui Marian Dragomir a fost aplaudată la scenă deschisă de o bună parte a membrilor PSD care participau la eveniment. Mai mult, la un moment dat, unul dintre participanți a strigat „Jos PSD!”.

La întrunire trebuia să participe și Liviu Dragnea, dar s-a confruntat cu probleme de sănătate și s-a internat în spital. Cu doar două zile înainte de a fi audiat de către Înalta Curte de Casație și Justiție în procesul privind DGASPC Teleorman, dosar în care a fost condamnat în primă instanţă la trei ani și jumătate de închisoare cu executare!

Nici nu trebuie să ne mire asemenea comportament, e conform „respectului” pe care îl are PSD față de justiție, oameni și țară. Când trebuie să stea față în față cu justiția se îmbolnăvesc subit, ordonanțele le dau „noaptea ca hoții”, mai nou au ajuns să se furișeze și la propriile întâlniri, așa cum au făcut și la Brăila, unde, ca să evite presa și protestatarii, au intrat în sală pe o ușă lăturalnică.

Încep membrii PSD să înțeleagă că guvernarea prin intermediul ordonanțelor de urgență nu funcționează, că principalul obiectiv al PSD este protejarea infractorilor?

Încep să înțeleagă susținătorii PSD că minciunile despre bunăstarea populației și progresul țării nu mai țin, că pensiile și salariile „mărite” nu le ajung nici măcar pentru cumpărarea medicamentelor sau pentru achitarea facturilor lunare? Că acea notă 6 pe care Sorina Pintea, ministrul Sănătății, a dat-o (de milă-de silă) Spitalului Județean Brăila este cu mult umflată și nu reflectă nici pe departe groaznicul dezastru în care se află sistemul brăilean de sănătate publică?

Că dezvoltarea infrastructurii, autostrăzile, spitalele, școlile promise de către PSD în 2016, sunt doar vorbe-n vânt, lipsite de conținut? Că la fel de lipsit de conținut este și bugetul fantezist pe care-l susțin?

* Material realizat de Marinel Turcin, membru PLUS Brăila

Citește în continuare
Stiri PLUSacum 3 ore

PLUS obține în instanță confirmarea oficială că Tudorel Toader pregătește OUG pe Codurile penale

Stiri PLUSacum 23 de ore

VIDEO Gabriela Dima: „E nevoie de un sat întreg pentru a crește un copil“. E nevoie de tine!

Noutăți Generaleacum 2 zile

Alin Mituța: Amânarea Brexitului până pe 30 iunie nu rezolvă problema de fond. Guvernul României să prezinte de urgență un plan pentru protejarea drepturilor românilor din Marea Britanie

Noutăți Generaleacum 2 zile

Dacian Cioloș, la Bruxelles: Avem nevoie să renaștem Uniunea Europeană și suntem convinși că putem să contribuim la proiectul acesta

Revista Preseiacum 2 zile

VIDEO Vlad Voiculescu, despre internarea lui Dragnea și scandalul biocidelor: Faptul că a ales un spital privat l-aș corobora cu declarația ministrului Sănătății, care spune că biocidele nu funcționează, dar nu e niciun pericol

Stiri PLUSacum 3 zile

De ce avem nevoie de Pilonul II

Stiri PLUSacum 4 zile

Dacian Cioloș: Constanța trebuie să devină cu adevărat o deschidere a Europei spre lume. Constanța nu poate fi prizoniera intereselor

Noutăți Generaleacum 4 zile

La Brăila, roșul trandafirilor PSD începe să pălească. De la vârf

Stiri PLUSacum 6 zile

Dacian Cioloș, la Craiova: „Asta e baza proiectului pe care noi îl construim – oameni cinstiți și oameni competenți. Nu vom face compromisuri”

Stiri PLUSacum 6 zile

Dragoș Pîslaru: Vrem să reașezăm temelia pe care construim această țară, iar pe această temelie nu acceptăm ideea că România se depopulează. E cutremurător că avem o astfel de realitate

Cele mai citite