Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

10 pași pentru Iași

Publicat

pe data de

Modul în care o regiune își valorizează patrimoniul, multiculturalitatea, artiștii, creatorii și diversele comunități reflectă valorile și prioritățile acelei societăți. La nivel global, statele utilizează cultura ca soft power, iar orașele folosesc diplomația culturală pentru a deveni mai atractive pentru turiști, investitori și forță de muncă calificată. Industriile creative își cresc, de la an la an, influența asupra economiei naționale (vezi Cătălin Dărășteanu, Analiza economică a sectoarelor culturale și creative din România în perioada 2015-2018, 2020). Studiile leagă calitatea vieții de participarea la activități culturale, iar magnetismul orașelor depinde din ce în ce mai mult de posibilitățile de petrecere a timpului liber.

La Iași, cultura este susținută discursiv și decorativ, fără un plan concret, coerent și sustenabil care să contribuie efectiv la dezvoltarea unui context favorabil. Viziunea autorităților locale este una paseistă, dominată de un discurs defetist. În opinia lor, Iașul, fostă capitală culturală (neoficială), al doilea oraș ca număr de obiective de patrimoniu național, cu cea mai veche universitate din țară, a fost constant marginalizat după cedarea capitalei către București. Astfel, vinovați pentru starea actuală sînt mereu alții, ceilalți.

Orgoliile mari sînt rareori dublate de fapte și activități pe măsură. În ultimii treizeci de ani, puține evenimente și acțiuni culturale au avut un impact măcar regional, dacă nu național. Intelectualii – incapabili să se coalizeze sau să susțină în comun, necondiționat, proiecte majore – par resemnați cu viziunea provincială a edililor. Tăcerea majorității oamenilor de cultură sau chiar justificările găsite tăierii teilor, precum și eșecul de a coagula o echipă care să califice Iașul în finala pentru desemnarea reprezentantului României din cadrul acțiunii Capitala Europeană a Culturii sînt doar cîteva din reperele ultimilor ani.

Pentru a nu fi acuzați de subiectivism, să ne uităm la cifre. Conform celui mai recent clasament al orașelor analizate în funcție de indicele general de vitalitate culturală, Iașul a coborît de pe locul 11 (din topul anterior) pe un rușinos loc 16 (Vitalitatea culturală a orașelor din România, ediția 2018, lansat în iulie 2019). Indicatorii luați în calcul au fost: infrastructură culturală, cheltuieli bugetare pentru cultură, resurse umane specializate, participare culturală, industrii creative, așezăminte culturale.

Iașul stă cel mai prost la Cheltuieli bugetare pentru cultură (locul 31), indicator care trage puternic în jos scorul total. Aici responsabilii sînt ușor de identificat: Primăria și Consiliul Județean, care au un procent infim de alocare din bugetul total a fondurilor către cultură, în comparație cu alte orașe.

La Infrastructură culturală, Iașul ocupă locul 9, deși are o infrastructură destul de diversă și numeroasă, cifrele raportate la populația orașului nu permit o clasare fruntașă. Din clasamentul citat mai sus: „În anul 2016, municipiul Iași are cel mai mare număr de biblioteci dintre cele 46 de orașe, și anume 101. Raportat la populație, obținem aproximativ 2,78 biblioteci pentru fiecare 10000 de locuitori, de unde rezultă un scor z de -0,43. Aplicînd același calcul pentru municipiul Suceava, oraș cu 42 de biblioteci și 116666 de locuitori în 2016, obținem 3,6 biblioteci la 10000 de locuitori și un scor z de 1,29. Așadar, gradul în care infrastructura oferă acoperirea nevoilor culturale este important și trebuie mereu pus în perspectivă cu mărimea populației deservite.”

Indicatorul unde putem îmbunătăți lucrurile într-un timp scurt este cel de Participare culturală (locul 18), cel mai bine clasat indicator al Iașului (locul 6) fiind reprezentat de Resursele umane specializate.

La capitolul Industrii creative, Iașul ocupă locul opt, avînd o creștere constantă de la an la an în perioada 2012-2016. Această dimensiune a reprezentat unul dintre punctele forte ale Iașiului chiar și conform vechii metodologii de calcul, care conținea un număr mai mic de sectoare și CAEN-uri. Acești doi indicatori arată potențialul de dezvoltare a unui program cultural și creativ coerent, care să pună în valoare aceste resurse și tendințe deja existente.

Monitorului Orașelor Culturale și Creative (MOCC), un instrument creat de Comisia Europeană pentru a evalua și monitoriza performanțele orașelor, măsoară orașele din trei perspective: dinamismul cultural, economia creativă și mediul propice. Situat în categoria L, a orașelor între 250-500000 locuitori, Iașul a scăzut în 2019 la 16,1 (față de 16,9 în 2017), situîndu-se după Cluj (cel mai bine plasat oraș din România) și după Timișoara.

În raportul de evaluare a candidaturii orașului Iași la titlul de CEaC, unul dintre cele mai puternice argumente ale juriului, prin care își apăra decizia de a nu susține calificarea pe lista scurtă, a fost lipsa de deschidere față de arta contemporană, inovare, avangardă. Există o discrepanță mare între ce se vehiculează drept arta contemporană în spațiul public ieșean și discursul la nivel european și mondial. Fără conectarea la trendurile globale și educarea publicului către noile forme de artă, publicul ieșean – și așa destul de conservator – se depărtează din ce în ce mai mult de arta actuală și devine mai greu de stimulat către consumarea și promovarea ei.

Iașul nu are nici o instituție publică axată exclusiv pe promovarea artei contemporane: Muzeul de Artă din cadrul Palatului Culturii, redeschis în urmă cu doi ani, nu are nici resursele umane necesare, nici pe cele financiare pentru a putea deveni centrul de „iradiere“ de care are nevoie comunitatea locală. Universitatea Națională de Arte „George Enescu“ este, la rîndul ei, scindată între diverse curente de opinii și preferințe/practici artistice, astfel încît doar o parte dintre studenți și absolvenți ajung să fie familiarizați cu – iar un număr și mai mic să practice – arta contemporană.

Spațiile expoziționale sînt limitate, fiind în general împărțite de artiștii care, deși contemporani cu noi, au o practică inspirată din arta modernă, actuală la începutul secolului trecut, și de cei care încearcă să se conecteze la discursul, temele și abordările globale ale prezentului, care nu se mulțumesc cu un statut provincial. Valoarea primei categorii de artiști este stabilită doar în spațiul cultural românesc, printr-o serie de instituții mai mult sau mai puțin învechite, dar unde reprezentanții acestor practici încă posedă poziții de putere. Cei din a doua categorie aspiră la o validare internațională, realizată prin invitarea de către instituții și evenimente de artă de amploare: muzee de artă, bienale și alte expoziții internaționale importante, tîrguri și galerii de artă contemporană.

Strategia adoptată pe repede-înainte de Consiliul Local în 2015, pentru a putea corespunde criteriilor impuse de juriul candidaturii pentru Capitală Europeană a Culturii, a primit implicit o notă proastă prin necalificarea Iașului în turul al doilea al competiției, și este extrem de confuză în ceea ce privește arta contemporană, pe care o confundă de multe ori cu arta produsă de artiști încă în viață.

Iași – Capitala Culturală a României

Viziune. Iașul este un oraș vibrant, care demonstrează în fiecare zi că se apropie de titlul neoficial de capitală culturală a României, prin transformarea culturii și creativității în principalii vectori de promovare, regenerare urbană și progres: cultura ieșeană este conectată regional și deschisă către întreaga lume; excelența culturală trecută, prezentă și viitoare este fundamentală pentru dezvoltarea și bunăstarea comunității; puterea transformatoare a culturii este accesibilă tuturor.

Misiune. Iașul va avea o cultură vie, care inspiră comunitatea, și a cărei creativitate îi va antrena și ghida dezvoltarea, păstrîndu-i autenticitatea, în scopul construirii și promovării unui oraș atractiv și incluziv, în care merită să trăiești.

Cei 10 pași necesari sînt reprezentați de 10 direcții strategice, care pot fi efectuați în următorii opt ani (2020 – 2027), după cum urmează:

1) Dezvoltarea infrastructurii culturale

Proiect major: crearea unui muzeu de artă și tehnologie, în urma unui concurs internațional de arhitectură. Buget: 50 mil. Euro (Bugetul național, local + POR). Termen: 5 ani. Centrat pe arta contemporană est-europeană – mai ușor și ieftin de achiziționat decît cea occidentală – și tehnologie – principala sursa de venit pentru orașul Iași în următorii ani. Ar reprezenta un element major de diferențiere a Iașului cultural în raport cu orașele concurente. Expoziții bazate pe influența noilor tehnologii asupra artei și culturii contemporane, centre de inovație și rezidență, pedagogie muzeală inspirată din ultimele tendințe în domeniu.

Alte proiecte:

Încheierea lucrărilor la Baia turcească și transformarea într-un centru de artă contemporană de impact regional (Sud-Estul Europei), prin bugetarea unei structuri de personal care să permită atragerea prin concurs a unor personalități relevante la nivel național în zona managementului cultural/ artelor vizuale.

Reconsolidarea și reamenajarea sălii de concerte a Filarmonicii Moldova.

Identificarea sau construirea unui sediu adecvat pentru Biblioteca Județeană „Gh. Asachi”, a cărei activitatea se desfășoară în condiții improprii.

Reabilitarea și folosirea Centrului Expozițional Moldova (care a costat peste 9 milioane de euro) pentru activități culturale și educaționale de anvergură.

2) Dezvoltarea și sustenabilitatea sectorului cultural independent

Constituirea unui fond pentru acoperirea cofinanțării tuturor organizațiilor ieșene care aplică la fonduri europene sau naționale, în scopul creșterii atragerii de fonduri în sectorul cultural independent ieșean și sporirii capacității organizaționale a acestora.

Alocarea a cel puțin 2% din bugetul orașului Iași pentru finanțarea și consolidarea sectorului cultural independent.

Crearea unui birou cu profesioniști care să ofere gratuit consultanță persoanelor fizice sau juridice care vor să aplice la finanțări naționale și internaționale.

3) Promovarea artei contemporane, sub toate formele ei de manifestare

Finanțarea cu precădere a proiectelor de producție de artă contemporană.

Stimularea colaborărilor inter, multi și transdisciplinare, prin folosirea creativității și proprietății intelectuale, pentru generarea de produse și servicii inovatoare.

Stimularea instituțiilor aflate în subordinea administrației locale să își actualizeze programarea culturală prin mutarea accentului către arta contemporană în toate formele ei de manifestare.

4) Reconectarea scenelor artistice ieșene la trendurile globale

Proiect major: resuscitarea Bienalei Periferic, prima bienală internațională de artă contemporană din România post-comunistă. Buget: 200.000 euro/ ediție. Termen: 12 luni.

Încurajarea schimburilor internaționale prin reconfigurarea priorităților de finanțare.

Demararea unui program de rezidențe creative în care artiștii găzduiți să fie implicați în schimburi de idei de practici artistice cu reprezentanți ai scenei locale, precum și cu elevi și studenți din domeniile industriilor creative.

Crearea unui festival internațional de Street Art, avînd în fiecare an o altă temă și o altă zonă focus pentru artiști.

Sprijinirea și continua dezvoltare a FILIT, cel mai important festival de literatură din Europa de Sud-Est, în egală măsură de către Primăria Iași și Consiliul Județean Iași, inclusiv prin garantarea unui buget multianual care să permită contractarea din timp a unor nume importante pentru literatura mondială.

Aducerea în fiecare an a cel puțin unei orchestre de talie mondială în concert la Iași, în parteneriat cu Filarmonica Moldova.

Parteneriat cu Festivalul „George Enescu” pentru susținerea unui număr mai mare de concerte la Iași.

Sprijinirea Teatrului Național și Operei Române din Iași în aducerea, anual, a cel puțin unui spectacol de teatru, respectiv operă sau balet, de succes la nivel mondial.

Fonduri de achiziție pentru revistele cele mai importante din lume în domeniile de interes (arte performative, arte vizuale, design, arhitectură, literatură).

Co-finanțarea unor abonamente la principalele baze de date științifice pentru științele umaniste și arte.

5) Încurajarea producției culturale de calitate

Depolitizarea instituțiilor culturale aflate în subordinea Primăriei și Consiliului Județean și angajarea de manageri culturali prin concursuri naționale transparente.

Crearea unui corp de experți locali și naționali care să fie consultați înainte de luarea oricărei decizii cu privire la strategii culturale.

Derularea de concursuri naționale și internaționale, în funcție de importanța spațiului vizat și dimensiunea finanțării, pentru orice nouă lucrare de artă în spațiul public.

Garantarea neamestecului administrației locale în deciziile referitoare la calitatea producției culturale și externalizarea evaluării către un grup de experți independenți, neafiliați politic.

6) Creșterea accesului la cultură și dezvoltarea de noi audiențe

Proiect major: ComunitART – regîndirea evenimentelor din jurul Sărbătorilor Iașului și integrarea aspectelor laice și religioase într-un festival la care să poată participa întreaga comunitate locală, cît și cei care vizitează orașul în acele zile. Proiectul propune un traseu aflat pe o linie ideala între teza religioasă (pelerinajul la Catedrala Metropolitană), anti-teza laică (o întîlnire în forma artei participative, între pelerini, publicul larg local și organizațiile implicate activ în comunitate, inclusiv o zonă de instalații new-media care să îmbine arta și tehnologia) și sinteza, sub semnul inovației artistice, cu o scena dedicată pentru teatru, muzică, performance și dans contemporan de inspirație religioasă. Buget: 200.000 euro/ anual (identic cu sumele cheltuite în 2019 de Primărie, dar posibil prin renunțarea la unele manifestări de slabă calitate și la focul de artificii).

Alte soluții:

Crearea de colaborări cu grădinițele și școlile pentru a duce copiii și tinerii în spații culturale de la vîrste cît mai mici, inclusiv prin transformarea muzeelor/ bibliotecilor în spații sociale.

Educație prin artă de la o vîrsta fragedă, realizată prin programe de tip after-school atît de profesori plătiți de la bugetul local, cît și prin voluntariatul unor artiști, oameni de cultură și manageri culturali.

Dezvoltarea abordării de oraș policentric, asumată odată cu programul Iași – capitală a tineretului 2019, prin derularea unui procent de minimum 25% din programele culturale finanțate de la bugetul local în cartiere cu deficit de infrastructură culturală.

Finanțarea prioritară a unor proiecte pentru persoane cu dizabilități.

7) Utilizarea culturii ca factor de coeziune socială și regenerare urbană

Consolidarea identității culturale și asumarea caracterului divers, multicultural al Iașului, inclusiv prin programe de redescoperire a istoriei orașului.

Mărirea și multiplicarea spațiilor publice care să poată găzdui activități culturale, inclusiv prin înlesnirea accesului inițiativelor private, ale sectorului independent, la organizarea de evenimente în spațiul public.

Biblioteci cu program prelungit și spații cu funcțiuni conexe studiului (zone de luat masa, recreere, socializare, lucru în echipă etc.)

Finanțarea prioritară de la bugetul local a instituțiilor culturale de stat pentru derularea unor proiecte interactive și activ-participative, centrate pe public.

Identificarea de spații neutilizate, aflate sau nu în stare de degradare, și introducerea lor în circuitul cultural prin sprijinirea unor artiști/ ONG-uri/ start-up-uri creative să-și desfășoare activitatea sau să pună bazele unor hub-uri creative.

Sprijinirea prioritară prin granturi a unor proiecte culturale interdisciplinare care să pună accentul pe coeziune socială și/ sau regenerare urbană.

8) Atragerea și retenția artiștilor și industriilor creative

Construirea, alături de UNAGE Iași, a unui campus/ hub creativ pentru atragerea studenților din celelalte județe ale Moldovei, Republica Moldova, nordul Bucovinei și alte regiuni ale României;

Acordarea de facilități fiscale (de competența autorităților locale) pentru start-up-urile creative formate din absolvenți ai universităților ieșene.

Acordarea de facilități fiscale pentru formarea de clustere axate pe inovație și generarea de proprietate intelectuală.

Acordarea de facilități prin subvenționarea chiriei pentru start-up-uri care oferă servicii culturale pe care instituțiile statului nu reușesc să le acopere sau sînt deficitare: spații independente pentru arte performative, studiouri de înregistrări, galerii de artă contemporană, librării, studiouri ale unor designeri locali etc.

Spații accesibile pentru designeri, artiști, arhitecți, ingineri, inventatori, freelanceri și antreprenori: makerspace, spații de co-working, spații pentru evenimente, spații individuale de lucru.

9) Integrarea industriilor culturale și creative în rețele naționale și internaționale și atragerea de finanțări europene

Aderarea la Culture Next, o rețea de orașe europene care pun cultura la baza strategiilor lor de dezvoltare locală.

Acordarea de asistență instituțiilor culturale publice pentru accesarea și atragerea de finanțări europene și naționale.

Un program de mentorat pentru agenți culturali și instituții de cultură despre conectarea și promovarea la nivel internațional.

Sprijinirea organizării unor conferințe academice de nivel cel puțin european pe teme precum managementul cultural, managementul artistic, dezvoltarea industriilor creative, influența noilor tehnologii asupra rolului culturii etc.

Crearea de produse culturale care să se adreseze unui public internațional.

10) Crearea unui organism independent de monitorizare a implementării strategiei culturale

Fără crearea unui organism independent de monitorizare a modului în care strategia este implementată există riscul care mare parte din măsurile propuse și adoptate de administrația locală să rămînă doar la stadiul de promisiuni/ bune intenții. Acest organism trebuie investit cu prerogativele necesare și susținut financiar în primii trei ani de la înființare, pînă la căpătarea unei independențe financiare graduale prin aplicarea la diverse proiecte cu finanțare nerambursabilă.

Exemplu: Centrului Cultural Clujean, un ONG delegat de toate părțile interesate din Cluj (organizații și instituții culturale locale, universități, cluburi de afaceri, asociații ale societății civile, administrația locală și regională etc.) să acționeze ca reprezentant al intereselor lor, este implicat în dezvoltarea și monitorizarea tuturor strategiilor asumate de oraș și județ.

P.S. Departe de a fi exhaustive, aceste idei se doresc a fi un manifest care să schițeze principalele direcții de urmat în vederea îndeplinirii obiectivului asumat în titlu. Rezultate din implicarea activă în viața culturală a cetății și, mai important, din discuțiile cu alți actori și participanți, sper ca ele să devină punctul de plecare pentru o cît mai largă dezbatere, atît de necesară în peisajul actual, ale cărei concluzii să fie asumate de toate părțile interesate de revitalizarea Iașului prin cultură.

* Editorial de George Pleșu, manager cultural, director al galeriei de artă contemporană Borderline Art Space din Iași, candidat la Consiliul Local Iași.

Desen de Dan Perjovschi, editorial publicat pe www.dilemaveche.ro

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Coronavirus

Sănătatea elevilor și profesorilor, mai presus de interesele politicienilor

Publicat

pe

Politizarea pandemiei și absența solidarității au agravat criza în care ne aflăm și au anulat eforturile depuse pentru limitarea răspândirii COVID-19 în timpul stării de urgență.

Guvernul a ezitat să acționeze ferm și consecvent pentru aplatizarea curbei infectării, iar partidele din opoziție au bagatelizat pericolul, contestând la CCR măsurile adoptate de guvern și îndemnând publicul să nu poarte mască. S-a ajuns până „eliberarea” din spital a persoanelor infectate, în numele dreptului la liberă circulație, situație relatată – cu sarcasm – de presa internațională.

Prin răspunsul inept și iresponsabil la criza fără precedent cu care ne confruntăm, politicienii n-au făcut decât să-și arate disprețul pentru sacrificiile noastre: izolare, dificultăți financiare, imposibilitatea de a fi alături de o persoană iubită, în ultimele clipe ale vieții acesteia. Toate aceste sacrificii s-au dovedit zadarnice, din cauza unor jocuri politicianiste execrabile.

Din păcate, jocul continuă, iar următoarea mutare decisivă se va face în domeniul educației. Miza electorală este enormă, dacă ne gândim la milioanele de părinți care se vor prezenta la urne în această toamnă.

În ultima perioadă, s-au făcut presiuni tot mai mari pentru revenirea elevilor în clase, în ciuda faptului că România înregistrează zilnic peste 1000 de cazuri noi de COVID-19. Președintele și Guvernul Orban n-au rămas insensibili la aceste presiuni. Descentralizarea deciziei, anunțată de Klaus Iohannis, nu face altceva decât să transfere responsabilitatea gestionării acestei crize autorităților locale și școlilor. În acest fel, PNL speră să reducă din costul electoral al unui eventual eșec.

În cadrul conferinței de presă susținute la Palatul Cotroceni, miercuri, 5 august 2020, Președintele României a prezentat trei scenarii cu privire la desfășurarea învățământului preuniversitar, însă a făcut o eroare (asupra căreia a revenit, printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale): criteriul epidemiologic în funcție de care școlile se vor încadra în scenariile „verde”, „galben” sau „roșu” va fi numărul total de cazuri noi înregistrate în ultimele 14 zile, în localitatea în care se află școala, raportat la 1.000 de locuitori, și nu media zilnică de îmbolnăviri pe ultimele 14 zile.

Aici apare însă o primă problemă: pentru pregătirea scenariului adecvat, unitățile de învățământ trebuie să cunoască situația epidemiologică a comunității în care funcționează, dar și a celor din care provin elevii. În acest moment, Grupul de Comunicare Strategică anunță zilnic doar numărul de cazuri noi la nivel național și județean.

În plus, funcționarea școlilor trebuie reglementată printr-un protocol care să includă măsurarea temperaturii la intrarea în școală, distanțarea fizică, măști atât pentru elevi, cât și pentru personalul didactic și nedidactic, dezinfectarea și aerisirea frecventă a spațiilor, igiena riguroasă a mâinilor. Poate că și testarea elevilor și profesorilor ar trebui luată în considerare de autorități.

În al treilea rând, trebuie asigurate resursele financiare necesare aplicării acestor măsuri, inclusiv asigurarea finanțării asistenței medicale suplimentare în școli și a salariilor personalului didactic suplimentar, pentru a face posibilă reducerea numărului de elevi din sălile de clasă, acolo unde este cazul.

Nu în ultimul rând, autoritățile trebuie să se asigure că toți elevii au acces la dispozitive electronice cu conexiune la internet, astfel încât scenariul trei să poată fi aplicat, în cazul apariției unor focare de COVID-19 în școli. Guvernul a făcut deja primul pas în această direcție, la sfârșitul lunii iulie, prin lansarea programului „Școala de acasă”.  Să sperăm că nu vor apărea piedici în derularea programului.

Redeschiderea celor 6293 de unități școlare nu trebuie să se facă sub presiune politică, ci trebuie respectate aceste condiții esențiale pentru siguranța elevilor și a personalului din învățământ. Dacă acestea nu pot fi îndeplinite, școlile trebuie să rămână închise.

 

* Material de Gabriela Tache, membru CNPP Educație

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Ironic, primitivismul digital al administrației publice din România are un avantaj: n-are probleme de securitate

Publicat

pe

Are logică, nu? Nimeni nu poate să-ți fure actele din mașină dacă n-ai mașină. La fel, nimeni nu poate să-ți fure datele sau să-ți compromită sistemele digitale dacă tu încă ceri dosar cu șină peste tot. Problema, însă, apare atunci când îți dai seama că trebuie să-ți cumperi mașină – iar atacatorii din mediul online nu vor avea răbdare cu tine câțiva ani să te „prinzi” ce trebuie să faci.

La nivel european, securitatea digitală a sectorului public este o temă de discuție din ce în ce mai importantă. Atacatorii devin din ce în ce mai sofisticați – de la organizații teroriste până la națiuni care intră într-un război cibernetic avansat. Dacă „război cibernetic” vă sună ca ceva abstract, gândiți-vă la toate conturile false pe care le vedeți pe Facebook care lucrează clar pentru un partid sau altul. Ele n-au apărut peste noapte și nici nu le-a făcut cineva doar ca să se distreze.

Amenințările acestul domeniu sunt, de asemenea, multiple și grave:

  • Orice atac care are succes și reușește să fure datele personale ale cetățenilor de la o instituție publică duce la pierderea încrederii, pe lângă niște amenzi de GDPR usturătoare, dacă nu te-ai pregătit adecvat;
  • Cu cât mutăm mai multe servicii în sfera digitală, cu atât mai bine va trebui să le protejăm de atacuri (ransomware, DDoS etc.);
  • Serviciile publice esențiale (transportul public, alimentarea cu energie electrică, infrastructura de telecomunicații, de exemplu) sunt cruciale și trebuie să funcționeze 100% din timp – orice întrerupere înseamnă cel puțin discomfort, dacă nu potențial de dezastru;

Bineînțeles, asta nu înseamnă că trebuie să fugim de digitalizare. Soluția nu este întoarcerea la dosarul cu șină și la scrisori. Soluția este digitalizarea inteligentă, făcută cu profesioniști, care se gândesc la problemele de securitate din prima zi. În breaslă, asta se numește „secure by design”. Momentan, nu suntem nici măcar aproape

Referitor la securitatea datelor, ne propunem un lucru simplu pentru administrația locală: #binedinprima și atenție. Vom acorda acestei zone atenția cuvenită și vom implementa măsuri adecvate de la prima apariție a oricărui sistem sau serviciu nou – nu la luni (sau ani) de la implementarea sa. Avem nevoie de siguranță în mediul digital ca să putem avea o administrație deschisă, participativă și transparentă.

2020 vine și cu provocări pentru care trebuie să fim pregătiți. Nu mai suntem în era automobilului. De mult.

* Material de Vlad Boldura, unul dintre candidații Generației PLUS pentru Consiliul Local Timișoara. Vorbește cel mai mult despre digitalizare, tehnologii noi și sport și este determinat să demonstreze că #TineriiSchimbăRomânia.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Cum să educăm elevii României în mod responsabil pe timp de pandemie

Publicat

pe

Anul acesta, noul an școlar va debuta, în mai puțin de două luni, sub semnul incertitudinii și în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19.

Iată câteva sugestii de măsuri pentru începerea noului an școlar în condiții de siguranță și o viziune despre cum putem continua să educăm elevii României în mod responsabil pe timp de pandemie.

1. Deschiderea școlilor pentru anii terminali (clasele a IV-a, a VIII-a și a XII-a) și prezența la școală DOAR pentru materiile alese la disciplina de evaluare, restul materiilor continuându-și traseul în online.

Toate acestea, sub NORME STRICTE DE IGIENĂ care includ:

– termoscanarea la intrarea în școală în fiecare dimineață

– regula de spălare pe mâini frecventă (școlile chiar vor trebui să pună săpun la baie)

– promovăm regula „tușesc/strănut în șervețel și îl arunc”

– gel dezinfectant la intrarea în fiecare clasă și încurajarea folosirii acestuia

– dezinfecția sălilor de clasă de către personalul auxiliar al fiecărei școli cu soluții dezinfectante

– dacă permite bugetul, ar putea fi achiziționat un aparat de dezinfecție prin nebulizare care să fie folosit în sălile de clasă

– impunerea normelor de distanțare socială, mască sau vizieră pentru profesori și elevii peste 11 ani (cei mici nu o pot suporta mult pe față sau nu o aplică corect)

– fiecare elev să stea singur în bancă și la 2 metri de cel din față, dacă este nevoie elevii separați în două grupe și să facă orele pe rând

– dacă este necesară scrierea la tablă, fiecare elev să aibă pe bancă o cretă sau un marker personal oferit de școală.

Pentru desfășurarea orelor într-un cadru de distanțare chiar și în cazul prezenței fizice la școală, există diferite platforme gratuite care permit testarea online sau share în timp real al ecranului, accesibile de pe telefon sau laptop.

Teoretic, fiecare școală are un laborator de informatică, iar orele de acest gen pentru anii terminal se pot desfășura acolo, exact în spiritul orelor de programare din liceu, fără ca profesorul să fie nevoit să se apropie la o distanță mai mică de 2 metri de elev.

Dacă școala nu dispune și nici elevii nu au asemenea obiecte, Guvernul ar trebui să pună la dispoziție, pentru că acele instrumente sunt binevenite și în timpul pandemiei, și după terminarea acesteia.

  1. Continuarea orelor online pentru restul anilor de studiu.

De ce?

În special pentru cei care sunt mai mici de clasa a IV-a pentru că e mai complicat să te asiguri că respectă normele de igienă și este și obositor pentru ei.

Prin urmare ne rămâne să respectăm pașii următori:

– profesorii să urmărească programa școlară întocmai

– profesorii să întocmească raport săptămânal cu subiectele acoperite la fiecare materie

– utilizarea platformelor de tip Moodle, BlackBoard sau Canvas pentru a încărca teste sau documente sau Zoom/Google Meets pentru întâlnirile zilnice online

– încurajarea dezbaterilor și a evaluării orale acolo unde materia permite

– dispunerea către toți elevii care au nevoie de dispozitive IT prin mobilizarea comunității (donații, chete etc), deși Guvernul își permite să facă asta, era de fapt o promisiune electorală de care ar trebui să se țină #digitalizaminvatamantul

– pentru anii de studiu care susțin în 2022 Evaluări Naționale sau Bacalaureat și anul acesta sunt în clasa a III-A, a VII-a și a XI-a, multă inistență pe fixarea noțiunilor predate la materiile-cheie (matematică și limba și literatura română și materia la alegere pentru cei cu Bacalaureat).

CLASA PREGĂTITOARE, pentru că aici e buba cea mai mare…

  • să se permită, cu măsuri de protecție și distanțare socială, o mică deschidere de an școlar în aer liber pentru CLASA PREGĂTITOARE exclusiv, în așa fel încât elevii boboci, dar și părinții, să își cunoască învățătorul de la clasă și să stabilească împreună condițiile pentru întâlnirile online.

*De menționat că acest concept de Clasă Pregătitoare a fost creat ca un an intermediar de pregătire a preșcolarilor pentru Clasa I, prin urmare ar fi binevenită punerea accentului pe orele de Dezvoltare Personală, pe creativitate, elevii pot fi provocați zilnic la activități de creație prin pictură, muzică etc. *

De asemenea, în clasa pregătitoare se învață semnele grafice, care ajută ulterior în clasa I la învățarea literelor, prin urmare se poate opta pentru șabloane și fișe de lucru care să fie distribuite la începutul anului școlar și pe care părinții alături de copilași și de profesori să le parcurgă împreună de-alungul semestrului I. Pentru acest an de studiu este puțin complicat să găsești o variantă perfectă fiindcă e început de drum.

Pentru semestrul II sperăm că vom scăpa într-un final de virus, dacă nu, se impun aceleași reguli cu mențiunea că vremea prielnică ne oferă un alt avantaj de distanțare socială și anume orele în aer liber.
Dacă totuși COVID-19 nu va mai exista printre noi și nu va mai reprezenta o amenințare, orele pot reveni la normal pentru toți anii de studiu.

* Material de Andrei Vătășescu Predi, membru PLUS (Generația PLUS)

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite